luni, iunie 24, 2024

Dezinhibarea gândirii strategice a UE sub presiunea revizionismului militarist rusesc: spargerea “tabuurilor” europene

Conjunctura critică apărută ca urmare a agresiunii militare rusești împotriva Ucrainei a schimbat în mod radical percepția europeană asupra „liniilor roșii” anterior revendicate de către Rusia. Pe de o parte, noua viziune a UE permite un comportament geopolitic mai ambițios în privința caracterului complementar de cooperare cu NATO. Totodată, gândirea strategică europeană devine mai dezinhibată vizavi de utilizarea instrumentelor militare oferite țărilor terțe pentru a combate amenințările de securitate emanate de partea rusă. În ianuarie 2023, după aproape 11 luni de război pe continentul european, UE și NATO au reiterat agenda comună a Occidentului în domeniul securității. Prin acest intermediu, UE tinde să-și consolideze aspirațiile în materie de autonomie strategică, punând accentul pe aprofundarea parteneriatului strategic cu NATO. Spre deosebire de alte crize din trecut, cea provocată de războiul din Ucraina testează calitatea cooperării UE-NATO în domeniul securității și indică asupra necesității extinderii și aprofundării compatibilității mutuale.

Atât criza de securitate declanșată de Rusia, cât și modelul de securitate convențională deja dezvoltat și aplicat de NATO, încurajează UE să investească în capacitățile sale proprii de apărare, fiind prioritizată reziliența împotriva influenței externe maligne (Declarația EU-NATO, Ianuarie 2022). În consecință, abordarea dezinhibată a amenințărilor de origine rusă este normalizată la nivelul decidenților europeni. Până acum, unitatea occidentală s-a materializat în domeniul coordonării regimului de sancțiuni și al asigurării securității energetice europene. În prezent, sub presiune se află spargerea tabu-urilor legate de livrarea echipamentului de ofensivă militară către Ucraina. Reticența germană de a permite livrarea tancurilor Leopard 2 către Ucraina reprezintă unica sursă majoră de disensiune în interiorul NATO-UE (TheGuardian, Ianuarie 2023). Dar costurile de reputație pentru guvernul german vor impune o revizuire calitativă a poziției în săptămânile viitoare. Anterior, Ucraina a reușit să stimuleze decidenții politici occidentali să amplifice asistența militară prin eliberarea teritoriilor sale (în regiunea Harkov, malul drept al regiunii Herson) și înfrângerea continuă a forțelor ruse. În vederea soluționării blocajului german este imperativă aplicarea unei tactici a “sandwich-ului”, care necesită sincronizarea unei presiuni interne și externe. Deocamdată, se observă doar presiunea externă din partea aliaților NATO-UE, fără a fi vizibil vreun demers major în interiorul coaliției de guvernare (Verzii) sau din partea opoziției parlamentare sistemice (CDU/CSU). Rezistența germană generează fricțiuni în interiorul UE-NATO, generând anumite incertitudini și dificultăți de planificare militară în procesul de organizare a contraofensivei ucrainene (planificată în această primăvară).

În condițiile atingerii unei sincronizări occidentale cuprinzătoare în domeniul securității, cu crearea unui front comun împotriva Rusiei, UE se debarasează cu pași rapizi de cel puțin trei tabu-uri geopolitice: 1) temerea de a contesta hegemonia geopolitică rusă în Europa de Est; 2) dezinteres strategic de a intra în zona de influență geopolitică “intimă” a Rusiei (statele care alcătuiesc Organizația Tratatului de Securitate Colectivă); și 3) neimplicarea militară în crizele de securitate care vizează interesele geostrategice rusești.

Tabu Nr. 1: Contestarea hegemoniei rusești asupra Europei de Est

Primul tabu depășit de către UE implică revizuirea statutului geopolitic al extremității vestice a spațiului ex-sovietic. Astfel, UE nu mai ține cont de pretențiile ruse asupra „vecinătății comune”, din care figurează Ucraina, Moldova și Georgia. Până la declanșarea războiului, Bruxelles-ul era evaziv și reticent vizavi de europenizarea ireversibilă a Europei de Est, ceea ce îi permitea Rusiei să-și protejeze și mențină acolo influența sa geopolitică.

Revizuirea categorică a discursului politic și aplicarea celor nouă pachete de sancțiuni de către UE în 2022 a demarat procesul de de-rusificare a spațiului geopolitic, care anterior constituia „vecinătate comună ruso-europeană”. Includerea Ucrainei, Moldovei și Georgiei în pachetul UE de extindere schimbă dinamica competiției geopolitice între UE și Rusia. Unul din efectele principale ale contestării inițiate de către UE constă în retezarea vulnerabilităților post-sovietice ale Europei de Est în raport cu factorii rusești de influență și destabilizare.

Perspectiva europeană oferită pentru jumătate din statele Parteneriatului Estic nu doar că elimină „zona de tampon” dintre UE și Rusia, dar extinde viitoarea frontieră comună ruso-europeană. Prin urmare, în mod inevitabil, discuția despre “vecinătatea comună” se mută spre cea despre gestionarea frontierelor bilaterale. Acest lucru implică însă obligativitatea unei europenizări reușite a Ucrainei, Moldovei și Georgiei, ale căror reformare este frânată de multiple deficiențe interne. De calitatea europenizării celor trei state depinde viitoarea abilitate a Rusiei de a-și restabili și infiltra sursele de influență deja în interiorul granițelor geopolitice europene. 

Tabu Nr. 2: Intrarea în zona “intimă” de influență geopolitică a Rusiei

Cel de-al doilea tabu vizavi de Rusia, desființat de către UE, se referă la intenția europeană de a oferi alternativă de securitate statelor din interiorul cercului intim de aliați ai Rusiei. Decizia UE de a lansa o misiune de observare în Armenia, care face parte din Organizația Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), nu poate fi perceput altfel de Moscova decât drept risc strategic major. Armenia reprezintă unica modalitate a Rusiei de a fi prezentă efectiv în Caucazul de Sud. Socializarea factorilor decizionali armeni cu practicile europene în domeniul securității ar putea avea efecte în lanț, intensificând demersurile, deja înaintate de publicul armean, privind abandonarea OTSC.

Decizia Armeniei de a recurge la asistența UE se datorează faptului că Rusia își pierde rapid relevanța geopolitică în regiune. Eficiența apărării și a contraofensivei ucrainene a subminat imaginea Rusiei. În consecință, mandatul pacificatorilor ruși, dislocați în Nagorno-Karabah începând cu 2020, este contestat în mod deschis de către Azerbaidjan. Din punct de vedere diplomatic, UE este implicat activ în eforturile de mediere a dialogului dintre Armenia și Azerbaidjan privind demarcarea frontierelor și negocierile de pace. Totuși, natura autoritară a regimului politic din Azerbaidjan îl face incompatibil cu agenda liberală europeană. În orice caz, Rusia realizează că guvernarea armeană va valorifica orice oportunitate pentru a se apropia de UE și a recupera episodul nefast din 2013, când Armenia a fost presată să abandoneze Acordul de Asociere cu UE. Deși dependența față de Rusia este încă robustă, Armenia încearcă să echilibreze forțele sale din contul prezenței UE atât în raport cu Rusia cât și cu Azerbaidjan.

Deocamdată durata misiunii UE care urmează să fie lansată în Armenia în februarie este prevăzută pentru 2 ani (decizia a fost adoptată pe 23 ianuarie). Aceasta va fi operațională pe tot teritoriul Armeniei, având mandatul de a contribui la prevenirea tensiunilor la frontiera cu Azerbaidjan și normalizarea relațiilor dintre cele două țări. Cu timpul însă această misiune ar putea căpăta atribuții extinse, devenind un fundament pentru aprofundarea cooperării sectoriale cu UE. Mandatul Misiunii UE din Moldova și Ucraina (EUBAM), care a fost prelungit de multiple ori începând cu 2005, poate servi drept exemplu pentru viitorul rol care îi poate fi atribuit Misiunii de Observare din Armenia în domeniul administrării frontierei, gestionării migrației etc. Deși misiunea nu are atribuții militare per se, Rusia ar putea să întrezărească riscul utilizării acestei experiențe pentru a pregăti terenul pentru misiuni de pacificare internaționale care să substituie pacificatorii ruși, activi în Nagorno-Karabah.

Tabu Nr. 3: Implicarea militară împotriva intereselor geostrategice rusești

Al treilea tabu peste care a trecut UE este de natură militară. Sinergia creată de statele membre NATO, care sunt în componența UE a determinat Bruxelles-ul să-și depășească complexele legate de înarmarea statelor terțe cu armament letal. Această premieră este ieșită din comun pentru UE. Deși nu este un bloc militar, spre deosebire de NATO, UE a dispus să aloce ajutor militar Ucrainei în 2022 și va continua să o facă în 2023. Ucraina poate miza pe asistența militară a UE atât în vederea apărării, cât și a eliberării teritoriilor ocupate de Rusia în 2014-2022. Nu există nicio condiționalitate impusă de UE în legătură cu utilizarea armamentului achiziționat pentru armata ucraineană în limitele frontierelor naționale ale Ucrainei, recunoscute pe plan internațional.

Potrivit estimărilor pentru 2022, asistența militară primită de Ucraina doar din partea SUA (circa 22.8 miliarde USD), Marea Britanie (2.3 miliarde de lire sterline), UE (3.1 miliarde de euro), Germania (2.2 miliarde de euro) și Polonia (1.8 miliarde USD) ajunge la 30 miliarde USD. Împreună cu suportul militar din partea celorlalte state NATO și EU, cifra asistenței pentru armata ucraineană depășește 1/3 din cheltuielile militare ale Rusiei pentru 2022 (77-82 miliarde USD). Noua tranșă de asistență militară în valoare de 2.5 miliarde USD promisă de către SUA (în total – 27.5 miliarde USD) ridică așteptările față de UE, care deocamdată discută despre suplimentarea bugetului inițial al Instrumentului European pentru Pace, în valoare de 5 miliarde de euro pentru perioada 2021-27, cu doar 2 miliarde de euro în 2023. În contextul agresiunii militare rusește, peste jumătate din fondurile acestui Instrument (3.1 miliarde de euro) sunt destinate Ucrainei.

Reieșind din costurile generate până acum de război, dar și interesul strategic de a acumula potențial militar, UE trebuie să demareze urgent discuțiile privind majorarea bugetului pentru apărare și securitate. Acest lucru este imperativ atât pentru UE, cât și pentru noii candidați spre aderare, Ucraina și Moldova, care nu pot miza pe „umbrela NATO” pentru a se apăra împotriva Rusiei. Cu alte cuvinte, resursele financiare europene sunt folosite de către armatele naționale din vecinătatea UE pentru a contracara și/sau a se pregăti pentru a riposta unor amenință militare de origine rusă.

În loc de concluzii…

Criza de securitate provocată de războiul rusesc împotriva Ucrainei contribuie la maturizarea UE drept actor geopolitic. Ambițiile sale strategice se aliniază tot mai mult la cele împărtășite de NATO, care reprezintă o alianță militară. Dezinhibarea UE este benefică pentru cristalizarea și viitoarea consolidare a autonomiei strategice europene. Totodată, aceasta constituie o adevărată provocare geopolitică pentru Rusia, slăbită de rezistența ucraineană și solidaritatea occidentală pro-ucraineană.

Dacă UE reușește să europenizeze noile state candidate est-europene, atunci frontierele ruso-europene se vor extinde, iar „zona de tampon” practic va dispărea. Rusia va trebui să se acomodeze cu noua poziționare regională a UE, care furnizează asistență financiară pentru statele din vecinătatea sa estică pentru a riposta amenințărilor rusești. Cel mai dificil aspect al viitoarei conviețuiri geopolitice dintre cei doi actori regionali va fi prezența UE în spațiul geopolitic, pe care Rusia îl percepe drept “intim”. Parametrii geopolitici în care UE vrea să opereze de acum înainte nu sunt deocamdată garantați. Dinamica evenimentelor militare din Ucraina va determina cât de eficiente vor fi tentativele revizioniste ale Rusiei de a contracara avansarea geopolitică a UE spre Est.

Articol apărut pe site-ul IPN.md

Distribuie acest articol

11 COMENTARII

  1. Hai să nu vom naivi, timp de 25-30 de ani UE ( respectiv Germania și Franța) au dus o politică sistematică de apropiere de Rusia și de creare a Uniunii Euro-asiatice de la Lisabona la Vladivostok, cu Rusia, Germania și Franța că primise inter pares. Totul CONTRA hegemoniei SUA. Nu știu CE le-a promis Biden europenilor încât au făcut stânga-mprejur, probabil o dominanță a Europei de Vest în Rusia.
    NB. Pentru țări ca Polonia, România și Ucraina situația devine, din nou, extrem de periculoasă.

    • Loați cu apa rece. Schimbati sacul de rublele in piata pe un carton de tigari si asta este marcati pierderea, nu va ingrijorati prea tare, o sa aveti mereu un os de ros Hantenele si RTV nu vor disparea din Romania.

  2. Dezinhibarea gândirii strategice a UE, a dus la marirea salariilor functionarilor europeni. La fiecare sase luni, anu trecut in vara au crescut cu 2,4% incepind cu 01.01.2022, acum a mai crescut cu 7%. Salariul Ursulei a crescut cu 2400 euroi, lunar!

    https://www.msn.com/de-de/finanzen/top-stories/dickes-gehaltsplus-f%C3%BCr-eu-beamte-eu-kommissionspr%C3%A4sidentin-ursula-von-der-leyen-verdient-jetzt-2044-euro-mehr-im-monat/ar-AA162mPY?ocid=msedgntp&cvid=0077516d66dc40018cd492dd0009cb3c

  3. e clar ca Putin si ai lui au trintit mucii in fasole; UE se desprinde de vechea politica, de crutare a Rusiei, si trece pe alte coordonate; ca si NATO si tari vercine, foste neutre sau chiar gubernii; rusii si-au facut-o cu mina lor….. si continua cu o perseverenta demna de invidiat, daca ar fi in alt domeniu…

  4. Gindirea strategica nu poate fi singulara .Romania se afla situata intr-un sistem militar si socio-politic ce functioneaza ca un intreg .Toate deciziile vin acum de la NATO)pe segmentul militar _ si de la UE.Romania nu poate decit sa puna in practica partea ei de activitate ce este aprobata de intreg .Nici o natiune nu mai face de capul ei chiar daca mai vedeti pe la TV unii conducatori ce , din motive electorale , se prefac ca nu sunt de acord .Se vede cu usurinta intreg planul Occidentului ce a inceput cu multa vreme in urma o data cu oferirea fara lupta a Peninsulei Crimeea rusilor .Fara o pregatire anterioara si fara acumularea unor imense resurse militare inca dinainte de 2014 Ucraina nu putea rezista nici o saptamina .Uriasa greseala a rusilor a escaladat conflictul .Daca opunem in balanta avantajele si dezavantajele observam cum razboiul produce pierderi greu de inlocuit rusilor .In acest moment deja banii nu mai coteaza si Occidentul va cheltui atit cit trebuie fortind Rusia sa se retraga .Ambitiile sunt uriase dar vine un moment in care ele nu mai au nici o valoare .Undeva la jumatatea anului 2024 aparitia acestui moment devine crucial asta daca nu cumva divinitatea are alte planuri mai rapide .Observam cu usurinta si cum UE se federalizeaza , cum creste ca si numar de entitati statale , cum impactul decuplarii de resursele Rusiei a fost depasit deja , cum toate echipamentele militare distruse in Ucraina sunt inlocuite , cum industria de razboi a SUA si UE creste pe zi ce trece , cum NATO se inarmeaza inlocuind si el vechile echipamente , cum, contrar tuturor sperantelor Rusiei , Occidentul devine unit si cum Romania devine o tara din ce in ce mai importanta PIBul natiunii cresccind cu 50 de miliarde doar in acest an .

  5. UE va deveni autonoma militar doar daca va dori Casa Alba, iar acest lucru sper ca a fost inteles si la Bruxelles, iar daca nu, antunci va trebui explicat functionarasilor europeni acest lucru. Deocamdata, fara sprijin american si britanic, Ucraina ar fi fost demult ocupata de rusi. UE nu poate sprjini la infinit Ucraina, pentru ca este un bloc economic in primul rand, iar banii sunt limitati. Deja in 2023 bugetul destinat apararii Ucrainei a scazut cu 1 miliard, conform chiar cifrelor din acest articol. UE nu-si permite „sa-si rupa de la gura” fonduri prea multe pentru a ajuta Ucraina, deoarece ramane fara bani pentru subventii si alte investitii in statele membre. Apoi, UE are nevoie permanent de o legitimare solida in fata statelor si cetatenilor sai, iar noile ideologii si politici stangisto-socialiste nu vor duce la stabilizarea UE, ci dimpotriva vor crea rupturi serioase intre administratia europeana si statele membre. Mai exista o mare problema de incredere din partea americanilor, o lipsa de incredere in Europa, ceea ce a declansat in UE luarea unor decizii clare privind securitatea continentului si a Ucrainei. Practic, Germania a trecut zilele trecute printr-o situatie critica si a fost pusa sa aleaga concret intre a trimite tancuri in Ucraina sau nu, cu alte cuvinte sa aleaga intre NATO si interesele sale in Rusia. Este un mic pas important, insa nu unul foarte convingator. Vom vedea ce vor face europenii in viitor.

    • O data porniti pe acest drum provocarea este mult prea mare spre a fi inlaturate toate actiunile incepute deja , intr-un ritm extrem de alert ,ce pe masura ce isi vor duce la indeplinire menirea pentru care au fost create vor oferi UE un statut de super putere militara pe linga statul de mare putere economica .Germania si UE nu pot rata sansa , oferita pe tava de Rusia, de a se inarma ,de a deveni o putere nucleara (are de multa vreme toate ingredientele la dispozitie ),de a inlocui toate echipamentele militare deja distruse in lupta cu altele noi de fabricatie europeana sau ale SUA. In paralel UE dubleaza fortele SUA din NATO European si pe masura ce acestea cumuleaza capacitatile pe care acum SUA le detine in Europa UE va scoate partial , de comun acord , fortele SUA ,din regiune .Desigur totul nu se face peste noapte . Ne trebuie ciitiva ani buni sa ne decuplam de Rusia total si de SUA doar militar ramind totusi parteneri si binevoitori fata de fortele SUA din NATO ul European dar care nu vor mai avea influenta actuala .Economic vom fi in continuare alaturi de America de nord si de sud si de toate statele ce ne-au fost alaturi in razboiul din Ucraina .In finctie de cum Europa va reusi sa isi puna planurile in aplicare si Romania va avea rolul ei ce nu este deloc de neglijat .

      • Propaganda europeana ieftina care nu face decat sa incurajeze Rusia. Este ceea ce-si dorește și Putin, o Europa decuplata total de SUA. Încetați va rog cu astfel de idei. Ce vi se oferă de la UE astfel încât sa aveți creierul atât de spălat? Sau poate sunt numai vise personale despre cum ați dori sa fie Europa, din punct de vedere militar? Atunci poate ca v-as aprecia mai mult ideile, cu condiția sa vina doar din gândirea proprie, nicidecum emise sub alte influente.

        • @mike
          Va irita chiar asa de mult dezbaterea civilizata si schimbul de idei?!?
          @bunul samaritean a enuntat idei care decurg din firescul evolutiei unei mari puteri ec.care e obligatoriu sa-si dezvolye mijloace ptr.apararea propriilor interese geopolitice. Nu prin proxi sau cu permisiune de la terti cu interese, nu o data, contrare.

          Sa stiti ca insultele, denigrarea si lipsa politetii sunt motivul ptr.care la noi esueaza bunul simt si castiga, constant, badarania, mediocritatea. Efect direct este stagnarea in irelevanta.

          „Ce vi se oferă de la UE astfel încât sa aveți creierul atât de spălat?” Aceasta e o mostra (dincolo de insulta gratuita si joasa) de gandire exclusiv prin criteriul interesului personal. Probabil e o oglindire a propriei personalitati.
          Nu sunteti de acord cu spusele dansului?!? Ok. Aveti si avem tot dreptul. Dar omul si-a argumentat opiniile. Ce va retine sa contraargumentati ?

      • Asta este un melanj pentru erectie foarte partiala de ceausism-gaulliism-aachenism.
        Cu multe zorzoane si cocarde tricolore frantuzesti si stele halucinogene UE.

  6. Foarte bine ca tabuurile europene s-au dus pe apa sambetei, erau si asa o tampenie. Doar prin frica, corupere si amenintari rusia a reusit sa tina in sah toata Europa, desi rusia e o tara de mana a 3-a inapoiata, retrograda, saraca, cu n probleme majore. Maskirovka, jocul parsiv rusesc de a cuceri si a tine in sah, desi in realitate ei au o economie doar de marimea spaniei. Deci ca putere economica UE e de vreo 6-7 ori mai mare decat rusia. Nu mai discutam aici de diversitatea economiilor europene fata de cea a rusiei, care se baza in principal pe exportul de materii prime in special hidrocarburi. Rusia trebuie trimisa inapoi in stepele eurasiatice si tinuta acolo, a.i sa nu mai ameninte vreodata libertatea tarilor europene, si in special Estul Europei, napastuit de ei timp de secole.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Denis Cenusa
Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro