vineri, ianuarie 27, 2023

Dictatori, dictaturi si cosmarul dominatiei totale

Toate dictaturile sunt odioase, dar unele sunt mai infioratoare decat altele. Obsedat de ideea unei regenerari absolute a conditiei umane, urmarind maniacal purificarea sociala, regimul Khmer Rouge a reprezentat o exacerbare a celor mai cumplite trasaturi ale bolsevismului in oricare dintre variantele sale. A incetat din viata, la 87 de ani, Ieng Sary, fostul “Frate Numarul 3″ din ierarhia gangsterilor sociopati care au condus Partidul Comunist din Cambodgia. Odata ajunsi la putere, in 1975, acesti maniaci au schimbat numele tarii in Kampuchea. Au fost ucisi, prin infometare si asasinate in masa (the killing fields), circa 1.700.000 de oameni. “Culpa” lor? Niciuna, doar faptul ca erau oraseni, ca purtau ochelari, ca vorbeau o limba straina, ca erau atasati de micile lor posesiuni, ca simbolizau ceea ce Stalin a definit drept “inamicul obiectiv”.

http://rendezvous.blogs.nytimes.com/2013/03/14/ieng-sary-dead-before-justice-is-done/

Educat in Franta la inceputul anilor 50, Ieng Sary a fost cumnatul monstrului absolut numit, acel Stalin al Cambodgiei numit Pol Pot. A colaborat cu ideologul en titre al regimului, secretarul general adjunct Nuon Chea, personajul fimului “Enemies of the People”. Dintre sceleratii care au organizat exterminarile din Cambodgia, doar unul a fost condamnat (sentinta a fost inchisoare pe viata). Nu unul dintre demnitarii din varful piramidei, ci un director de penitenciar, un tortionar, un executant. Nuon Chea si Khieu Samphan sunt in inchisoare, au peste 80 de ani, probabil ca vor muri inainte de a fi condamnati. Ieng Sary, fostul ministru de externe al clicii lui Pol Pot, a negat ca ar fi avut de-a face cu genocidul din anii 70. A pretins chiar ca a salvat oameni, ca are un suflet caritabil, ca este o “persoana tandra”.

Care sunt resorturile sociologice si psihologice care motiveaza aceste visuri de dominatie totala? Cum explicam angajamentele fanatice in absenta carora genocidul nu ar putea avea loc? Cum a fost posibila inregimentarea unor intelectuali sofisticati in asemenea experimente? Care sunt similitudinile dintre tiraniile ideocratice (comunismul si fascismul) si cele numite de Daniel Chirot “tiranii ale coruptiei”? Cum explicam fenomenul Stalin? Cum poate rezista constitutionalismul democratic asalturilor totalitare? Aceste teme vor fi dezbatute in cadrul unui simpozion care se va desfasura la Boston College luni 18 martie 2013.

Dreams of Total Power:

Dictators and Dictatorships in the Twentieth Century

The Clough Center for the Study of Constitutional Democracy at Boston College

March 18, 2013

Thompson Room, Burns Library

9:00 am                Welcome Remarks

9:15 am                Session I

Authoritarianism in the 20th Century

Paul Hollander, University of Massachusetts, Amherst

Intellectuals and Dictators: Political Hero Worship and the Discontents of Modernity

Holly Case, Cornell University

Remembering Totalitarianism in Central Europe

Mark Kramer, Harvard University

Soviet Union’s Declining Dictators: From Stalin to Gorbachev

Chair: Kathleen Bailey (Boston College, Political Science)

10:50 am              Coffee Break

11:05 am              Session II

Avatars of Communist Dictatorships

David Brandenberger, University of Richmond

Stalin and the Muse of History: The Dictator and His Critics on the Editing of the 1938 Short Course on the History of the All-Union Communist Party (Bolsheviks)

Bogdan C. Iacob, Imre Kertész Kolleg, Jena

Comparing Gheorghe Gheorghiu Dej and Nicolae Ceausescu: The Fate of Stalinism in Romania

Jeffrey Herf, University of Maryland

At War with Israel: East German Anti-Zionism from the Anti-Cosmopolitan Purges to 1989

Chair: Julian Bourg (Boston College, History)

2:00 pm                Keynote Address

Vladimir Tismaneanu, University of Maryland, College Park

Explaining Stalin: 60 Years since the Dictator’s Death

Chair: Vlad Perju (Boston College Law School and Director, Clough Center)

Book Launch & Autograph Session, Vladimir Tismaneanu, The Devil in History. Fascism, Communism and Some Lessons of the XXth Century (University of California Press, 2012)

3:00 pm                Coffee Break

3:15 pm Session III

Fascism and the Politics of Charisma

Simonetta Falasca-Zamponi, University of California, Santa Barbara

A ‘Beautiful’ Dream: Mussolini’s Delirium of Omnipotence

Constantin Iordachi, Central European University

Comparing Fascist Autobiographies

Dennis Deletant, Georgetown University

Ion Antonescu: The Temptation of Fascism in Romania

Chair: Nasser Behnegar (Boston College, Political Science)

5:00 pm                Reception (Faculty Dining Room, McElroy Commons)

6:00 pm                Dinner and Keynote Address

Horia-Roman Patapievici

Reflections on Dictatorship and the Mindset of a Free Government

Chair: Vlad Perju (Boston College Law School and Director, Clough Center)

http://www.bc.edu/content/bc/centers/cloughcenter/events/0318-dictators.html

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. Dacă e vorba de Franța anilor ´50 Ieng Sary o fi învățat ceva „teorie” și de la Sartre ? Că în vorbe respectivul „filosof” era LA FEL de cumplit.

    • Imi cer scuze, va scriu in mare graba. Subiectul merita dezvoltat. Ne aflam in lumea demonilor lui Dostoievski. Jocul ielelor utopice are consecinte. Nalucirile revolutionare sartriene, fanoniene, althusseriene, marcusiene, toninegriene, se soldeaza, din nefericire, cu morti reali. Camus a stiut si a scris acest lucru. Ganduri bune.

      • Apropos de Sartre recomand cartea despre… Camus a filozofului francez Michel Onfray
        L’Ordre libertaire. La vie philosophique d’Albert Camus

  2. Un raspuns ar putea fi „nesiguranta”.
    Candidatii la functia de imparati, regi, presedinti, tirani, dictatori, consuli, secretari de partid sunt cu toti obsedati de frica ca cineva, altul in afara de el ar putea gindi:
    -de ce el si nu eu ?
    De aici incepe frica concurentului si de aceea absolut orice veleitate trebuie stirpita de la inceput.
    Teroarea est eo arma si o metoda de inducere a nesigurantei si fricii la nivel general si in speranta ca oamenii si masele se vor casapi si kakokratul absolut va supravietui si va mosteni lumea.
    In istorie Democratia a fost o exceptie de la regula.
    Regula genearala este ca viata umana nu are nici o valoare, este o materie consumbaila si o unalta pentru kakokrati.
    Teroarea se practica peste tot si exceptie nu face nici un meridian.Numai formele si gradul de teroare se schimba esenta este aceeasi epste tot si se practica la fel in istorie.
    In rest ne aliniem cu totii indiferent de nationalitate, origine sociala si orientare religioasa la jugul teroarei pe care o receptionam si pe care o transmitem celor mai slabi ca sa nu se spuna ca nu participam la viata sociala si politica a lumii modializate fosrma superioara a societatii multilateral dezvoltata.
    In rest ne vaitam precum fratii mei tigani care cintau:
    -Ce ne facem noi tganii daca vin .. si arunca bombardeau si darima sandramaua…
    -Mai spre Ploiesti, nu pe Calea Grivitei.

  3. Povestea se va repeta la infinit pentru ca omul experimenteaza. Functionam asemenea naturii. Daca te gandesti bine, crearea unei natiuni este un act tot atat de criminal, cel putin ca numar de victime.

  4. E simplu, intelectuali nu sunt neaparat sofisticati.
    Faptul ca cineva citeste filosofie nu il face sofisticat, il face doar cunoscator. De la a invata niste lucruri si pana la a avea o gandire originala e un drum cam la fel de lung ca din iad in rai.
    Problema e ca societatea in ansamblul ei nu are o modalitate foarte buna de a face distictia intre cele doua.
    Conform regulilor si Ponta e un intelectual. Oricine s-a uitat pe lucrarea lui de doctorat si a comparat-o cu cartile din care a fost copiata stie ca asta nu e adevarat.

    • Intelectualul, adică cineva a cărui existență e legată de frecventarea bibliotecilor și facerea de texte, respectiv cărți, nu e necesarmente nici sofisticat (adică apt de anumite finețuri exterioare și mentale), nici știutor în sens tare (pentru filozof, cunoașterea supremă e o țintă imposibilă și un atribut divin), nici erudit (există consumatori și autori de cultură fără talentul sau exigența înmagazinării enciclopedice, masive), nici model existențial (intelectualul poate fi blasfemator, cutră, turpid, pervers, hrăpăreț, delator, laș, sulfuros, netrebnic…). Cu alte cuvinte, limitele culturii și toxinele interioare pot coabita mănos în ființa intelectualului, stricîndu-i nimbul.

      În fond, nu categoria în sine interesează, ci cazul, stofa umană a celui activ în spațiul ideilor. Contează sunetul distinct pe care cutare îl aduce în cultură, amprenta lui de om întreg, parfumul libertății lui. Cred că reușita intelectuală nu poate fi ruptă integral de biografia sursei ei, de ansamblul prezenței în lume a omului de carte. Or, două mari vicii îmi par a amenința, de cînd lumea, „oficiulˮ intelectualului: vanitatea (cu barocul ei de ipostaze: narcisism, lăcomie de sine, țîfnă locvace, auto-monumentalizare, fanatismul opțiunilor proprii, grandomanie agitată etc.) și absolutizarea culturii, adică raportarea idolatră la o valoare (i.e. o teorie, o construcție metafizică, literatura însăși, Spiritul, Rațiunea, Opera ș.a.m.d) care nu e, în sine, un absolut.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Vladimir Tismaneanuhttp://tismaneanu.wordpress.com/
Vladimir Tismaneanu locuieste la Washington, este profesor de stiinte politice la Universitatea Maryland. Este autorul a numeroase carti intre care "The Devil in History: Communism, Fascism, and Some Lessons of the Twentieth Century" (University of California Press, 2012), "Lumea secreta a nomenclaturii" (Humanitas, 2012), "Despre comunism. Destinul unei religii politice", "Arheologia terorii", "Irepetabilul trecut", "Naufragiul Utopiei", "Stalinism pentru eternitate. O istorie politica a comunismului romanesc", "Fantasmele salvarii", "Fantoma lui Gheorghiu-Dej", "Democratie si memorie" si "Reinventarea politicului. Europa de Est de la Stalin la Havel". Este editor a numeroase volume intre care "Stalinism Revisited", "The Promises of 1968", "Revolutiile din 1989" si "Anatomia resentimentului". Coordonator al colectiilor "Zeitgeist" (Humanitas) si "Constelatii" (Curtea Veche). Co-editor, impreuna cu Dorin Dobrincu si Cristian Vasile, al "Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru analiza dictaturiii comuniste din Romania" (Humanitas, 2007). Co-editor, impreuna cu Bogdan Cristian Iacob, al volumului "The End and the Beginning: The Revolutions of 1989 and the Resurgence of History" (Central European University Press, 2012). Co-autor, impreuna cu Mircea Mihaies, al volumelor "Vecinii lui Franz Kafka", "Balul mascat", "Incet, spre Europa", "Schelete in dulap", "Cortina de ceata" si "O tranzitie mai lunga decat veacul. Romania dupa Ceausescu". Editor, intre 1998 si 2004, al trimestrialului "East European Politics and Societies" (in prezent membru al Comitetului Editorial). Articolele si studiile sale au aparut in "International Affairs" (Chatham House), "Wall Street Journal", "Wolrld Affairs", "Society", "Orbis", "Telos", "Partisan Review", "Agora", "East European Reporter", "Kontinent", "The New Republic", "New York Times", "Times Literary Supplement", "Philadelphia Inquirer", "Gazeta Wyborcza", "Rzeczpospolita", "Contemporary European History", "Dilema Veche", "Orizont", "Apostrof", "Idei in Dialog" , "22", "Washington Post", "Verso", "Journal of Democracy", "Human Rights Review", "Kritika", "Village Literary Supplement" etc. Din 2006, detine o rubrica saptamanala in cadrul Senatului "Evenimentului Zilei". Colaborator permanent, incepand din 1983, al postului de radio "Europa Libera" si al altor radiouri occidentale. Director al Centrului pentru Studierea Societatilor Post-comuniste la Universitatea Maryland. In 2006 a fost presedintele Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din Romania. Intre februarie 2010 si mai 2012, Presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc (IICCMER). Doctor Honoris Causa al Universitatii de Vest din Timisoara si al SNSPA. Comentariile si opiniile publicate aici sunt ale mele si nu reprezinta o opinie a Universitatii Maryland.

Carti noi

 

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la expoziția „Manuscrisele inedite ale lui Mircea Eliade din patrimoniul Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române”, care va putea fi vizitată între 26 ianuarie și 13 martie 2023 la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din strada Nicolae Crețulescu nr. 8. Află mai multe

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro