duminică, noiembrie 10, 2024

Dialoguri „la cald” (IX) – Gabriel Dumitrașcu (fost președinte RADET). Termia are nevoie de un nou model de piață

Bucureștiul nu e singura capitală din estul Europei în care sistemul de încălzire centralizată s-a aflat în pragul colapsului, cu consumatori nemulțumiți și pierderi enorme; Varșovia se afla acum 15 ani acolo unde suntem noi acum, între timp este unul din cele .

Despre ce ar trebui făcut pentru ca un sistem de încălzire centralizată cu caracteristicile Bucureștiului să poată fi pus pe picioare am discutat cu dl. Gabriel Dumitrașcu, fost președinte al Consiliului de Administrație RADET.

Sursa foto: bursa.ro

____________________________________________________________________

SEMNEAZĂ PETIȚIA AICI – AVEM DREPTUL LA ÎNCĂLZIRE. ASUMAȚI-VĂ RĂSPUNDEREA!

____________________________________________________________________

Ce se va întâmpla cu sectorul încălzirii centralizate, în București și în țară, în următorii 1-3 ani? Există, realist, vreo alternativă la încălzirea în sistem centralizat?

Marile sisteme de termoficare din România nu s-au prăbușit, în principal, din cauza îmbătrânirii tehnologice sau a pierderilor din rețea, ci din lipsa unui model comercial de piață funcțional. Rostogolirea penalităților la întârzierea plății subvenției și neaprobarea la timp a costurilor reale ale sistemelor de termoficare a făcut mai mult  rău decât rugina și îmbătrânirea. Dacă nu se schimbă modelul comercial de piață, orice efort tehnologic de regenerare a sistemelor de încălzire centralizată se termină cu eșec.

Sistemul centralizat de termoficare este, potrivit specialiștilor tehnici, cel mai eficient sistem de asigurare a apei calde și căldurii pentru locuitorii aglomerărilor urbane atât din punctul de vedere al producerii eficiente al energie termice, al prețului, al emisiilor de poluanți, cât și din punctul de vedere al riscurilor de explozie sau asfixiere care, în această situație, nu există. În fapt, toate aceste deziderate nu pot fi atinse decât în condițiile unui model de piață care să asigure recuperarea costurilor în condiții comerciale uzuale și asigurarea unei marje de profit care să facă atractivă investirea de capital în regenerarea sau extinderea sistemelor centralizate de termoficare. Azi, în România, niciuna dintre aceste condiționalități nu este asigurată de cadrul legislativ. Toți posibilii investitori sau finanțatori pe care i-am consultat în ultimii ani au fost unanimi în a declara că fără a crea ”bancabilitate” sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică, nimeni(privați sau stat) nu poate genera planuri de afaceri cu fezabilitate economică demonstrată.

Proiectul de modificare a legii serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006 a fost inițiat în 2008 și a fost adoptat 10 ani mai târziu. Proiectul lansat, între alții, de președintele Comisiei pentru Industrii și Servicii și atunci și acum, Iulian Iancu, nu va schimba în multe privințe modul defectuos, din pespectivă comercială, de funcționare al sistemelor centralizate de încălzire.

Multe dintre noile prevederi sunt simple actualizări legislative, care țin cont de schimbările intervenite în arhitectura de reglementare a sistemelor de termoficare, dar nu există un singur articol care să schimbe arhitectura fluxurilor monetare și să ofere predictibilitate asupra plăților și termenelor de încasare, sau să ofere siguranță asupra încasării oportune a unui preț care să acopere costurile reale ale serviciilor plus o minimă marjă de profit. Am propus Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților la finalul lui 2015 un proiect de lege care reglementa judicios aceste aspecte. Au avut loc și două întâlniri de lucru ale Comisiei cu operatorii economici interesați în care s-a convenit forma modificată a legii. Totul a fost doar o mimare a interesului pentru a face legea funcțională. În final, legea a ieșit ciuntită de cele mai importante prevederi care ar fi adus coerență economică. Azi sunt convins că interesele politice au fost cele care au decis.

Pentru a-și mentine și perpetua puterea politicul are nevoie de cat mai mulți angajați, inclusiv în termoficare, care să depindă de subvențiile  acordate de la bugetul de stat sau de primărie și care în schimbul asigurării unor salarii să le acorde voturile și are nevoie de votul cetățenilor nevoiași, pe cre îl cumpără cu actualul sistem nediferențiat de subvenții. În spatele acestor false îngrijorări socialiste stă adevăratul interes, să-și numească servilii în poziții de conducere pentru a avea acces discreționar la contracte care au in spate bugete anuale de peste 2 miliarde lei. Vorbind despre căldura cetățenilor, acești politicieni spun: ”vă dăm”, ”vă asigurăm”. În realitate, nici nu dau, nici nu asigură, doar distrug și compromit șansa românilor de a beneficia de sisteme performante, eficiente și economice care să le asigure căldura și apa caldă.

În ce constă criza sistemului din București și cum ar trebui restructurată guvernanța lui pentru a îl putea eficientiza?

Bucureștiul se confruntă și în termoficare cu o criză de sistem.

Sistemul centralizat de termoficare, pe înțelesul tuturor, se compune generic din trei părți:

  1. Surse de producție (centrale electro-termice). Sursele de producție din București sunt concentrate în proporție de peste 95% sub controlul autorităților publice, constituind un cvasimonopol.
  2. Sistemul de transport și distribuție (conductele prin care circulă apa fierbinte și sistemele de transformare a energiei primare – puncte termice și module termice – în apă caldă și căldură). Transportul și distribuția energiei termice se fac în regim de monopol de către un operator deținut de autoritatea publică.
  3. Furnizarea, care asigură relația comercială cu consumatorul, se face în regim de monopol de către același operator deținut de autoritatea publică.

Ce constatăm? Cvasimonopol, monopol, monopol, toate controlate de autoritățile publice.

Am descoperit și miezul răspunsului la întrebările, de ce calitatea serviciilor de termoficare e slabă și de ce Gigacaloria e scumpă?

Pentru că toate activitățile se desfășoară neconcurențial și necompetitiv, în regim de monopol, de catre un operator deținut de o autoritate publică.

Chiar dacă legea permite ca producția și furnizarea de energie termică să se desfășoare și în regim privat, Primăria vrea să-și extindă monopolul și să ”înregimenteze” și ELCEN sub autoritatea municipală, care și-a demonstrat lipsa de viziune progresistă și performanță managerială.

Pe baza experienței orașelor europene, capacitățile de producție și furnizarea trebuie deschise către mediul concurențial și competitiv. Capitalul privat trebuie lăsat să fie investit în capacități de producție noi, care să intre în competiție calitativă și de preț cu ELCEN și la consumatorul final să ajungă preponderent, energia termică provenită de la producatorul care asigură cei mai buni parametri tehnici și cel mai scazut preț.

În ultimii ani, solicitarile operatorilor privați de a construi noi centrale termice în cogenerare în zonele deficitare ale Bucureștiului au fost tergiversate și îngropate de Primăria Capitalei.

Operarea sistemului de transport și distribuție trebuie concesionată  concurențial unui operator, deținut de municipaliate sau privat, în urma unui proces competitiv bazat pe capabilitatea și garanțiile oferite pentru îndeplinirea unor indicatori de performanță cheie: pierderile de apă, pierderile de energie termică, costurile totale de transport și distribuție, capacitate operationalaă și managerială, capabilități de a atrage capital și investiții.

Propunerile tehnice privind amplasarea rațională a surselor de producție, reconfigurarea, redimensionarea și modernizarea sistemului de transport și distribuție,  schimbarea locului de transfer termic din “punctul termic”  în “module termice” amplasate în bloc, înlocuirea distribuției prin coloane cu cea pe orizontala apartamentelor și contorizarea individuală a consumatorilor rămân doar excelente exerciții tehnice, în lipsa unor corectări fundamentale ale erorilor din sistem și ale modelului comercial de piață și schimbare a atitudinii autorităților față de inițiativa și capitalul privat în contextul unei piețe reglementate de stat, așa cum este piața energiei termice.

Există modele de sisteme mari, de proporții comparabile cu Bucureștiul, care au reușit să își revină din pragul colapsului și să devină eficiente?

Nu am fi prima capitală care parcurge drumul de la ineficiență și insatisfacție față de sistemul centralizat de termoficare, la eficiență economică și confort pentru consumatori. În urmă cu 15 ani Varșovia avea aceleași probleme. Au creat un model de piață funcțional și i-au dat bancabilitate, apoi au privatizat sursele de producție, noii deținători au investit și le-au modernizat, au  introdus capital privat în transport și distributie și au modernizat rețelele, reducând costul la consumatorul final de la aproximativ 320 lei/Gcal la 132 lei/Gcal (66 zloți/GJ la 27 zloți/GJ). Azi,  sistemul de producție din Varșovia produce de 2 ori mai multă energie termică decât Bucureștiul și datorită performanței și convenabilității pe lângă alimentarea a peste 1,7 milioane locuitori și edificii sociale și administrative, furnizează energie termică și câtorva mii de agenți economici și industriali.

Un studiu al Academei Române estima în urmă cu 5 ani că în condițiile în care nu se schimbă nimic, sistemul centralizat de alimentare cu energie termică din București se închide înainte de 2031. Timpul a accelerat degenerarea sistemului. În varianta în care nu se face nimic sau doar se mimează schimbarea profundă a sistemului, 2031 pare un termen foarte optimist.

Vezi dialogurile anterioare pe subiect:

Dialoguri ”la cald” (VIII) – Răzvan Nicolescu (Deloitte). Termoficarea în București e esențială și pentru aprovizionarea cu energie electrică a orașului

Dialoguri „la cald” (VII) – Vasile Munteniță (Președinte COGEN). Dispariția termoficării e cauzată de acțiunea premeditată a autorităților locale

Dialoguri ”la cald” (VI) – Valentina Ivan (Enercap). Ar fi investitorii interesați de piața de energie termică din România?

Dialoguri ”la cald” (V) – Claudiu Crețu, ELCEN. Vom mai avea căldură la iarnă în București?

Dialoguri ”la cald” (IV) – Dr. Ing. Ioan Bitir-Istrate (UPB – Energetică). Debranșarea în masă de la termoficare și conectarea la gaze ar fi imposibilă pe termen scurt

Dialoguri “la cald” (III) – Eugenia Gușilov (ROEC). Termoficarea eficientă e soluția spre care se îndreaptă UE

Dialoguri ”la cald” (II) – Liviu Popa (RADET Constanța). Cum poate fi redresat un sistem de termoficare în picaj?

Dialoguri ”la cald” (I) – Ana Maria Icătoiu. Cum ne încălzim la iarnă?


Distribuie acest articol

14 COMENTARII

  1. Daca se ia in calcul modernizarea sistemului de producere si distributie a energiei termice incluzand si cheltuielile necesar a fi facute de cosumatorul final ajungem la niste sume care cu siguranta, la noi in Romania, ar depasi cumulul costurilor cu instalarea centralelor de apartament.
    Totodata pretul final al Gcal va fi mai mare la un furnizor privat iar sistemul de subventii nu mai poate functiona in cazul privatizarii partiale sau totale. Solutia ar fi liberalizarea legislatiei pentru consumatorul final in sensul de a permite desprinderea de sistemul centralizat prin subventionarea solutiilor tehnice altetnative (chiar si cu fonduri de la UE).

  2. Am citit pe nerasuflate acest articol sperând ca voi afla formula de redresare a sistemului de încălzire centralizat. Dezamăgire. .. O problema neatinsa este înlocuirea conductelor principale și secundare de transport al apei fierbinți. Vorbim de 1000 km conducte principale și încă alte mii de țevi secundare. Estimările erau ca ele se pot înlocui în decurs de 20 – 30 de ani cu costuri de 3 miliarde euro. Bugetul Bucuresti este de 1,4 miliarde euro și mandatul unui primar e de 4 ani. Observați situația imposibila în care ne aflam? În mod sigur investitorii primăverii pe care îi așteptați nu vor dori sa plătească pentru ăsta și nici sa aștepte 30 de ani.

  3. Aici la finalul articolului si un rezumat al CV-ului celui ce ne vorbeste.
    https://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-19470604-noii-membri-consiliilor-administratie-radet-ratb-fost-numiti-fara-concurs-vezi-experienta-legaturi-politice.htm

    De remarcat faptul ca este absolvent a ceva ce nu exista atunci: Ingineria si managementul sistemelor industriale. Magicul cuvint MANAGEMENT nu exista pe atunci in limba romana. Exista organizarea si conducerea intreprinderilor.

    In rest numai noul limbaj de lemn despre noul model de piata functional, bancabilitate si alte expresii fara sens. Si evident, lauda sistemelor centralizate.
    Al 9-lea articol de bagare pe git a fericirii, fara ca sa dorim aceasta fericire. Unii din noi au alte modele de fericire. Modelul unic speram ca e de trista amintire. Cum se incalzesc Brasovenii? Dar Sucevenii? Dar cei din Deva? Dar cei din orase mai mici, din sate si comune? Bucurestiul nu e Romania.

  4. Am mai scris-o și o repet: polonezii sunt altfel de oameni. Hai să nu ne mai comparăm cu ei, că de la asediul Vienei încoace noi n-am făcut nimic comparabil cu ei. Până și acolo noi luptam de partea turcilor, iar polonezii au câștigat bătălia.

  5. Felicitari autoarei pentru prezentarea problemei, persistenta si includerea unor specialisti, insa ma indoiesc ca o petitie ar putea aduce rezolvarea, in special apeland la aceiasi oameni care cu buna stiinta tergiverseaza decizii de 20 ani (si care au ignorat votul catorva milioane de romani).
    ….o rezolvare rezonabila ar fi fragmentarea RADET in retele sectoriale (6?20?) si preluarea unor astfel de retele nou-formate in parteneriat public-privat, urmata de utilizarea celor 170 mil euro (sau o portiune) de la UE pentru inlocuirea tevilor de fier cu HDPE, modificarea punctelor termice pentru o flexibilizare a distributiei (ex stopare/scadere temperature agent intre orele 8-18) etc
    Ideal ar fi ca mai intai sa se identifice („cartita” cu sonograf Doppler pe conducta) si sa se repare cele sparte; suplimentarea cu 2000 t/ora de agent termic e absurd
    Si bineinteles, ca nu se vor face fraude cu bani publici sub pretextul necesitatii :)

  6. Cred ca parametrii de discutie asupra incalzirii in Capitala, sau oriunde in alta parte in Romania sunt gresiti, devreme ce acceptul se pune numai pe incalzirea centrala.

    Insa ce inseamna energie centrala? Autorul face marea eroare a considera energia centrala ca mari producatori de caldura, ceea ce nu este nici practic, nici eficient la conditiile Romaniei de azi.

    In SUA nu exista energie centrala in cele mai multe orase, pentru ca orasele au suprafete mari si tragerea de conducte de apa calda ar fi prohibitiv de scumpa. Solutiile adoptate pe malul asta al Atlanticului, si cred ca sunt fezabile si in Romania, este producerea localizata a energiei termice. Marile hoteluri au sistemele proprii de termoficare. Tot ce primesc este sursa de incalzire (gazul, electricitatea, sau ambele), si au sisteme locale de incalzire si apa calda. O alta solutie, fezabila pe unde se poate, este folosirea de energie regenerabila. Locuiesc intr-o zona cu mult soare pe an. Am instalat o baterie de panouri solare care practic mi-a anulat costurile cu electricitate folosita la apa calda, racire, si incalzire. In timpul zilei product electricitate si la vreme de noapte consum. In aproape un an de la instalare, am produs mai mult decat am consumat.

    Alte masuri privesc reabilitarea termica a locuintelor pentru eliminarea risipei termice.

    In afara de vorbit de energie termica centralizata, nu vad pe nimeni in Romania discutand energia termica localizata si reabilitarea termica, care s-ar face la un cost mult mai redus decat subventionand colosii la distanta mare.

  7. Seria asta de articole este interesanta . Putem constata ( noi cei care platim tot in economie ) cine sustine existenta unui sistem de furt si cine nu .

    Cetateanul roman needucat inghite pe nerasuflate vorbele unor ,,experti ” in domeniu . Tocmai de asta imi este sila . Naivitatea romanului needucat promoveaza in structuri de decizie indivizi de toata rusinea .

    Mai bucurestenilor , stati cuplati la sistemul centralizat de caldura . Daca atit puteti intelege cine ce treaba are ?! Banii vostri sint foarte buni pentru cei care va tilharesc . Somn usor .

    • Mai ne-bucuresteanule, de ce nu comentezi la stirile din orasul tau? Incearca sa intelegi, o data pentru totdeauna, ca nu tu platesti incalzirea sau orice alte cheltuieli ale locuitorilor altor orase. Alea sunt cheltuieli de la bugetul local, bani cu care primaria respectiva face ce vrea, fie ca pune panselute, face concerte fara numar sau isi mareste salariile propriului aparat.
      Incetati odata cu aberatia „noi platim pentru bucuresteni”. E de-o prostie ce depaseste limitele legale.

      Apoi, sistemul centralizat de incalzire are avantaje certe. Prostii aia din Suedia, Danemarca, Polonia, Germania sau alte tari il folosesc fara greturi. Doar la noi s-a descoperit ca putem tari si-n frig, pentru ca in alte orase s-a distrus deja termoficarea. Si atunci, daca aia n-au, astia de ce sa aiba? Sa moara si capra vecinului, adica.

      Si, ca sa vorbim pe cifre, cam ce teava de gaze ar trebui sa treaca pe sub tot orasul asta ca sa asigure necesarul fiecarui apartament? Volum? Diametru? Sau nu conteaza detalii de-astea, noi stim ca trebui sa distrugem, ca nici altii nu mai au!

      Tampiti mai suntem, daca nici macar nu ne punem cateva intrebari, dar repetam ce-am auzit de la alti idioti utili!
      Sa distrugem tot, ca de altceva nu suntem in stare!

      • Eu nu am spus si nu am scris ca platesc pentru bucuresteni .
        In plus , nu as fi asa de sigur ca nu platesc pentru bucuresteni . Pentru ca in finatele publice exista un principiu nefiresc ( eu i-as spune mojicesc ) ; Principiul neafectarii veniturilor bugetare . Acesta se refera la faptul ca un venit o data incasat se administreaza global, fiind destinat acoperirii cheltuielilor privite in ansamblul lor; aceasta inseamna, in cuvinte mai putine, ca veniturile bugetare trebuie depersonalizate.

        Daca locuiesc intr-un oras in care economia duduie inseamna ca acest oras contribuie cu sume la bugetul national de unde , gratie politicii guvernamentale socialiste , sint redistribuite pe criterii alambicate catre alte bugete locale .

        Sint total impotriva subventiilor ; de orice fel . Si sint sigur ca daca ,, termia ” din Bucuresti ar fi lipsita de subventii ar crapa in maxim 6 luni . ,,Termia ,, din Bucuresti sa traiasca numai din incasari pe serviciile livrate . Punct .

        Sistemul centralizat o fi avind avantaje certe PENTRU CETATEAN dar numai atunci cind nu e administrat de incalabili si tilhari . Altminteri are avantaje fix pentru ….tilhari .

        Dumneata si toti bucurestenii care gindesc asemenea , sa fiti sanatosi . Cind nu vor mai exista oameni ca voi viata sociala va fi mai aproape de firesc .

        • @Adrian Popescu – chiar dacă dvs nu ați spus-o, realitatea exact asta e: toată țara plătește pentru bucureșteni, iar interlocutorul dvs, activistul care se luptă cu ”închinătorii la moaște”, are metroul și încălzirea centralizată subvenționată tocmai de acei ”închinătorii la moaște”.

  8. Problema nu este centrala, destul de eficienta prin prisma cogenerarii, nu este transportul magistral in buna parte inlocuit (mai corect sau mai putin), nu sunt PTurile si alea modernizate si eficientiizate in mare masura in ultimii 15 ani , cei drept legturile PT consumator sunt vraiste dar problema este hotia si indolenta sistemului in care se risipeste si se fura. Orice lucrare dureaza de 2-3ori mai mult decat ar trebui, si costurile sunt la fel ultra unflate. Trebuie in acelasi timp (cel putin pentru Bucuresti si alte orase mari) oprit de urgenta extinderea sistemelor cu centrale individuale care creeaza poluare si un potential de accidente.

    • Domnule, ai o viziune foarte optimista a situatiei existente:
      nu avem probleme nici la CET,
      nici le cei 1000 km de conducte din traseul principal (CET – PT-uri),
      nu avem probleme aproape nicaieri
      si doar faptul ca RADET e firma de stat, monopol de facto, cu mentalitati etatiste si coruptie – doar coruptia e singura problema.

      Dar ce parere ai de subventia generalizata pe care o primesc si cei cu salarii de mii de euro care au apartament pe Bd. Victoria Socialismului (Unirii), dar si pensionarii din Drumul Taberei?
      Imi imaginez ca ti-ai dori ca aceasta subventie sa tina la infinit, eventual sa se mareasca!

      Dar ce parere ai de declaratiile primaritei Firea care spunea ca de 30 de ani nu s-au inlocuit conducte si doar ea a inlocuit 180 km in ultimul an, ca sa reduca din pierderile de pe traseu?

      Ai auzit declaratii din presa cum ca se introduce in sistem ‘apa de adaos’ pentru a acoperi pierderile din conducte?

      Iti poti imagina cat ar costa sa inlocuiesti 1000 km de conducte principale si inca 2000 sau 3000 km de secundare?
      Stiu – primarii din toata tara spun ca astea se pot inlocui pe fonduri europene…
      Dar deranjul?
      Strazi blocate ca la metroul din Drumul Taberei, lucrare estimata la 20-30 de ani daca totul merge bine etc.

      Cat despre interzicerea debransarilor – iti pun in vedere ca s-au castigat procese in tara impotriva primariilor si oamenii tot s-au debransat legal, iar unde nu au put legal s-au debransat ilegal.
      Bugetul Bucurestiului pe 2019 are prevazut circa 340 milioane EUR la capitolul SUBVENTII (adica gigacalorie si transport, dar nu e defalcat pe fiecare).
      Daca subventia gigacaloriei ar fi 300 milioane EUR pentru 560.000 apartamente inseamna 535 EUR per apartament, va sa zica peste 2.000 de lei!!!

      Orice apartament debransat aduce bugetului suma respectiva in perpetuitate – asa ca debransarile sunt, pana la urma, un factor benefic pentru buget, desi tie nu iti convine.

  9. raspunsul domnului Dumitrascu e stufos si nu ofera nicio solutie. ok putem sa argumentam ad vitam aeternam cu texte din legi alambicate, facute cu dedicatie sau pur si simplu anacronice. termifucare centralizata versus descentralizare ecologica, microcentrale de bloc sau de cvartal de blocuri. evident ca solutia totala a centralelor de apartament intr-o aglomerare urbana importanta nu e solutia. poluare, trebuie respectate norme stricte de securitate, control si mentenanta si stim cum respecta concetatenii nostri regulile de baza. exemplu francez. Cachan. suburbie la 4 km sud de Paris intra-muros. incalzire geotermala! obligatorie pentru toate institutiile, toate blocurile de tip HLM administrate de regii „de stat”. particularii au tot dreptul de a se incalzi cum vor. unii complet deconectati de la orice sistem – case particulare noi, moderne, sau chiar mici imobile de 2 etaje, independente energetic. sistemul functioneaza perfect. nu e necesar sa dati zeci sau sute de mii de euro pe studii de fezabilitate, bancabilitate etc. sistemul a fost implementat cu fonduri UE. aici nimeni nu a furat o centima. au fost mai multe intreprinderi care au lucrat si unele au terminat inainte de termen. orice intrerupere de furnizare a apei calde era anuntata cu 3 zile inainte si oprirea se facea exclusiv intre orele 10- 17. si cu anunturi cu scuzele de rigoare pentru deranjament. din generatie in generatie ne lasam furati si prostiti de politruci, de „specialistii in termie”, de consultanti si avocati ai sistemului de incalzire centrala, o vaca buna de muls cu un lapte de sute de milioane de euro..ce se scurge neincetat in conturile lor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Otilia Nutu
Otilia Nutuhttp://expertforum.ro
Ana Otilia Nuţu este analistă de politici publice în energie la Expert Forum și a fost Co-chair al Eastern Partnership Civil Society Forum

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

 

 

Nexus – Scurta istorie a retelelor informationale

Scurtă istorie a rețelelor informaționale din epoca de piatră până la IA
Editura Polirom, 2024, colecția „Historia”, traducere de Ioana Aneci și Adrian Șerban
Ediție cartonată
Disponibil pe www.polirom.ro și în librării din 27 septembrie 2024

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro