duminică, octombrie 24, 2021

Dezrădăcinarea corupției din sectorul forestier necesită prevenție, nu numărarea cioatelor

În pregătirea unei întâlniri de experți pe subiectul corupției în sectorul forestier pentru Biroul de combatere a drogurilor și Crimei al Națiunilor Unite, am citit Ghidul publicat anul trecut (1) despre combaterea corupției în gestionarea faunei sălbatice.

Trei lucruri mi-au atras atenția.

Mai întâi această frază :

« Corupția care începe ca un comportament de profitor de oportunități, dacă nu este combătută, se dezvoltă repede și ușor în corupție organizată, endemică, devenind astfel regulă, nu excepție. În cazuri extreme, corupția ajunge să influențeze în mod semnificativ procesul de decizie al autorităților în favoarea intereselor private ».

Ca martor al evoluției de peste două decenii a sectorului forestier, am putut observa ambele forme de corupție, precum și tranziția de la corupția pentru o anumită elită, relativ restrânsă, cu oameni beneficiind de pozițiile lor pentru a-și rotunji conturile și a-și cumpăra mai apoi putere și influență, la corupția care și-a creat mecanisme de reziliență (dacă tot e la modă cuvântul), pentru a se replica și replia după fiecare amenințare mai serioasă – mai ales în perioada în care DNA-ul avea target pe funcționari de rang înalt. Acum corupția are mecanisme verificate de adaptare, trecând chiar prin vot (« a furat și el, dar a mai făcut și câte ceva »), iar propagarea acestui model de acceptabilitate relativă duce la diminuarea în timp a tendinței naturale a omului de a fi corect (2). Alina Mungiu Pippidi a exprimat acest lucru într-un mod subtil « suntem țara în care atât corupția generalizată cât și cele mai restrictive politici anticorupție coexistă de mai bine de zece ani. Iar rezultatul nu este mai puțină corupție, ci închisori mai pline » (3).

A doua idee, care derivă din prima, este faptul că în tot ceea ce s-a făcut pentru a reduce tăierile ilegale (că de reducerea corupției ca principal factor cauzator al tăierilor ilegale nici vorbă) abordarea principală a fost aceea de legiferare și de sancționare mai drastică (ca și când toți subiecții de drept ar fi în ultima coloană din figura VI din Ghid pe care am postat-o aici, adică oameni hotărâți să nu respecte legea – band 4). Cum e spus în ghidul citat « de obicei țările tind să implementeze o abordare de sancționare pentru a combate corupția. Aceasta înseamnă că efortul principal este în detectarea corupției care s-a petrecut deja, mai degrabă decât în prevenirea corupției care ar putea avea loc în viitorul apropiat (abordarea preventivă) ». Atunci când mecanismul principal este acela de sancționare (enforcement measures), avem o problemă conceptuală: recomandarea din ghid de a merge pe « enforcement » atunci când corupția este generalizată se bazează pe premisa că există un sistem (juridic, administrativ) capabil să aplice normele de sancționare a corupției – ceea ce este improbabil, dacă suntem într-un sistem cu corupție generalizată. Sau considerăm că avem corupție generalizată doar în sectorul silvic, deci putem face apel la o justiție corectă ca mecanism extern de enforcement – doar că justiția va analiza ceea ce i se aduce spre judecată. La o monitorizare și instrumentare slabă a tăierilor ilegale (corupției) în sectorul silvic, justiția răspunde cu o sancționare încă și mai slabă, după cum au constatat și magistrații (4). Altfel spus, un judecător care are o percepție formată asupra formelor de corupție endemică sau generalizată în sectorul forestier va avea tendința de a percepe cauzele minore care îi sunt aduse în față ca fiind fără pericol social. Sunt însă, în practică, modalități complexe de comitere a infracțiunilor, „modalități ce generează cu adevărat prejudicii mari pădurilor României: subestimarea calitativă și cantitativă a arborilor cu ocazia întocmirii actelor de punere în valoare (APV), marcarea în plus a unor arbori, constituirea de partizi de produse accidentale cu un volum mult mai mare decât cel real, etc.” (5). Astfel, fenomenul infracțional nu mai poate fi tratat la nivelul soluționării unor cauze lipsite de complexitate. Puține sunt dosarele finalizate pe cazuri importante (cazuri de tăieri rase pe suprafețe mari sau cazuri de diverse alte acte de corupție).

În fapt, până la Raportul Curții de Conturi din 2013 și apoi cel din 2014 (6) nu am avut nici o evaluare externă asupra modului în care statul își apără propria avuție verde (iar între timp, rolul de auditare al Curții de Conturi a fost destul de bine diminuat în perioada 2017-2018). În sectorul nostru forestier, cifrele de doar 10-11% condamnări pe mii de dosare de infracțiuni silvice (7) tind să arate că strategia de ‘enforcement’ (legiferare/înăsprire sancțiuni) nu duce nicăieri. În paranteză fie spus, nici cele mai scumpe și precise imagini satelitare nu vor schimba această situație, deoarece, pe lângă probabilitatea mică și extrem de costisitoare de a distinge între un arbore recoltat legal, unul recoltat ilegal și unul căzut din cauza vântului, analiza imaginilor ne va spune povești despre lucruri care s-au întâmplat deja – adică tot un fel de control de fond cu numărarea cioatelor din fondul forestier gestionat de pădurar. Într-o abordare preventivă, efortul este asupra controlului de risc, nu asupra a ceea ce s-a petrecut deja ; nivelul de acțiune este unul organizațional, nu național și implică managementul organizației, nu autorități – ceea ce oferă loc pentru diversitate de măsuri, bune practici, inovare și « învățare» ; efectul urmărit este acela de întărire a integrității personalului și a eficienței organizației, nu a colectării de amenzi și instrumentării de dosare. Deoarece oricum justiția returnează dosarele fără sancțiuni și fără vinovați, efectul disuasiv sau de prevenție al sancționării dispare. Să nu ne mire așadar intensitatea actului de încălcare a legii în sectorul silvic.

A treia idee pe care mi-a inspirat-o ghidul este că nu putem cere statului ceea ce nu este de datoria statului. În primul rând, prevenirea corupției în mod ideal se poate face de către fiecare dintre noi (cetățeanul implicat votează, nu sare peste rând plătind funcționarul, cere acte când cumpără lemn de foc, chiar dacă le plătește mai scump, este un cumpărător responsabil, este un turist care își cară înapoi gunoaiele și nu urcă motorizat până în creierul munților, este un activist de mediu informat, nu circar). În al doilea rând, prevenirea corupției se face prin managementul organizației care trebuie să evite ca angajatul și angajatorul să își dea mâna pentru a profita de bunul organizației sau de bunul altuia (lemn din pădurea statului sau a proprietarului). Fără un management al organizației corect, degeaba contăm pe ‘organul de control’, el nu se poate substitui controlului direct și nemijlocit asupra subordonatului. Ca să dau un exemplu, oare cine crede că 16 oameni de la Garda forestieră Suceava pot verifica APV-urile și transportului de lemn de pe 6 județe, respectiv peste 600 de mii de hectare? Sunt mii de APV-uri și probabil în jur de 10 mii de transporturi zilnice (în 2019 Garda forestieră Suceava (8) a verificat 309 APV-uri, 430 de transporturi și 434 de parchete în exploatare, și a rezolvat 20536 corespondențe !… ) si mai lucrează și cu 16 poziții vacante.

Rămân o serie de întrebări deschise :

– ca țară lovită greu de meteahna legiferării, cum să ne putem întoarce spre prevenție prin asumare responsabilă și managementul organizației, adică spre o lume normală în care valoarea de bază este onestitatea în meserie, nu comportamentul descurcăreț dublat de relațiile sus-puse ;

– cum putem transforma amenințările de infringement într-o oportunitate de a gândi lucrurile de la zero ? Că dacă ne punem în cap să mulțumim Comisia Europeană o putem face și printr-o eliberare de sub birocrație, corupție și ipocrizie, dar și printr-o naționalizare de facto a pădurilor private și trântirea pe masă a unui procent de ‘%’ păduri sub regim de conservare deplină, fără nici o dezbatere socială asumată asupra acestei direcții de acțiune (iar decidem din « pix » și facem strategii „pe genunchi”);

– dacă facem abstracție de posibilitatea ca însăși autoritatea să fie parte a înțelegerilor corupte, trebuie să admitem că de la București e greu să știi ce se petrece în teren. În fapt, când reglementarea stufoasă încearcă să acopere absolut orice aspect al activității personalului silvic în teren, se obține efectul invers, respectiv i se dă acestuia (sau agentului de control) o putere discreționară referitoare la interpretarea unor reguli prea complexe. Soluții tehnice simple de gospodărire a arboretelor devin adevărate hățișuri birocratice din momentul fatidic al deciziei de ‘punere în valoare’. Orice silvicultor / antreprenor din sector a trebuit la un moment sau altul să facă niște compromisuri (i)legale, și nu neapărat pentru buzunarul propriu, ci pentru a-și face meseria. Dacă rămânem în abordarea de sancționare, acest om este vulnerabil și șantajabil. Dacă admitem că putem face prevenție, trecem de la verificarea pe registre la verificarea de rezultat și judecăm real, după starea pădurii și ne asigurăm că știm să înregistrăm în mod real volumele de masă lemnoasă care ies din pădure. Cu tehnicile moderne disponibile în prezent putem renunța și la mult-depășitul ciocan de marcat, și la căutarea cioatelor din pădure și la descărcatul camioanelor și verificarea lor prin măsurarea buștean cu buștean timp de o jumătate de zi.

Dezrădăcinarea corupției înseamnă prevenție, care poate da o șansă de re-valorizare a rolului fiecăruia în societate, atât a meseriei silvice, cât și a activismului de mediu. Experiența de 25 de ani a organizației Transparency Internațional ne învață (dacă dorim să învățăm), că fenomenul corupției poate fi ținut sub control (9) numai dacă reprezentanți ai guvernului, mediului profesional și de afaceri și societatea civilă sunt capabili să lucreze împreună pentru binele comun. Numai să dăm o șansă oamenilor corecți și ideilor noi.

NOTE__________________________

(1) https://www.unodc.org/documents/corruption/Publications/2019/19-08373_Scaling_Back_Corruption_ebook.pdf

(2) Gächter S, Schulz JF (2016) Intrinsic honesty and the prevalence of rule violations across societies. Nature 531, 496–499.

(3) https://www.euronews.com/2017/02/05/view-romania-s-anticorruption-implosion

(4) Danilet C (2015) Justitie ineficienta: Padurile dispar copac cu copac, vinovatii scapa fara mari batai de cap. Retrieved June, 20, 2016, from http://www.ziare.com/stiri/csm/justitie-ineficienta-padurile-dispar-copac-cu-copac-vinovatii-scapa-fara-mari-batai-de-cap-1322269; Ecopolis (2012) In padure (se fura) ca-n codru! O analiza a mecanismelor de combatere si prevenire a ilegalitatilor silvice in Romania. Centrul pentru Politici Durabile. 48 p. Retrieved May, 24, 2012, from http://www.ecopolis.org.ro/media/Studiu%20ilegalitati%20silvice.pdf;; Particularităţile conţinutului constitutive al infracţiunilor silvice în situaţia subiectului activ persoană juridică”, 2018, Andreea Vernea, 4 iul. 2018, Universul Juridic.

(5) Lazar si Hosu, 2016. Analiza cauzelor având ca obiect infracțiunile silvice în care s-au pronunțat hotărâri judecătorești rămase definitive, în Apărarea mediului și a fondului forestier prin dreptul penal”, de A. Lazăr (coordonator), M. Duțu (coordonator), E.G. Hosu, A. Duțu, Editura Academiei Române și Editura Universul Juridic, 2016, http://revistaprolege.ro/analiza-cauzelor-avand-ca-obiect-infractiunile-silvice-care-s-au-pronuntat-hotarari-judecatoresti-ramase-definitive/

(6) Curtea de Conturi (2013) Sinteza Raportului de audit privind Situația patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990-2012. București, 2013. Retrieved June, 10, 2016, from http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/economie7.pdf; Curtea de Conturi (2014) Sinteza Raportului de audit al performanței modului de administrare a fondului forestier național în perioada 2010-2013. București, 2014. Retrieved June, 20, 2016, from http://www.curteadeconturi.ro/Publicatii/Sinteza_FF.pdf:

(7) Green Peace, 2018: https://www.greenpeace.org/static/planet4-romania-stateless/2019/10/10cd1a76-raportpdf.pdf; Grean Peace, 2017: https://www.greenpeace.org/static/planet4-romania-stateless/2018/09/e0d36bd6-raportul-tăierilor-ilegale-din-pădurile-româniei-în-2017-compressed.pdf

(8) Garda Forestieră Suceava, raport Anual 2019. http://www.gardaforestierasv.ro/postat/2020/02/raport-gfsv-2019.pdf

(9) https://www.transparency.org/en/what-is-corruption

Distribuie acest articol

13 COMENTARII

  1. Am un prieten bun care are o padure. Norocul lui e ca se afla intr-o zona greu accesibila pe niste coclauri. Cele care se afla mai la vale sunt furate noapte de noapte. Nu are nici o sansa sa o pazeasca, ar costa enorm si ar fi si f periculos.

    • Ca sa citez dintr-o decizie recenta a unui Birou Electoral Judetean, ai un comentariu cu un pronuntat caracter defaimator, intrucat transmiti in mod direct ideea ca unii concetateni ar incalca legea penala. Stie cineva sigur ca padurile sunt furate, si nu sufera o vaporizare instantanee pe timp de noapte?

    • Prietenul dvs calca legea. Orice proprietar de padure are OBLIGATIA legals de a avea contract de paza. Pentru suprafete mici e gratis, platit de stat. EL e de vină ca are padurea nepazita di ca hotii o taie.

  2. Romania dispune ca putine tari europene de un corp de aramta numit vanatori de munte care este scolit, inzestrat si cu experienta necesara unor misiuni in zone greu accesibile, zona montana, ergo impadurita din Carpatii nostrii.
    Avem 3 brigazi de vanatori de munte, la Prundul Bargaului, Brasov si Curtea de Arges, sa ma corecteze cineva daca nu mai sunt corecte informatiile, care controleaza intreg spatiul carpatin.
    Ne plangem de lipsa de personal, bani, technica necesara, exista insa nu este folosita. De ce ? la acesta intrebare atingem foarte repede limitele democratiei noastre.
    A facut cineva inventarul palamentarilor ale caror activitati sunt direct legate de exploatarile forestiere ?
    Toti ii cunoastem si totusi sunt in continuare votati ? e ca si cum ii dam sabia calaului in mana care ne va taia capul, perversa situatie.
    Avem atatea programe complicate, legi stufoase, exceptii peste exceptii toate care apara genocidul ecologic, am ales voit acest cuvant pt a arata gravitatea faptelor care se intampla la noi in tara pe aceasta tema.
    O patrulare consecventa a vanatorilor de munte un zonele de munte , apararera fondului forestier si cinegetic, ar rezolva „peste noapte” problema.
    Daca hotii afla ca soldati iar avea drept de tragere si ar purta munitie de razboi asupra lor, fiti sigur nu s-ar mai incumenta la furtul din paduri.
    Nimeni nu ne poate opri sa folosim armata in interiorul tarii pt diferite activitati, in schimb participam la tot felul de aventuri geopolitice si militare undeva in lume, aventuri in padurile noastre ar fi mai efective si inspre folosul nostru direct si nemijlocit, pastrarera mediului intacta respectiv o exploatare sustenabila si legala.

    • O idee buna dar nici ea o solutie sigura.
      Un sceptic (si cinic) ar spune ca in timpul războiului din Est romanii au început sa fure din depozitele cu donatii de haine pentru soldații care degerau la Cotul Donului. Antonescu a înlocuit paznicii cu militari ca sa constate ca si soldații furau din depozite.

    • Ceea ce sustineti este un amestec de idei de natura pur totalitara in numele opririi ecocidului perpetuat in Romania de anumite tari din zona DACH.
      In plus Romania isi face datoria de aparare a Europei si plateste la NATO contributia, nu ca cancelarul (nu ma scuz pentru cacofonie) etern.

    • Nu neaparat armata, dar ar putea fi organizata o formare inspirata din programele de pregatire ale vanatorilor de munte, a personalului silvic sau a unui corp separat care sa se ocupe cu paza si protectia fondului forestier.
      Selectie riguroasa, formare pe legislatie si modalitati practice de patrulare dupa trasee istet gandite si stationare in puncte fixe, cu observarea zonei adiacente.
      Nu trevuie mynitie de razboi. Masini de teren bunisoare, Difender, mercedes G, Land cruiser, in trei portiere, agile si rezistente. Echipaje de cate doi sau trei oameni, cu mijloace individuale de orotectie, casti, combinezoane, bocanci. Niste spreyuri paralizante mari, nu de dus in spate, dar sa aiba jet convingator de patru-cinci metri. Caini, malinois belgieni, lanterne metalice. Eventual echipat echipajul cu o drona mica, sa poate dintr-o locatie mai camuflata sa verifice o zona mai extinsa. Statii sa poata echipajele sa se sprijine recipro.
      Si chiar si stimulati bine si premiati pentru inplicarea in teren baietii, ar fi mult sub costurile de pregatie, instruire si intretinere a unui militar, care oricum nu-i bine sa fie deturnat de la misiunea lui. E bina ca merg si actioneaza acolo unde se decide langa partenerii care chiar conteaza.

  3. Bravo Hans, de acord cu ideea. Exista si alte modalitati de a valorifica fondul forestier, inclusiv prin silvoturism si casute in copaci, trasee ghidate, activitati de cunoastere flora si fauna sau alte forme de cazare, practicate in multe tari.

  4. Ce idei minunate de cheltuire a banului public are UE prea-slavita!
    https://www.euractiv.ro/video/conservarea-insectelor-din-carpati-printre-proiectele-finantate-in-programul-life-21778
    „LIFE ROsalia își propune să îmbunătățească condițiile de habitat pentru cinci specii de insecte saproxilice din pădurile Parcului Natural Putna-Vrancea. ”
    Eu cred ca insectele astea saproxilice au murit de obezitate avand prea multe cioturi la dispozitie prin taierile de paduri facute de firme austriece in Romania si in Ucraina.
    In orice caz UE prin programul ecologic trebuie sa aibe grija si de bunastarea:
    a) plosnitelor de bucatarie vrancene
    b) mustelor verzi de la wc-urile din curtile scolilor prin programul Romania Educata
    Desigur, musuroaiele de furnici trebuie monitorizate cu ajutorul ONG-urilor inzestrate cu tehnologii AI in care UE este inapoiata tehnologic rau de tot.

    • nu stiu ce va inchipuiti ca dovedeste prosperitatea mustelor verzi in legatura cu efectele incalzirii globale asupra biosferei, insa eu zic ca n-are rost sa va impacientati excesiv. omenirea are momentan ceva licariri de constiinta, dar sint prea firave si intirziate ca sa poata avea un impact pozitiv major. ce ursi polari, pinguini, fluturi, corali etc.? atita timp cit mustele biziie, plosnitele topaie, iar informatiile care par sa ne infirme teoriile pot fi oricind „explicate” conspirationist, totul e in regula, putem dormi bustean.

      • Ma vad silit sa folosesc din nou metoda reducerii la absurd.
        Este induiosator si eugenionescian chiar sa il vezi pe „cain” cainand „licariri de constiinta, dar sint prea firave si intirziate” pentru soarta faunei (locale???) – „ursi polari, pinguini … corali”.
        Sa fie legat comentariul un protest voalat legat de decizia noului primar de la Timisoara de a inchide gradina zoologica?
        Am lasat la o parte conotatiile violente ale numelui „cain” si tatuajul divin …

  5. Stimate Durak, natura este alcatuita din lanturi trofice. Nevertebratele sunt sursa de hrana pentru alte specii, prin urmare de aceea se impune ca ele sa nu dispara. Programele Life Natura si Life Mediu contribuie la pastrarea acestei biodiversitati. Dar se vede ca nu cunoasteti domeniul, dar dati exemple de pe internet!

  6. Stimate Aristotel, am invatat despre lanturi trofice in clasa a 7-a.
    Nimeni nu neaga utilitatea insectelor ca surse de hrana.
    Biodiversitatea nu implica incremenirea in timp a evolutiei speciilor (presupunand ca il acceptati pe Darwin) si asta implica disparitia unor specii.
    Am fost martorii cu totii la recuperarea naturii in detrimentul spatiilor urbane in timpul pandemiei.
    Din martie, unde stau eu sunt pasari si animale de 3-4 ori mai multe ca inainte si zau ca nu par nemancate!

    In acelasi timp se pare ca nu ati inteles ironiile din comentariul meu precedent.
    Contextul cu gandacii care dispar in Romania este pe fondul discutiei cu infrastructura de transport atat de ramasa in urma si folosirea argumentelor astea pentru a impiedica dezvoltarea Romaniei.
    Daca va doriti cheltuirea banului public pentru asta, este alegerea dumneavoastra. Puteti dona (fara sa siliti pe toti ceilalti sa faca la fel) organizatiilor preferate de dumneavoastra.

    Organizatia CAER dorea sa mentina Romania ca un stat eminamente agricol.
    Ceausescu in megalomania si incultura lui economica a imprumutat zeci de miliarde de dolari ca sa dezvolte a industrie care s-a dovedit a fi falimentara.
    Sper ca nu preferati ca EU(SSR) sa mentina Romania la nivel de „safari european”.
    Exista o cale de mijloc intre megalomania lui Ceausescu si tendintele conservationiste radicale atat de bine exemplificate in picturile „Car cu boi”.

    Daca UE ar fi capabila sa faca ceva util pentru cetatenii europeni sau sa se autoreformeze ar fi bine dar cred ca nu poate.
    Deocamdata este doar o constructie politica foarte subreda condusa de persoane nealese de nimeni si care opereaza agresiv la adresa tuturor care nu impartasesc opiniile lor charlemagnisto-comuniste (nici o contradictie intre termenii alaturati).
    Dupa mai bine de 8 luni de la inceperea pandemiei UE nu a dat un cent unei tari afectate din UE din marele plan de 750 milioane de euro.
    Imprumuturile se iau la rate de dobanzi foarte mici dar asta nu este meritul UE.

Dă-i un răspuns lui Durak Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Laura Bouriaud
Profesor la Universitatea ”Stefan cel Mare”, Suceava. A studiat la ENGREF Nancy http://www.silvic.usv.ro/cv/cv_Bouriaud.pdf

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Când sursele de energie care ar trebui să stopeze schimbarea climei nu mai funcționează din cauza schimbării climei…

Toleranța va atinge un asemenea nivel încât oamenilor inteligenți li se va interzicesă mai gândească pentru a nu-i ofensa pe imbecili.Autor...

Odăjdiile clanului Soprano

În statutul BOR art. 149, cauzele se introduc pe rolul consistoriului doar cu aprobarea episcopului sau patriarhului.  Hotărîrile devin executorii doar după...

Suntem un stat laic?

Scriu textul de față îndemnat de trei împrejurări. În ordine cronologică inversă, a treia e apariția reportajului Recorder Clanul marelui alb. Sunt...

România refuză vaccinarea etnicilor români

Paradoxul vaccinării sau mai bine zis culmea vaccinarii mioritice, să refuzi să vaccinezi persoane din categorii de risc deoarece deși sunt etnici...

Să amânăm o vreme arderea pe rug a Angelei Gheorghiu!

Am cumpărat cartea O viață pentru artă în care marea soprană Angela Gheorghiu își spune povestea, fiind stimulată de întrebările bine țintite...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.