sâmbătă, noiembrie 27, 2021

Din fericire Romania a spus “pas”

Un dosar european important in privinta finantelor il reprezinta Taxa pe Tranzactii Financiare (TTF) asupra caruia s-a obtinut o serie de acorduri in reuniunea ECOFIN ce a avut loc marti, 22 ianuarie. Pozitia Romaniei a fost ferma si nu va introduce o taxa pe tranzactii financiare, dar in acelasi timp nu se va opune initiativei, astfel ca 11 tari din UE (Franta, Germania, Belgia, Portugalia, Slovenia, Austria, Grecia, Italia, Spania, Slovacia si Estonia) au obtinut aprobarea de a implementa taxa. Procedura cooperarii consolidate (prima in domeniul fiscal) a fost indeplinita dupa ce anterior se obtinuse acordul Comisiei Europene si al Parlamentului European.

Urmeaza sa fie publicat textul final din partea Comisiei Europene pe marginea propunerii ce a fost inaintata acum un an si jumatate (septembrie 2011). Atunci se prevedea taxarea tuturor tranzactiilor intre institutiile financiare – banci, burse, societati de investitii, companii de asigurare, hedge funds -, iar schimburile de actiuni si obligatiuni sa fie taxate cu 0,1% si contractele derivate cu 0,01%. Initiatorii au propus ca aceasta taxa sa se aplice si in cazul in care doar una dintre institutiile financiare este din UE, chiar daca tranzactia are loc in afara Uniunii.

Franta este principala tara europeana care a sustinut proiectul si face presiuni pentru punerea sa in aplicare pana cel mai tarziu la inceputul anului 2014.

Motivele care au stat la baza propunerii Comisiei de instituire a unei noi taxe se refereau la o echitate in ceea ce priveste contributiile intr-un moment in care statele membre sunt obligate sa ia masuri de consolidare fiscala, iar povara a cazut pe cetatenii europeni care au suportat vastele planuri de salvare aplicate sectorului financiar, un sector considerat a fi subimpozitat. Astfel ca, in acest mod se considera ca sectorul financiar ar contribui la finantele publice, dar oare aceasta sa fie solutia la echilibrarea veniturilor?

Un alt scop urmarit este armonizarea taxelor si consolidare pietei unice a Uniunii si se prevede ca va descuraja tranzactiile riscante, evitand scenariul unei viitoare crize.

Veniturile generate de taxa ar urma sa fie impartite intre Uniunea Europeana si statele membre – Uniunea Europeana folosind-o ca resursa proprie ce ar duce la reducerea contributiilor nationale.

Exista critici din ce in ce mai ingrijoratoare conform caruia implementarea unei taxe pe tranzactii financiare numai la nivelul Uniunii si nu la nivel global, ar duce la exodul capitalurilor din Uniune, deoarece nimeni nu va considera profitabil sa plateasca taxe suplimentare tranzactionand in UE. Din acest motiv armonizarea introducerii acestei taxe in tarile din G20 este imperios necesara.

Partenerii G20 nu si-au exprimat inca o pozitie unitara, dar comportamentul acestor tari cu siguranta se va schimba in functie de impactul acestei taxe.

Este salutara decizia Romaniei de a nu introduce taxa pe tranzactii financiare. Fluxul financiar tranzactional al Romaniei este scazut, iar introducerea acestei taxe ar putea produce efecte nefavorabile pentru clientii sistemului financiar.

Interesul Romaniei in aceasta etapa de dezvoltare este ca volumul tranzactiilor financiare sa creasca, stimuland astfel, in mod imediat si fluxul economiei reale.

Pe de alta parte, este necesara o regandire a impunerii sistemului financiar-bancar care sa reflecte intr-un mod mai echitabil activitatile, veniturile si realitatile acestui sistem.

Concomitent, prin intermediul noului sistem de impunere si cu ajutorul altor parghii si instrumente folosite trebuie intoarsa fata acestor restitutii catre economia reala, in special catre IMM-uri, adica exact acolo unde isi pot indeplini adevarata menire : aceea de sustinere a economiei reale.

Pentru mai multe detalii, Proiectul initial al Comisiei Europene cu privire la Taxa pe Tranzactii Financiare, din 28 septembrie 2011 poate fi consultat AICI.

Articol aparut pe blogul personal

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Foarte interesant. UN guvern care se da socialist, si plange de mila poporului, refuza sa taxeze tranzactiile financiare, adica tranzactiile care sunt cele mai „capitaliste”, cele mai detasate de factorul munca raportat la profit. Unii economisti chiar le studiaza ca si cazuri de castiguri aleatoare, bazate pe teoria jocului, un fel de loterie, in sfarsit aici parerile sunt impartite.

    Pe de alta parte, autorul uita ca tranzactiile financiare sunt cele care au stat la baza crizei economice. Sunt guverne, si nu neaparat socialiste, ci de dreapta, care considera ca taxarea este singura solutie pentru a descuraja tranzactiile financiare care invart pur si simplu semne monetare fara nicio legatura cu economia reala. Invazia de semne monetare ( nu le zic bani, pentru ca banii au o valoare si as desconsidera aceasta notiune) pe o piata nu e neaparat semn de prosperitate, si nu aduce prosperitate, ci mai degraba mari dezechilibre economice, asta ar fi principala lectie pe care ar trebui sa o retinem din criza. Dezechilibre economice care trebuie corectate apoi cu cheltuieli bugetare, adica cu bani luati din buzunarul contribuabililor.

  2. Afirmatia ca tranzactiile au stat la baza crizei este superficiala.. motivele care au dus la izbucnirea crizei au fost mult mai complexe si mult mai profunde, nu doar tranzactii financiare..esentiale au fost si modificarile din economie, si reactia clasei politice, si comportamentul economic al oamenilor, etc etc.
    Insa taxarea acestor tranzactii duce la “fuga” investitorilor, si in conditiile in care acestea oricum sunt foarte mici, nu cred ca ne dorim asa ceva.

    • Domnule Prevenda,

      Se pare ca ati ramas ultimul care nu stie ca aceasta criza se datoreaza sectorului financiar-bancar. Iar acest sector obtine venituri din derularea… ati ghicit, tranzactiilor financiare.

      Spaima de a nu fugii investitorii este similara cu .. spaima de a ne fi mai bine, cu spaima de a readuce la munca sutele de milioane de someri, pentru ca odata ce acestia vor fi taxati, domeniul lor bine reglementat si marja lor de manevra mult redusa nu vom mai avea boom-uri si crah-uri financiare si in plus vom avea si un fond pentru a face fata abuzurilor pe care le vor mai comite.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Adrian Marius Dobre
Adrian Marius Dobre este Vicepresedintele Camerei de Comert Britanico – Romane si Secretar General al Fundatiei Europene Titulescu, Secretar General al Fundatiei Institutul Social Democrat “Ovidiu Sincai”

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Opinie-răspuns la opinia vicepreședintelui PSD: putem aboli cota unică, dar cu asta ce-am rezolvat?

Percep opinia prezentată zilele trecute în ZF de dl. Sorin Grindeanu, vicepreședintele PSD, ca o binevenită deschidere la dialog privind oportunitatea renunțării...

In chestiunea scandalului MTR, despre toleranta si corectitudine politica

Nu se mai termina povestea cu MTR. Unii vor sa vada nu stiu ce film tezist, din acelea cu tema corecta politic la care...

Echipa câştigătoare a Preşedintelui Iohannis

La un an de la alegerile parlamentare, România are, în fine, o echipă câştigătoare : alianţa  social-liberală  şi-a definitivat lista de miniştri...

De-democratizarea regimului politic din România. Interviu cu politologul Alexandru Gussi

Președintele l-a desemnat pe Nicolae Ciucă din nou ca premier, după o criză politică îndelungată. Cum s-a ajuns la această criză și...

De ce s-a întâmplat ce s-a întâmplat în ultimele luni în România

Cele mai vizibile probleme din ultimele luni în România au ținut de 3 crize – criza în sănătate (Valul 4 de Covid...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro