vineri, martie 29, 2024

Dezbatere Contributors.ro: Este energia nucleara o optiune reala pentru siguranta energetica a Romaniei?

Catastrofa naturala din Japonia a aratat clar limitele tehnologiei: reactoare nucleare menite sa reziste oricarui cutremur au cedat rind pe rind, alimentind temerile globale. Austria, Germania, Elvetia si India au reactionat imediat. Fie au cerut controale suplimentare la propriile centrale nucleare sau la cele din zona, fie au suspendat prelungirea avizelor de functionare. Romania, a carei strategie energetica prevede constructia a inca doua reactoare la Cernavoda si a unei noi centrale nucleare in alta locatie, nu a reactionat inca oficial la situatie din Japonia.

Fiecare tara are propria sa politica in domeniu: de la respingerea totala a acestui tip de energie ieftina (cazul Austriei), la utilizarea ei pe fondul unor sensibilitati extraordinare (Germania) si pina la adoptarea pe scara larga (cazul Japoniei).

De asemenea, exista mai multe tipuri de tehnologii folosite, fiecare cu avantajele si riscurile specifice in privinta poluarii, a randamentului sau a dependentei de materia prima.

Dincolo de aceste diferente, catastrofa din Japonia a jucat un rol comun in toate tarile cu centrale nucleare: declansator al temerilor politicienilor in fata unei probleme cu mare priza la public si potential impact devastator.

Ar trebui sa inceapa si in Romania o consultare publica despre oportunitatea infiintarii de noi reactoare nucleare? Sau o dezbatere despre tipul de reactor ce trebuie utilizat – cu evident impact asupra procedurilor de achizitie publica? Care este opinia voastra despre energia „nucleara” si viitorul ei intr-o Romanie care are ca obiectiv independenta energetica si pozitia de exportator in regiune?

Distribuie acest articol

21 COMENTARII

  1. 1. „Ar trebui sa inceapa si in Romania o consultare publica despre oportunitatea infiintarii de noi reactoare nucleare?”
    Asta mi se pare hilar… Dezbaterea asta ar trebui eventual sa fie intre specialisti, la nivel de experti UE, etc. dar nu dezbatere publica. Si asta pentru ca publicul larg habar n-are care-s avantajele/riscurile centralelor nucleare. E ca si cum ai dezbate cu copiii de gradinita daca sa trecem la moneda eur sau nu…
    2. Tipul de reactor folosit reprezinta de asemenea o decizie pur tehnica, decizie care tine de costuri, resursele existente pe plan intern, dependenta de exporturi, etc. La noi decizia e relativ simpla, atita timp cit ne producem singuri apa grea.

    • Felicitari pentru comentariu. Dati dovada de un extraordinar de mult Bun Simt.
      Problema este ca sunt foarte putini cei care gandesc asa in Romania. Ne-am invatat cu „omul multilateral dezvoltat” care gandeste corect indiferent de „pregatirea” sa.
      Ca sa revin, am urmarit media din Romania vis-a-vis de actuala criza din Japonia si am fost ingrozit cati reporteri „avizati” si, mai mult, cati „analisti” de valoare au aparut pe ecran si cat de multe „pareri avizate” au exprimat. Mi-am zis ca este usor sa devi paranoic sau sa-ti pui capat zilelor daca ii si crezi.
      Cateva nume cu greutate in domeniu ca Dl. Valeca sau Dl. Purica de abia s-au auzit de „corul” celor „avizati”.
      In orice caz, desi situatia nu este chiar roz in Japonia, nu este nici pe departe asa cum se prezinta in presa Romaneasca. In plus, vis-a-vis de CANDU: desi proiectul nu este nou iar eficienta centralei este mai degraba slaba, are o serie de caracteristici „pasive” (care actioneaza bazandu-se pe fenomene naturale) ce ii confera un grad ridicat de siguranta. Aici as aminti doar doua – (i) termosifonarea (eliminarea caldurii reziduale prin convectie naturala) sau (ii) stoparea reactiei de fisiune prin evaporarea moderatorului in caz de ruptura a tuburilor de presiune.
      Poate mai putin sigura decat CANDU dar clar mai sigura decat BWR-ul (Boiling Water Reactor) este PWR-ul (Pressurised Water Reactor) unde sunt doua circuite (ca la CANDU) iar agentul de racire este presurizat in circuitul primar asa inact este mult mai dificil ca fasciculele de combustibil sa nu fie imersate in lichid (e.g. Olkiluoto 3 Finalnda sau centralele de 900 Mw franceze).
      Reveind, pe motivul ca sunt un „umil specialist in securitate nucleara” a trebuit sa plec sa lucrez in afara pentru ca nu aveam loc de „expertii” in domeniu din Romania. Aici lucrez chiar in domeniu asa ca, in lipsa de altceva „mai bun” in tara trebuie sa ne multumim cu jo-ul acesta.
      Oricum, inca o data pentru decenta acestui comentariu si va doresc ca aceasta atitudine sa o puteti raspaindi. Ca o parere a unui „umil inginer in domeniul nuclear”, cred ca Romania ar trebui sa aiba curaj si sa construiasca atat Cernavoda 3 si 4 cat si centrala de la Fagaras de tip PWR (eventual de tip EPR – Areva – cea de la Olkiluoto va furniza 1600 Mw si, credeti-ma, securitatea ei este dusa la extrem iar ca si cost, va fi undeva in jur de 5 mld. Euro).

      • Tudor,

        E frumos ce spui tu, dar termosifonarea ta, convectia naturala, caderea apei reci de la generatoarele de abur in zona activa, inlocuind apa fierbinte, functioneaza (continua in mod ‘natural’) atat vreme cat poti extrage caldura la nivelul generatoarelor de abur, daca nu ai acces la electricitate 1 saptamana, cum a fost cazul in Japonia, cum functioneaza aceasta protectie ‘pasiva’?

        Stoparea reactiei de fisiune in cazul ruperii tuburilor de presiune si evaporarea moderatorului? De ce s-ar ajunge pana acolo? Este oprirea reactorului o problema? Ar fi teoretic pentru CANDU6 datorita coeficientului pozitiv de vid, dar tocmai d-aia are 2 sistem de oprire rapida care nu depind de existenta surselor de energie electrica. Ai pierdut sursele de energie electrica, iti cad barele de cadmiu in zona activa, ai pierdut aerul instrumental, iti injecteaza nitrat de gadoliniu in moderator si reactorul este oprit.
        Dar nu asta e problema, reactoarele se opresc rapid si sigur, cum extragi caldura reziduala fara niciun fel de sursa de energie electrica?

        Poate masa relativ mare de moderator la o temperatura scazuta sa ajute la CANDU6 o vreme la racire …

  2. Daca facem centrale la fel de sigure ca cele japoneze care AU probleme in momentul de fata,
    eu cred ca suntem in siguranta. In Romania nu avem tsunami-uri, iar cutremure peste 8 Richter speram ca nu vor aparea prea curand. Probabil e suficient sa respectam (in continuare?) cu strictete „doar” standardele de siguranta in vigoare…

    Avem probleme mai presante: inconstienta unora din soferi, greutatile intampinate in incercarea de a folosi bicicleta, mitocania stapanilor de caini si agresivitatea cainilor vagabonzi…
    Parca mai era ceva… ah… criza morala: coruptia judecatorilor, ineficienta si indolenta politiei, furtul generalizat, moravurile politicienilor locali sau de la centru, goana dupa bani, destramarea familiilor, lipsa de educatie, ineficienta (partiala a) scolilor.
    As propune mai degraba o dezbatere despre CUM se pot stopa unele din acestea…
    Sau, ca sa raman la subiect, despre cum se poate avansa pe linia energiei „verzi” (hidro, eoliana) insa FARA A FACE DIN ECOLOGISM O DOGMA.

  3. In primul rand: ar trebui mai intai citit acest articol http://goo.gl/tTfrB de unde reiese ca niciun moment nu a fost vreun risc de catastrofa nucleara.
    In al doilea rand: de ce comparam Cernavoda cu Fukushiima? Cand a fost ultimul cutremur si ultimul tsunami la Cernavoda?
    In al treilea rand: ce a zis Bogdan.

  4. un articol mai putin isteric pe tema asta: http://www.spiked-online.com/index.php/site/article/10291/

    in ce priveste intrebarea „e energia nucleara o optiune reala pentru siguranta energetica a Romaniei” : nu e o optiune, e singura optiune, iar discutia care se mai poate purta e „ce tehnologii vom folosi”. Romania are putin carbune de calitate, petrolul e exploatat la limita si costul extractiei va creste, rezervele de gaze naturale nu sunt nici ele extraordinare, iar „alternativele verzi” … http://blogs.telegraph.co.uk/news/jamesdelingpole/100078707/there-is-nothing-smart-about-rationing-electricity/

  5. E sunt pentru dezbatere publica. In Romania de astazi nu am incredere in nici un specialist ale carei opinii sa nu poata fi directionate intr-o anumita directie cu o oarecare cantitate de hirtii (verzisori).
    ma distreaza foarte tare chestia asta cu independenta energetica. Am si eu urmatorele intrebari:
    1) cit energie importa in acest moment Romania?
    2) exista vreo previziune pe termen de 10 ani legat de consumul de energie? o sa creem in Romania marii industrii consumatoare?
    3) Exsita vreo situatie cu zacamintele de material radioactiv din Romania? Suntem „independenti” din acest punct de vedere? Citi ani putem functiona cu ce avem in subsolul nostru? Daca avem o companie romaneasca il extrage? Il vinde doar aici sau e obligata sa-l vinda in UE in virtutea liberalizarii pietei energetice? (a se vedea cazul cu gazul romanesc pe care UE preseaza sa fie vindut in afara)

  6. Problema se pune altfel – cât de sigură e centrala în caz de cutremur, cât ne putem baza pe asigurările oficilităţilor.

    De exemplu, reacţia e mai lentă la Cernavodă, decât la alte obiective „senisbile”.

    „””Cutremurele care au epicentrul in zona Vrancei se produc la o adancime de cativa zeci de kilometri, ceea ce permite prevenirea acestora, intrucat pana la propagarea undei seismice la suprafata trec 28-32 de secunde. Plecand de la aceasta caracteristica, INCDFP a realizat Sistemul de Avertizare Seismica in Timp Real (SASTR). Tehnic, sistemul este functional şi este implementat tocmai la obiectivele cu grad de contaminare radioactivă: ”In momentul de fata se poate bloca partea nucleara a tarii, în caz de cutremur. E vorba de Uzina de Apa Grea, iradiatorul de la Institutul de Fizica Nucleara, reactorul de la Mioveni.
    ….
    Mai putin Centrala Nucleara de la Cernavoda. Ei au un sistem de blocare, dar in timpul cutremurului, nu inainte de cutremur” declara Marmureanu, directorul INCDFP, în urmă cu un an.
    „””””””

    Deci fix centrala de la Cernavodă stă mai prost cu reacţia la sesime.

    Tot ce putem spera e că se vor adopta nişte norme mai dure la nivel european plus verificările de rigoare. Nu-i foloseşte prea mult unei ţări faptul că s-a ţinut departe de energia atomică sau că a luat n-şpe precauţii dacă în ţara vecină se crapă câteva reactoare la primul tremur al pământului.

  7. In primul rand nu inteleg de ce media si politicienii se zbat atat sa semene panica in randul populatiei. In al doilea rand, fratilor uitati-va cate mii de morti si cate victime sunt in urma cutremurului si a apei. Cati au murit sau au avut de suferit in urma exploziei hidrogenului de la Fukushima? Isi face cineva vreo iluzie ca la un cutremur cu magnitudinea 9 pe scala Richter in zona Vrancea sa zicem, mai ramane vreun oras din Romania in picioare? Centralele alea au fost proiectate sa reziste la un cutremur de 8. Au facut-o cu brio. Cladirile auxiliare nu au rezistat in fata apei (as vrea sa vad si eu ce cladire de la noi rezista la un val care vine cu 500 km/h-centralele finnd aproape de apa se presupune ca valul nu a pierdut din energie). Zona de siguranta este limitata pe o raza de 20 de km. In ce termeni comparam ce exista in Romania fata de ce exista in Japonia?

    • „In ce termeni comparam ce exista in Romania fata de ce exista in Japonia?”

      Păi simplu – câştigăm prin lipsa de tsunami în Marea Neagră şi prin intensitatea mai redusă a cutremurelor – cred că cel mai mare a fost cel de 7,9 din 1802.
      Pierdem prin lipsa de organizare şi insistenţa cu care autorităţile evită să ia în serios posibilitatea unui cutremur mare.
      Şi dacă perfecţii de nemţi încep să-şi verifice iar centralele cred că nu ar strica să ne stresăm şi noi un pic.

      Poate că la 9 grade România e la pământ. Dar la 7,3 şi cu un reactor fisurat tot la pământ e.

  8. Eu sunt mai transant – cred ca potentialul hidroenergetic al Romaniei ii confera un avantaj pentru hidrocentrale, asa ca nu avem nevoie de alte reactoare nucleare, cred ca e suficient ce avem in domeniu, dar cu dezvoltarea de noi hidrogentrale.

    • Si hidrocentralele aduc mari probleme de mediu. Cand construiesti o hidrocentrala esti obligat sa inunzi portiuni mari de teren pentru construirea de lacuri de acumulare, pe teritorii locuite, cu flora si fauna. Multi ecologisti au calificat ca dezastre ecologice construirea uriaselor hidrocentrale Itaipu (America de Sud) si Three Gorges (China) din cauza inundarii unor vaste teritorii locuite, din cauza blocarii circulatiei sedimentelor naturale etc. In plus, sa nu uitam ca exista intotdeauna riscul distrugerii barajelor la un cutremur urias si implicit la uriase dezastre cauzate de apa. Nu e chiar asa de simplu.

  9. Da.
    Desi exista anumite riscuri, puse in balanta dezavantajele combustibililor fosili sunt mai mari, iar pana la dezvoltarea unor tehnologii ieftine pentru surse alternative de energie regenerabila mai e timp. Totul e sa se rezolve problema deseurilor nucleare.

  10. Energia nucleara este singura solutie realista de a asigura independenta energetica a Romaniei.

    In plus (cinic vorbind) e clar ca tarile din jur, precum Bulgaria sau Ucraina, nu isi vor inchide in niciun caz reactoarele cu probleme, asa ca pericolul tot exista chiar daca nu construim noi nimic – asa ca de ce sa mai stam pe ganduri sau sa facem dezbateri publice?

  11. Da energiei nucleare. Decat dependenti de rusi si arabi, mai bine independenti energetic.
    Cat mai multa energie nucleara, restul hidro, pentru echilibrarea consumului, eoliana unde se poate, pentru export.

    In 2050 sa avem incalzirea casnica electrica, mai mult de 50 % din parcul auto electric, trenuri de mare viteza in loc de avioane.

  12. Energia nucleara deja asigura independenta energetica a Romaniei. Este o realitate. Romania are si un procent foarte mare de energie ‘verde’ din hidrocentrale. Tehnologia CANDU este mai sigura in caz de cutremur decat tehnologia folosita la centralele de la Fukushima.
    Cele 2 reactoare produc 20% din necesarul de energie al Romaniei. Daca am avea 6 reactoare functionale am putea elimina complet termocentralele (combustibili fosili).
    Alternativele eco, energia solara si eoliana, nu pot inlocui combustibilii clasici pentru ca nu se poate asigura o putere constanta.
    Pentru siguranta energetica o optiune reala ar fi investitiile in utilizarea eficienta a energiei.

  13. 1. Cenusa rezultata in urma arderi carbunilor este radioactiva. Ea nu este tratata corespunzator pentru ca profitul este mult mai mic decat la energia nucleara asa ca ce se intampla e ca arderea carbunilor in Romania duce la reziduri mult mai toxice pentru oameni si pentru mediu.
    2. Hidrocentralele cum a spus altcineva sunt dezastru ecologic.
    3. Formele de energie „verde” ca eoliene, valurile mari, solare au nevoie de acumulatori. Producerea si scaparea de acumulatori e o chestie mult mai poluanta pentru mediu decat arderea benzinei. Asa ca pana cand nu facem acumulatori mai buni energia aia e mai putin verde si decat petrolul.
    4. Avem uzina de apa grea.
    5. In Europa se pastreaza deseuri cu o rata mare de radioactivitate care au vreo 40 de ani pana scapi de ele. In USA din cate stiu alea sunt o mare problema ca scapi de ele in mii de ani.
    6. Reactoarele de la Cenrnavoda au fost construite bine de canadieni, care l-au fortat pe Ceausesc sa respecte standardele de securitate. Nu acelasi lucru se poate spune despre centralele nucleare din zona.

    Per total eu cred ca centralele nucleare sunt o alternativa mai ecologica si mai ieftina decat orice energie „verde”.
    Cred ca in Romania e foarte sigur sa construiesti asa ceva.
    Cred de asemenea ca parerea mea nu conteaza pentru ca nu sunt specialist, m-am oprit cu fizica la nivelul liceului.
    Si cred ca e o dezbatere isterica, ca mai toate initiate de ecologisti in ultima vreme. Cred sincer ca ecologia este un lucru important pentru societatea noastra, doar ca dezbaterile isterice nu ajuta la nimic.

  14. „Catastrofa naturala din Japonia a aratat clar limitele tehnologiei: reactoare nucleare menite sa reziste oricarui cutremur au cedat rind pe rind” … ?? asta e o gratuitate fara sens. in primul rand care limite, ca reactoarele cu pricina sunt vechi, departe de siguranta celor moderne. e vina japoniei ca s-a complacut in a le utiliza ptr atat timp, desi le-ar fi iesit pasenta cu ceva sansa. atat timp cat nu cunoasteti nimic despre sistemele moderne nu are rost sa va hazardati in declaratii fara sens. si care rand? fiind toate de tehnologie similara si cu defectele de conceptie care s-au pus in evidenta deja de specialisti, nu aveau decat sa cada rand pe rand, si nu altfel.. nu stiu ce vi se tot pare ca exista multe tehnologii alternative, ca practic ptr cerintele tot mai mari singura sansa de viitor o constituie reactoarele nucleare

  15. Romania nu are nici o viziune, nici o strategie si nici un plan privind viitorul sau…de ce ar avea una energetica???!!!

    Nu se stie lotul de jucatori romani din meciul cu selectionata de fotbal a Luxemburgului….cum sa se stie necesarul de energie electrica din anul 2030 si structura de productie!!!???

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro