miercuri, mai 18, 2022

Există integrare europeană după guvernul Maiei Sandu?

Căderea guvernului Maiei Sandu reprezintă o îngrijorare, dar în aceeași măsură o avertizare și o lecție de învățat. Oricât de mult ar conta ideea unor reforme, realizarea acestora până la capăt depinde, pe de o parte, de o cantitate considerabilă de voință și coeziune politică. Pe de altă parte, sunt indispensabile un simț realist față de riscurile politice și o capacitate potrivită de a încorpora reformele în strategii politice durabile.

Traiectoria scurtă, de circa 5 luni, parcursă de unul dintre cele mai ambițioase guverne în istoria țării, demonstrează că în Moldova persistă o neconcordanță vizibilă între apetitul de reformă și derularea lor propriu-zisă. Astfel, ACUM a început să se preocupe de politică mai târziu decât de politicile publice, iar Socialiștii au fost eficienți în a-i penaliza pe rivalii lor politici pentru lipsa de viziune strategică și instincte politice primare. În orice caz, tema justiției independente devine nucleul discursului politic și public al blocului ACUM, ce îl poate ajuta să se mențină în vizorul electoratului și cel al partenerilor externi.

După eliminarea subită a Guvernului, UE a realizat repetat că imprevizibilitatea și volatilitatea politică se mențin puternic în comportamentul actorilor politici moldoveni, de pe toate baricadele politice. Din aceste considerente, accentul europenilor va fi pus strict pe monitorizarea îndeplinirii reformelor de către noul premier Ion Chicu – adică o condiționalitate aspră. Orice manifestări de simpatie, observabile pe durata mandatului Maiei Sandu, vor dispărea.

Lecții de învățat pentru ACUM

Înainte de toate, ACUM mereu a calificat coaliția cu PSRM drept un parcurs temporar, ce poate fi în orice moment întrerupt. Altfel spus, asumarea prealabilă a unei durate de acțiune scurte a slăbit pozițiile inițiale ale Guvernului, punând sub risc orice planuri de reforme ambițioase, implementabile, de regulă, în termene lungi. Fără un mandat complet și o guvernare stabilă, orice reformă serioasă va fi vulnerabilă și puternic fragmentată.

Totodată, guvernarea cu Socialiștii (PSRM) a fost privită distorsionat și de pe o poziție de superioritate, nu doar morală – chiar dacă ACUM deținea locul secundar după numărul de mandate în coaliție și locul trei în Parlament. Necorespunderea echilibrului de putere în instituțiile guvernate cu realitatea politică în teren – unde Socialiștii domină – i-a motivat pe cei din urmă să-și sporească atenția pe o expansiune silențioasă asupra structurilor statului. Totodată, extinderea politică a Socialiștilor nu a fost prevenită deloc de blocul ACUM, care la fel a ignorat, timp de 5 luni, zgomotul public față de gesturile președintelui Igor Dodon și ale Socialiștilor, soldate mai degrabă cu diminuarea independenței politice a instituțiilor, decât invers.

ACUM și a Guvernul s-au concentrat  pe proiectarea reformelor și mai puțin pe croirea unor condiții politice prielnice pentru a le pune mișcare, și de a evita riscul de cădere prematură. Pe lângă idealismul și ambițiile sale,  Guvernului Maiei Sandu a demonstrat o anumită doză de naivitate politică, deoarece, volens-nolens, i-a ajutat pe Socialiști să capete legitimitate acasă și în străinătate. De asemenea, destrămarea coaliției duce inevitabil la apropierea Socialiștilor de Democrați, care astfel au oportunitatea de a se reabilita fără a face vreo restructurare internă post-Plahotniuc. Chiar și tacită, cooperarea pe linia PSRM-PDM va modera la maxim reformele ascuțite, anterior intenționate de către blocul ACUM sub ghidajul Maiei Sandu.

Urmează o perioadă complicată pentru ACUM, care trebuie să învețe rapid un rol nou – cel de opoziție parlamentară. Atacurile în adresa Socialiștilor vor fi intensificate. Principala țintă pare să devină președinția lui Igor Dodon și relaționarea cu Rusia. Dar pentru a avansa în sondaje, electoratul majoritar va aprecia grija opoziției ACUM pentru dosarele legate de administrarea resurselor publice și lupta anti-corupție. În paralel, se impune o resuscitare organizațională a partidelor de dreapta – PAS și Platforma DA, pentru a intra pregătite în viitorul scrutin electoral, ordinar sau excepțional (anticipate).

Ce trebuie să facă UE în continuare?

Semnalele transmise de politicul moldovenesc trebuie să fie citite corespunzător de către instituțiile europene. Reformele majore nu pot avea loc decât dacă eforturile partidelor politice sunt conjugate. Relațiile dintre partidele principale sunt viciate de neîncredere și antagonisme profunde, de aceea, coalițiile de guvernare sunt imprevizibile, iar instituțiile pot deveni cu ușurință victime colaterale.

Pentru a păstra Moldova pe calea reformelor, Bruxelles-ul are nevoie de câteva repere esențiale.

În primul rând, integrarea europeană constituie un obiectiv politic asumat de Republica Moldova, nu de un partid în mod individual. De aceea, plecarea ACUM de la putere nicidecum nu trebuie să fie echivalat cu încetarea vectorului european. Din contra, vigilența UE vizavi de executarea angajamentelor moldovenești față de Acordul de Asociere, cuantificată prin condiționalitate, constituie garanția primordială pentru neabandonarea și ramificarea reformelor magistrale. Pentru a avea o influență eficace, UE trebuie să rămână un arbitru nepărtinitor, dar, totodată, totalmente dedicat implementării unor reforme necesare în mod corect.

Pe al doilea loc se află nevoia de a interpreta corect realitățile politice locale. Speculațiile reciproce – între putere (PSRM și aliații taciți) și opoziție (ACUM), se vor multiplica. Acest lucru implică din partea europenilor discernământ și abordare nuanțată. Neutralitatea și critica obiectivă aplicate la nivel de mass-media și societatea civilă, finanțată din surse europene, va ajuta crearea unei presiuni eficiente și credibile asupra guvernării.

În fine, este imperioasă demararea unei analize și monitorizări comprehensive a efectelor integrării euroasiatice (IPN, 5 Noiembrie 2019), promovată de către Socialiști, asupra parametrilor de europenizare. Prin studierea cazului moldovenesc, instituțiile europene pot înțelege care sunt intențiile și capacitățile de suprapunere pe care le generează afilierea hibridă la Uniunea Euroasiatică, în care președintele Igor Dodon a atras Moldova.

În loc de concluzii…

Republica Moldova este la o nouă răscruce politică, dar accentul european al politicii interne și externe nu poate fi schimbat radical peste noapte. Chiar dacă în spiritul unei politici externe echilibrate, Guvernul post-Maia Sandu a dat asigurări privind respectarea angajamentele incluse în Acordul de Asociere, iar conglomeratul de actori locali încă poate complica orice tentative de a răsturna vectorul european.

Mișcările bruște din partea “guvernului minoritar”, creat în timp record de alianța deocamdată neformalizată dintre Socialiști și Democrați, conțin riscuri politice. Or, Igor Dodon ține să-și dubleze victoria în lupta pentru președinția țării. De aceea, acesta dorește lărgirea electoratului, iar asistența și prezența în preajma UE facilitează asemenea obiectiv.

Nicio apocalipsă prevestită în contextul luptelor politice interne nu trebuie să altereze înțelegerea clară a realităților politice locale de către reprezentanții UE. Excluderea emoțiilor și evaluarea drastică a performanței autorităților moldovenești va avea o valoarea adăugată pentru continuarea integrării europene a țării.

Articol aparut pe site-ul ipn.md

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Nimic despre…electorat. Când vom citi prima analiza OBIECTIVA despre… alegători, despre acești… „frati moldoveni”? PSRM și PD s-au teleportat în parlament?

  2. dar a existat orientare proeuropeana clara in timpul maiei sandu? discursurile sforaitoare si declaratiile proeuropene tin loc de fapte? nastase prin votul dat alaturi de batrancea la apce in favoarea rusiei, in ciuda opozitiei ucrainei este o actiune proeuropeana? dar angajarea cumetrilor, finilor si nasilor la maeie, (de catre popescu) igp (de catre nastase), ministerul economiei (amanta lui branzan) sunt reforme reale proeuropene? dar asumarea raspunderii pe un proiect de lege neavizat de comisia de la venetia sau de greco?
    sa nu imi spui ca si fostul guvern a procedat la fel… daca vrei sa faci diferenta trebuie sa ai un comportament diferit, nu sa repeti greselile predecesorilor.
    partea proasta e ca pana la prezidentiale, psrm o sa se apuce de treaba si chiar o sa faca. iar oamenii o sa zica iar ca socialistii sunt buni si la anul anticipatele nu o sa mai fie o posibilitate, ci o realitate, iar psrm va fi marele castigator. acum si pdm nu o sa mai poata face majoritate, iar psrm o sa isi definitiveze planul.
    guvernul sandu cu psrm a fost cea mai mare greseala. acolo trebuia guvernul sandu cu pdm, iar democratii avansasera aceasta solutie inca din luna mai. n-au vrut, acum suporta consecintele.

Dă-i un răspuns lui ion Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro