sâmbătă, mai 15, 2021

Din fericire Romania a spus “pas”

Un dosar european important in privinta finantelor il reprezinta Taxa pe Tranzactii Financiare (TTF) asupra caruia s-a obtinut o serie de acorduri in reuniunea ECOFIN ce a avut loc marti, 22 ianuarie. Pozitia Romaniei a fost ferma si nu va introduce o taxa pe tranzactii financiare, dar in acelasi timp nu se va opune initiativei, astfel ca 11 tari din UE (Franta, Germania, Belgia, Portugalia, Slovenia, Austria, Grecia, Italia, Spania, Slovacia si Estonia) au obtinut aprobarea de a implementa taxa. Procedura cooperarii consolidate (prima in domeniul fiscal) a fost indeplinita dupa ce anterior se obtinuse acordul Comisiei Europene si al Parlamentului European.

Urmeaza sa fie publicat textul final din partea Comisiei Europene pe marginea propunerii ce a fost inaintata acum un an si jumatate (septembrie 2011). Atunci se prevedea taxarea tuturor tranzactiilor intre institutiile financiare – banci, burse, societati de investitii, companii de asigurare, hedge funds -, iar schimburile de actiuni si obligatiuni sa fie taxate cu 0,1% si contractele derivate cu 0,01%. Initiatorii au propus ca aceasta taxa sa se aplice si in cazul in care doar una dintre institutiile financiare este din UE, chiar daca tranzactia are loc in afara Uniunii.

Franta este principala tara europeana care a sustinut proiectul si face presiuni pentru punerea sa in aplicare pana cel mai tarziu la inceputul anului 2014.

Motivele care au stat la baza propunerii Comisiei de instituire a unei noi taxe se refereau la o echitate in ceea ce priveste contributiile intr-un moment in care statele membre sunt obligate sa ia masuri de consolidare fiscala, iar povara a cazut pe cetatenii europeni care au suportat vastele planuri de salvare aplicate sectorului financiar, un sector considerat a fi subimpozitat. Astfel ca, in acest mod se considera ca sectorul financiar ar contribui la finantele publice, dar oare aceasta sa fie solutia la echilibrarea veniturilor?

Un alt scop urmarit este armonizarea taxelor si consolidare pietei unice a Uniunii si se prevede ca va descuraja tranzactiile riscante, evitand scenariul unei viitoare crize.

Veniturile generate de taxa ar urma sa fie impartite intre Uniunea Europeana si statele membre – Uniunea Europeana folosind-o ca resursa proprie ce ar duce la reducerea contributiilor nationale.

Exista critici din ce in ce mai ingrijoratoare conform caruia implementarea unei taxe pe tranzactii financiare numai la nivelul Uniunii si nu la nivel global, ar duce la exodul capitalurilor din Uniune, deoarece nimeni nu va considera profitabil sa plateasca taxe suplimentare tranzactionand in UE. Din acest motiv armonizarea introducerii acestei taxe in tarile din G20 este imperios necesara.

Partenerii G20 nu si-au exprimat inca o pozitie unitara, dar comportamentul acestor tari cu siguranta se va schimba in functie de impactul acestei taxe.

Este salutara decizia Romaniei de a nu introduce taxa pe tranzactii financiare. Fluxul financiar tranzactional al Romaniei este scazut, iar introducerea acestei taxe ar putea produce efecte nefavorabile pentru clientii sistemului financiar.

Interesul Romaniei in aceasta etapa de dezvoltare este ca volumul tranzactiilor financiare sa creasca, stimuland astfel, in mod imediat si fluxul economiei reale.

Pe de alta parte, este necesara o regandire a impunerii sistemului financiar-bancar care sa reflecte intr-un mod mai echitabil activitatile, veniturile si realitatile acestui sistem.

Concomitent, prin intermediul noului sistem de impunere si cu ajutorul altor parghii si instrumente folosite trebuie intoarsa fata acestor restitutii catre economia reala, in special catre IMM-uri, adica exact acolo unde isi pot indeplini adevarata menire : aceea de sustinere a economiei reale.

Pentru mai multe detalii, Proiectul initial al Comisiei Europene cu privire la Taxa pe Tranzactii Financiare, din 28 septembrie 2011 poate fi consultat AICI.

Articol aparut pe blogul personal

Distribuie acest articol

3 COMENTARII

  1. Foarte interesant. UN guvern care se da socialist, si plange de mila poporului, refuza sa taxeze tranzactiile financiare, adica tranzactiile care sunt cele mai „capitaliste”, cele mai detasate de factorul munca raportat la profit. Unii economisti chiar le studiaza ca si cazuri de castiguri aleatoare, bazate pe teoria jocului, un fel de loterie, in sfarsit aici parerile sunt impartite.

    Pe de alta parte, autorul uita ca tranzactiile financiare sunt cele care au stat la baza crizei economice. Sunt guverne, si nu neaparat socialiste, ci de dreapta, care considera ca taxarea este singura solutie pentru a descuraja tranzactiile financiare care invart pur si simplu semne monetare fara nicio legatura cu economia reala. Invazia de semne monetare ( nu le zic bani, pentru ca banii au o valoare si as desconsidera aceasta notiune) pe o piata nu e neaparat semn de prosperitate, si nu aduce prosperitate, ci mai degraba mari dezechilibre economice, asta ar fi principala lectie pe care ar trebui sa o retinem din criza. Dezechilibre economice care trebuie corectate apoi cu cheltuieli bugetare, adica cu bani luati din buzunarul contribuabililor.

  2. Afirmatia ca tranzactiile au stat la baza crizei este superficiala.. motivele care au dus la izbucnirea crizei au fost mult mai complexe si mult mai profunde, nu doar tranzactii financiare..esentiale au fost si modificarile din economie, si reactia clasei politice, si comportamentul economic al oamenilor, etc etc.
    Insa taxarea acestor tranzactii duce la “fuga” investitorilor, si in conditiile in care acestea oricum sunt foarte mici, nu cred ca ne dorim asa ceva.

    • Domnule Prevenda,

      Se pare ca ati ramas ultimul care nu stie ca aceasta criza se datoreaza sectorului financiar-bancar. Iar acest sector obtine venituri din derularea… ati ghicit, tranzactiilor financiare.

      Spaima de a nu fugii investitorii este similara cu .. spaima de a ne fi mai bine, cu spaima de a readuce la munca sutele de milioane de someri, pentru ca odata ce acestia vor fi taxati, domeniul lor bine reglementat si marja lor de manevra mult redusa nu vom mai avea boom-uri si crah-uri financiare si in plus vom avea si un fond pentru a face fata abuzurilor pe care le vor mai comite.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Adrian Marius Dobre
Adrian Marius Dobre
Adrian Marius Dobre este Vicepresedintele Camerei de Comert Britanico – Romane si Secretar General al Fundatiei Europene Titulescu, Secretar General al Fundatiei Institutul Social Democrat “Ovidiu Sincai”

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Încălzirea globală, acidificarea oceanelor și moartea peștilor tropicali – acuzații de fraude științifice de mari proporții

Pe 6 mai 2021, revista Science a publicat o amplă anchetă intitulată Acidificarea oceanelor modifică comportamentul peștilor? Acuzațiile de fraudă creează o...

PNRR for dummies. Sau planul cincinal cu MCV ataşat

Luni 10 mai premierul Cîţu şi ministrul Ghinea merg la Bruxelles pentru a discuta o formă finală a Planul Naţional de Redresare...

Ierusalim. Există conflicte fără soluții sau doar conflicte pentru care soluția încă nu a fost găsită?

Rezumatul în 10 puncte: Începând din noaptea de vineri spre sâmbătă (7/8 mai), în...

Îl mai poate salva războiul/Hamas pe Netanyahu de pierderea funcției de prim ministru?

Știm, teroriștii de la Hamas au atacat iarăși Israelul iar statul Israel are tot dreptul să se apere. Niciun dubiu în această...

Capcana dilemelor tranziției sau cum să faci omleta fără să spargi oul

"Faceți calculele și apoi trageți linie pentru a ajunge la propriile voastre concluzii, aceasta este rugămintea mea. Pentru că dacă decideți...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro