joi, martie 28, 2024

Din ce se compune domnul Ponta?

Din Mihai Gâdea & co.; din Victor Ciutacu & co.; din concursul Eurovision; din Crin Antonescu; din festivitatea de deschidere a Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Soci; din ciobanul Ghiță; din Elena Udrea; din lotul feminin de gimnastică al României, plus antrenorii; din inundații; din finala turneului feminin de tenis de la Roland Garros; din Ilie Sârbu; din elevii premianți la olimpiadele școlare; dintr-un doctorat în drept. În fine, mai sunt și altele, vor mai veni și altele, domnul Ponta e foarte dinamic, însă la toate aceste componente se adaugă cea principală: Traian Băsescu. Cum se vede, avem de-a face cu o personalitate bogată.

Bogată, dar nu tocmai personală. Fiindcă, la prima vedere, radiografia nu dezvăluie nimic care să-i aparțină cu desăvârșire domnului Ponta, el pare că există numai prin raportare la ceva exterior, și contează prea puțin că raportarea e una pozitivă sau negativă. Când e vorba de consistența personalității, semnele plus sau minus devin irelevante. Să nu uităm totuși ce spune francezul: stilul e omul. Există ceva care îi aparține în mod absolut domnului Ponta, amprenta sa – un uimitor talent al imposturii. Nu-i puțin lucru ca în orice situație să ai o replică, fie ea cât de stupidă, să întorci vorba preopinentului cu un amestec infantil de obrăznicie și candoare. Preopinentul rămâne uluit, se ciupește ca să verifice dacă nu cumva visează. Nu mai știe bine dacă are de-a face cu un om în toată firea sau cu un copil. Este deruta pe care am simțit-o și eu când, în povestea cu MTO, domnul Ponta a dat vina pe pronunția lui Traian Băsescu, bătându-și apoi joc de engleza președintelui. Trebuie să recunosc că o asemenea replică nu mi-ar fi trecut prin minte – și că, în felul ei, e remarcabilă. E amuțitoare. Cu atât mai mult cu cât vine la puține ore după ce domnul Ponta însuși a amuțit când trebuia să dea explicații despre CAS. Nu-i vorba aici de simpla minciună, ci de mult mai mult. Ar fi deci o nedreptate să spunem că avem de-a face cu un ins mediocru. Un asemenea dar (înnăscut? dobândit? și una și alta?) nu putea să nu fie exploatat în politica românească. Se înșală grav aceia care spun că PSD-ul a greșit atunci când și l-a pus în frunte. Domnul Ponta este un excelent actor pentru rolul în care a fost distribuit.

Totuși, talentul de unul singur n-ajunge. Trebuie muncit, trebuie cultivată popularitatea – iar în privința asta au lucrat sistematic experții în imagine ai primului ministru. Rezultatul este ceea ce vedem: eforturile stridente ale domnului Ponta de a fi simpatic. Orice eveniment și orice individ care, într-un fel sau altul, intră în atenția unui public mai larg, capătă un anume interes sau o anume simpatie trebuie repede anexat, asociat figurii domnului Ponta. Dacă s-ar întâmpla să se găsească azi în România un bărbat care și-a lăsat să crească în neștire unghiile de la picioare, bătând recordul vreunui indian și devenind omul cu cele mai lungi unghii de la picioare din lume, domnul Ponta s-ar poza imediat alături de unghiile acestuia, zâmbind larg, pătruns de mândria de a fi părtaș la o strălucită izbândă românească. Și sunt convins că, pe facebook și în ample interviuri, și-ar dovedi competența în chestiunea creșterii unghiilor de la picioare. Fiindcă una din laturile talentului domnului Ponta este aceea de a mima competența în orice domeniu. La urma urmei, nu-i nici o deosebire între MTO, inundații, gimnastică, tenis, muzica ușoară, sporturile de iarnă, olimpiadele școlare, păstorit și creșterea unghiilor de la picioare. Asta cel puțin din perspectiva imaginii pe care domnul Ponta, sfătuit de experți, trebuie s-o dea. Despre români e vorba aici – și despre mândria de a fi român, slogan împrumutat din titlul unei cărți de Vadim Tudor.

Ce se întâmplă însă cu cei anexați de domnul Ponta, cu cei condamnați să-i transfere notorietatea, cu gimnastele, cu jucătoarea de tenis, cu elevii, cu ciobanul, cu cântăreața, cu eventualul recordman al unghiilor de la picioare? Privind la scara istorică a marșului triumfal PSD, contează prea puțin. Nu-s decât niște bieți oameni, cei mai mulți dintre ei copii. Poate că unii se vor fi simțit flatați că dau mâna cu primul ministru. Poate că alții, olimpicii la matematică, să zicem, auzind de plagiat și mai știind și ce înseamnă asta, se vor fi amuzat copios în sinea lor.

Dar domnișoara Petrescu? Chiar nu-mi dau seama ce se întâmplă în mintea ei. Oricum, de amuzat nu pare că se amuză. După nenorocita aceea de întâlnire cu președintele, toată lumea a sărit s-o acuze de incompetență, ceea ce probabil că e fals. La Harvard, diplomele nu se dau ca la Facultatea de Drept din București. Greșeala stă în confundarea competenței academice cu cea practică. Crescută în sera universității americane, domnișoara Petrescu pare cuceritor sau lamentabil de naivă în fața realității românești – și nu numai, a realității în genere. Chiar nu-și dă seama că e distribuită în același rol cu gimnastele, jucătoarea de tenis, ciobanul Ghiță și eventualul recordman al unghiilor de la picioare? Că e interșanjabilă cu ei, în decorul cu care a fost sfătuit să se înconjoare primul ministru? Nu-mi dau seama. Cert e că a intrat și ea, cu toate diplomele de la Harvard, în compoziția domnului Ponta. Poate că va fi expulzată, și asta numai pentru că președintele a făcut public filmul afurisitei aceleia de consultări.

Când îți asociezi un om, transferul nu funcționează într-un singur sens. Domnișoara Petrescu i-a dăruit domnului Ponta o câtime din diploma de doctor la Harvard, iar domnul Ponta, la rândul lui, a pricopsit-o cu o doză din impostura sa. În societatea domnilor Șova sau Dragnea, asemenea schimburi sunt echitabile, n-au cum să apară necazuri. După cum nici cu domnii Gâdea sau Ciutacu nu apar probleme, transferul în ambele sensuri e absolut natural, întotdeauna atmosfera e de perfectă convivialitate. În cazul domnișoarei Petrescu, Victor Ponta a izbutit să otrăvească ideea de participare la viața publică a tinerilor cu cariere universitare în Occident. După ce a compromis doctoratele obținute în țară, acum compromite, în ochii românilor prost informați, și doctoratele obținute în străinătate. Pe scurt, prin înalta sa competență în impostură, a dinamitat însăși noțiunea de competență. Dacă privim mai atent lucrurile, a procedat foarte abil.

Sfătuit de experții săi în imagine, domnul Ponta va continua să caute variante de gimnaste sau de recordmani ai unghiilor de la picioare, se va poza alături de ele, le va anexa. Va fi omniprezent pe ecranele televizoarelor și în gălăgia amorfă a internetului. I se spune probabil: „Trebuie să fii văzut! Trebuie să fii prezent! Asta-i tot ce contează!” Vor mai fi inundații, vor mai fi turnee de tenis, vor mai fi Euroviziuni și ciobani pitorești. Cred totuși că sfătuitorii lui sunt tineri, că n-au apucat vremea lui Ceaușescu, atunci când ți-era frică să deschizi frigiderul sau să aprinzi aragazul – nu care cumva să-ți apară și de-acolo chipul Conducătorului. Chiar dacă n-are habar de marketing americănesc, domnul Iliescu e mult mai înțelept.

Distribuie acest articol

30 COMENTARII

  1. Ati stricat tot cu finalul: „domnul Iliescu e mult mai înțelept.” ?!? Dpmdv „Iliescu cheama minerii” cade imperfect pe asta.

    Securistul batrin stie cum merg lucrurile, asta e altceva.

    • Sensul „intelepciunii” lui Iliescu e altul. A stiut sa cheme minerii si sa ramana calm si impaciutor. A stiut sa ingroape in comisii problema maghiara si sa nu achieseze la inflamatia nationalista ce zacea in noi care ne-ar fi dus in situatia Yugoslaviei. Iliescu a fost un impostor. Cand a ajuns la televiziune in 22 decembrie 1989 credea ca va fi un gorbaciov romanesc care sa conduca comunismul cu fata umana. Evenimentele l-au depasit dar s-a redresat stiind sa compuna un front al salvarii si apoi un front democratic al salvarii cand pe primul i l-a furat Roman si sa convinga ca e singurul care da liniste si schimbari mai controlate. Pentru ca atunci tara dorea vest dar mai incet mai cu pipeta. Iliescu s-a invelit in mantia politicianului experimentat din care n-a mai iesit si i-a mancat pe toti. Ponta ca un histrion s-a urcat pe spatele lui Nastase, l-a injunghiat pe Geoana pe la spate si a ajuns sus. Problema lui e ca este inca transparent. Iliescu avea o platosa groasa care a pacalit trei sferturi din romani intr-o epoca cand nu exista un trust de presa dedicat care sa faca albul negru si invers. Ponta se desconspira si un animal batran politic ca Basescu l-ar bate de fiecare data. Din pacate Basescu nu va mai fi in prim plan , dreapta inca e orgolioasa iar Pomta are avntajul postului ce practica strident mesajele subliminale(pentru ca in Romania nu e ilegal asa ceva). Astfel o gloata de spalati pe creier (la propriu nu e peiorativ) cu mijloace psiho tehnice cvasicunoscute va vota cu el. Cei care eufemistic se autonumesc ziaristi nici macar nu se pot lauda cu succese in propaganda lor zilnica dar asta e alta poveste. De aceea intre Ponta si Iliescu e o deosebire ca de la cer la pamant. Ala a stiut sa prosteasca o tara intreaga de unul singur iar Ponta cu un partid mamut si cu un trust de propaganda abia reuseste sa se duca spre un 50% care „prostanacul” de Geoana l-a luat fara sa stiie cum.

  2. Perfect adevarat tot ce spuneti, numai ca se aplica tuturor politicienilor care au cat de cat un cuvant de spus in asa zisa politica romaneasca. Singura diferenta e probabil de stil, in rest daca sunt „decojiti” gasim acelasi miez :) … Problema apare cand diversi „suporteri” sustin cu mana pe inima ca ” al nostru-i mai cinstit, mai frumos, mai viteaz, partidul nostru contine numai 10% corupti, al lor 90% „. Nu e asa. Si toata aceasta ipocrizie scarboasa e detectata perfect de multimea dispretuita de asa zisa elita. Multimea aceea, alintata cu tot felul de epitete, de la „pulime” pana la „analfabeti spalati pe creier, platiti cu pungi, mici galeti si cartofi prajiti” e foarte perspicace cand e votba sa detecteze falsitatea… Si slava domnului exista falsitate si ipocrizie cat cuprinde… Si apoi va mirati de rezultate :) E adevarat, PSD-ul e cum e, Ponta, Antonescu, Dragnea, sunt cum sunt, raii pamantului… :) Dar daca ei sunt asa, oare cum sunt ceilalti, de lumea totusi ii prefera pe astia ? :) Aahh, da, am uitat, avem o tara de spalati pe creier, dobitoci, analfabeti, etc. Sigur…

    • @Incomod: Normal ca tara e perceputa ca o masa de spalati pe creier etc. De exemplu toata vinzoleala cu videoclipul – ok, ce-a perceput omul de rind, ala care merge la crisma si seara se uita la A3, ca acolo e ‘spectacol’? 1) Sanse mici sa fi avut rabdare/atentie timp de 26 de minute 2) Chiar daca a avut, a vazut doar ca „Tiranul” nu le-a dat ceva (Dumnezeu stie ce) care oricum fusese votat de Parlament.
      Deci bilciul, ridicolul, amatorismul nu sint observate nici de data asta.
      Felicitari autorului, un text foarte bun! Si ca raspuns, da, CtrlV o sa continue cu PR-ul stil dimbovitean pentru ca asta prinde, exact asta „da bine” la masa de bizoni votanti.

      • @DanCanada : „Normal ca tara e perceputa ca o masa de spalati pe creier” … Perceputa de cine ? De asa zisele autointitulate elite ? de snobii care scriu/vorbesc doar ca sa se auda/citeasca ? si nici ei nu inteleg ce spun ? :) Daca ridicolul ar ucide… :)

        • @Incomod: Ce elite, etc? De lumea care mai intelege cit de cit, de cei care isi pot indrepta atentia la un clip de jumate de ora. Ok, ‘pulimea’ deci e minunata, saracii sesizeaza falsul, ipocrizia s.a. Bine, atunci de ce aceiasi boi sint votati de fiecare data? Daca bizonii votanti sint asa de neprihaniti si sint prostiti, cum ma-sa aceiasi mafioti sint votati de fiecare data? De ce nu voteaza toti astia non-Vanghelie, non-Ponta, non-Mazare?
          Never mind…

  3. Reiau excelentul eseu al lui Marin preda ”Neobosita inventivitate a tipului INFECT”.
    Era vorba depre un coleg de maidan și gașcă ce irita pe toată lumea, dar cînd dădea de greu se transforma într-o paiață ridicolă, terminînd prin golirea zgomotoasă (și rău mirositoare) a rectului. Lupta ”dreaptă” spulberată prin circ !

    EXACT ASTA ESTE PONTA ! Și nimic altceva.

  4. Uite ce exprimare eleganta (pe hotnews.ro) la adresa PM-ului nostru: „Premierul Victor Ponta a facut, la inceputul sedintei de Guvern de miercuri, o declaratie care il pune in dezacord cu el insusi.”
    Cam toata viata lui din ultimul este asa.

  5. Cateva observatii, domnule Zografi.
    1. Sunt perfect de acord cu personajul descris de dvs. din tragi-comedia in care jucam toti. Nu sunt de acord insa cu aprecierea dvs. cum ca plagiatorul este deasupra mediocritatii datorita talentului de mitoman aducand ca argument succesul acestuia in sondaje. Va spun, un individ ca acesta are succes numai in ospiciu. Afara, realitatea il aseaza la locul cuvenit sau in nici un caz intr-un loc precum cel ce-l are azi. Intrebarea ramane, in parametrii retorici bineinteles, este Romania de azi un ospiciu ce-i acorda credit unui individ perfect calificat pt. o astfel de institutie pt. tratarea bolilor mintale?
    2. Sunt de acord cand vorbiti de efectul simbiotic al cuplului Ponta-Petrescu. Nu stiu cata reputatie au doctoratele din Romania in strainatate, insa eu cred mai degraba ca plagiatul lui Ponta reflecta in oglinda realitatea dezastruoasa a mediului academic si al educatiei din Romania in general. Poate ca Ponta a compromis si doctoratele obtinute de romani la universitati prestigioase, dar asta numai in ochii si mintea celor ce vad si traiesc la acelasi nivel cu acest plagiator. Problema nu este doctoratul la Harvard, la Oxford sau Princeton. Problema principala in acest caz este calitatea umana a individului Petrescu. Faptul ca aceasta s-a asociat cu un guvern al crimei organizate este mai mult decat un argument. Se pune, bineinteles, si problema calitatii ei profesionale ce ne-o da inregistrarea. Eu nu cred ca dvs. nu puteti spune ceva pertinent despre laseri chiar daca sunteti specializat pe alta ramura a fizicii sau ca sunteti incapabil sa-mi aratati cum ati calculat viteza si pozitia unui corp in miscare si ce ecuatii ati folosit in ciuda faptului ca mi-ati prezentat rezultatul final pe care-l „sustineti din tot sufletul.” Sunteti in eroare, cred, cand puneti balbaiala propagandistica a d-nei Petrescu pe seama diferentei dintre mediul academic teoretic si cel practic ministerial. Ce i s-a cerut este mult prea de baza ca sa nu fie capabila s-o explice si sa recurgem, din gentilete in cazul dvs. la gaselnita lipsei de aplicatii practice.
    3. Avem insa o problema universal valabila cu evaluarea academica si educatia in general. Acest mod de evaluare al individului este o problema generala ce-si are radacinile in viziunea pozitivist-behaviorista (nu stiu daca e corect termenul in romana) ce domina stiintele sociale. Latura umanista, ca sa-i spun asa, este scoasa complet din calcul contand in general numai inregistrarile digitale ale articolelor si publicatiilor (cantitativ si nu calitativ) si rangul universitatii absolvite. In conditiile in care astazi mediul academic nu educa ci instruieste (echivalentul lui training), atunci, teoretic vorbind, orice individ cat de cat inteligent si cu o memorie pe masura poate absolvi cele mai prestigioase universitati fara a excela deloc in ceea ce ne defineste ca un „om bun.”

  6. „Dar domnișoara Petrescu?”
    Nu cred ca este o enigma prea mare.
    Comunistii (si nazistii chiar) au fost sprijiniti in ascensiunea lor nu doar de „novici” gen I. Petrescu, ci de nume mult mai rasunatoare.
    Cind esecul se va prefigura si in ochii domnisoarei Ioana Petrescu va veni si ea cu aceiasi explicatie: nu am crezut ca, eu am fost de buna credinta, eu.
    Altii, folositi tot ca „grajdani”, nu se vor scuza deloc: au facut totul pentru binele popolului si a tarisoarei.
    Domnisoara Ioana Petrescu are totusi o virsta; chiar in SUA traind, informatiile azi nu mai sint o problema. Iar daca alaturarea de un plagiator nu a deranjat-o, nu-i plingeti de mila.
    Asta vrea.

  7. Mie mi se pare ca domnisoara Petrescu are o afiliere ideologica cu Ponta si in plus o nevoie de marire (arivism). Nu credeti? Nu vad de ce ar fi acceptat postul daca nu, din nou, din pricina afilierii ei ideologice (socialism) si faptul ca e „cool” sa fi ministru. Incompetenta dansei vine din orientarea ei ideologica, tot asa cum incompetenta lui Obama (alt educat la Harvard) vine de pe urma orientarii lui socialiste. Celor din Romania le vine greu sa creada asta cata vreme au fost sistematic educati ca Occidentul e de dreapta, si Estul de stanga. Aceasta dihotomie tampita si cat se poate de falsa a fost inoculata voluntar sau nu de anumiti intelectuali romani care locuiesc in strainatate care proababil si ei sunt la fel de naivi precum romanul de acasa. Nimic mai fals, la Harvard exista socialisti si comunisti atat in departamentele de economie, cat si cele de stiinte umane sau altele, la fel exista in Franta, Germania, Canada etc. Comunismul este in fond o creatie a Occidentului cata vreme Marx, Engels and CO sunt nascuti in Occident, au fost educati si sprijiniti in Occident. Partide comuniste au existat in SUA din 1930 si continua sa existe si in acest moment. Partidul Democrat American este un partid socialist, sinonimul Partidului Socialist Francez, in care exista factiuni de stanga radicala – The New Left (comunistii) din care face parte Obama, Pelosi, Reid, Ayers si multi altii. Cata vreme intelectualii romani din strainatate isi repeta prosteste precum cei din Romania ca Occidentul e doar de dreapta iar Estul doar de stanga va veti pierde vreme deslusind rahatelul acesta de enigma: oare de ce Petrescu cu diploma la Harvard e in guvernul lui Ponta? Inca odata e acolo pentru ca ea crede in ideile socialiste, asa cum crede si Geoana (si el trecut pe la Harvard). In plus fata nu are (cel putin nu inca) nicio contrbutie la economie (teoretica sau nu). Pe scurt incercati sa va obsinuiti cu ideea ca Universitatile din Occident nu sunt de dreapta, sau cel putin nu doar de dreapta (sunt majoritar de stanga cel putin in anumite domenii) si ca America in acest moment este condusa de socialisti/comunisti educati la Harvard.

    • Iar cea mai buna dovada este ca majoritatea celor care au avut succes in afaceri nu au trecut pe la universitati gen Harvard. Psihologic vorbind, orientarea politica a profesorilor din marile universitati americane este rezultatu frustrarilor de a se simti superiori intelectual sau prin cultura dar incapabili de succes real pe o piata competitiva.

      A se vedea legea lui H.L. Mencken: Cine ştie, face. Cine nu ştie, învaţă pe alţii să facă. Cine nu ştie nici să înveţe pe alţii, conduce.

      • Asa e, domnule, asa e. Universitatile bune sint in general o aiureala. O mica intrebare: ce intelegti prin „universitati”, „Harvard”, „succes”, „profesori” etc? In mod sigur altceva decat inteleg eu si multi altii.

        • nu va lasati impresionat de (re)nume
          ce sa invete in FIRE (Finance Insurance Real Estate) ? si ce sa inoveze ?
          inteleg sa ai nevoie de indrumarea si experienta unui profesor care a operat de mii de ori pe creier, sau de un inginer in robotica. multe nume sonore de universitati sint simple fabri de diplome ca si n romania sau organizatii care pregatesc viitorii ispravnici si zapcii (pentru perpetuarea sistemului ticalosit)

  8. Contrastul acut dintre proiecțiile ambiției rezultate dintr-o dezvoltare precoce a spiritului critic și concretețea eșecurilor ca o consecință a unei educații deficitare care s-a întâlnit cu un fizic competitiv va fi întotdeauna compensată, în cazul unui individ inteligent, prin plagiat conștient asumat, creând pentru fiecare situație posibilă ”o schemă de succes”.
    Trăsătura esențială a plagiatului, ceea ce-l face a fi ”competitiv”, este shortcut-ul temporal către atingerea ”situației țintă”. Plagiatorul nu este, neapărat, incompetent, el este prioritar nerăbdător.

    Plagiatul va afecta profund toate trăsăturile de caracter ale acestui individ.
    Comportamentul și limbajul său vor fi, în fiecare clipă, într-un evident contrast cu solicitările realității. Atâta timp cât situațiile concrete se încadrează în schemele exersate de acest individ, el poate da impresia că performează.
    Dar, dacă este expus unei situații de tip confrontațional care se abate de la schemele plagiate solicitându-i imperativ adecvarea la parametrii realității, atunci acest individ va avea, instinctiv, două tipuri de reacție: prima – de ”a se smulge” efectiv, de ”a evada” din spațiul în care se petrece acțiunea pe care nu o poate calchia sau, a doua, de ataca non-empatic, ignorând consecințele de orice fel, dacă simte că deține controlul în fața unui oponent inferior. În situații de echilibru se va amuza dacă este superior ca inteligență și/sau experiență sau își va ascunde necazul în caz de eșec.

    Un astfel de individ este într-o permanentă căutare a unui mediu care să conțină atât spațiul de ”afirmare” cât și nișele ”de scăpare”. Dacă nu i se va oferi un mediu ”aseptic confrontațional” și o protecție ”maternă” (el nefiind capabil să-și construiască destinul), își va consuma energia vitală în mai puțin de un deceniu, devenind paranoic.
    Între timp. în funcție de nivelul de Putere la care accede, el poate deveni un grav pericol social.

  9. „După ce a compromis doctoratele obținute în țară”
    Mi s-a propus de-a lungul timpului sa imi iau si eu un doctorat, ca nu e greu si nu costa mult, am stat de vorba cu inculti care aveau in CV master, doctorat , studii post si post-post etc..
    Eu cred ca problema cu doctoratele e cu totul in alta parte.

    E posibil ca Ioana Petrescu sa fie adusa in Guvern pentru exercitii de imagine.
    Poate pentru competenta.
    Poate pentru a incerca cu tineri in locul batranilor (am mai vazut PSD-ul facand acest exercitiu; din pacate de multe ori mi s-a parut ca au inlocuit un troglodit senil si lacom, putred de bogat deja cu un tanar incompetent, la fel de lacom daca nu mai rau si evident predispus sa „serveasca” partidul pana la ultima suflare de energie).
    Sunt suficiente elemente ca sa se dea deja verdictul?

  10. Nu va mai speriati, Ponta nu ajunge presedinte, cred ca nici el nu vrea (si probabil nici psd-ul). Ar fi intr-adevar un dezastru.

    De altfel, psd-ul nici nu are nevoie de presedentie – isi pot atinge scopurile si prin guvern, parlament, comisii. Probabil ca un presedinte psd chiar le-ar strica afacerile – ne-ar putea scoate astia afara din EU sau NATO (altfel mai avem o sansa).

    Ar trebui sa ne concentram mai mult pe societatea romaneasca.

  11. O singura observatie. Madam Petrescu nu este naiva si nici ingénue. Stia prea bine in ce se baga si, mai mult, a realizat cu mult opportunism ca e sansa ei de a sari direct de pe bancile de la Harvard intr-o functie de ministru de finante in tara ei natal. A achiesat complice si foarte multumita la propunerea venita din partea derbedeului Ponta. A acceptat transferul de imagine (in sens bidirectional) dinspre si catre badaranul care conduce guvernul Romaniei. Si nu are nici un fel de problema de a continua sa stea comod in acelasi fotoliu, desi s-a acoperit de ridicol si penibil, dovedind o incompetent scandaloasa. Ultimele declaratii a acestei „doamne” o descalifica. Asa cum o descalifica si mesajul transmis de propriul sau corp, da stat crac peste crac in fata presedintelui. Doamna Petrescu nu s-a contaminat de obraznicia si badarania, de aroganta si superioritatea nejustificata a sefului ei, pentru ca ea deja era doar o variant feminina a lui Ponta. Si pentru ca, nu-i asa?, intotdeauna cine se aseamana se-aduna. Avem o rusine de govern, avem o rusine de premier, avem o rusine de ministru de finante. Avem o rusine de popor. Care cautioneaza complice un asemenea guvern, de-o incompetenta si iresponsabilitate absolut monumentale.

    P.S. Felicitari pentru comentariu dle Zografi! Excelenta portretizare a celui care, printr-un accident absolut nefericit al istoriei noastre, a ajuns in functia de premier. Ar trebui ca tuturor sa ne crape obrazul de rusine pentru ca admitem sa fim condusi de un asemenea personaj sinistru.

    • „Ar trebui ca tuturor sa ne crape obrazul de rusine pentru ca admitem sa fim condusi de un asemenea personaj sinistru.”…?
      Adica, dupa ce ca suntem nepriceputi in toate cele, sa mai fim si urati :) , plini de cicatrici pe obraji ??? N-ar fi mai util, pur si simplu, sa nu mai admitem?

      • Evident ca despre asta este vorba. Cetatenii trebuie sa-si ia obligatia ca macar din punct de vedere moral sa nu mai admita si nu mai tolereze ca indivizi de teapa lui Ponta sa ajunga in demnitati publice.

  12. cel mai bun din zecile de cronci ale „filmului” de la cotroceni (iar pe departe cel mai prost a fost editorialul lui CTP, unde tiranul-Caligula ii violeaza pe ce 2 tineri imaculati, ce imaginatie bolnava o fi avand saracul).
    Ponta a fost huiduit la tenis de cei care-si dau seama cu cine au de’a face (nu cei dezinformati de antena3), pacat ca a reusit s-o stropeasca asa rau si pe dna Petrescu cu imaginea lui

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Vlad Zografi
Vlad Zografi
De formatie fizician, Vlad Zografi este scriitor si dramaturg. In 1994 si-a susținut teza de doctorat în fizică la Universitatea Paris XI (Orsay). A publicat articole de fizică atomică teoretică în Physical Review, Physics Reports, Surface Science. A publicat volume de povestiri si a scris teatru, cu mare succes de public. Este coordonatorul colectiilor de stiinta ale editurii Humanitas.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro