vineri, martie 29, 2024

Din nou despre clasa pregătitoare

Prea mari și virulente au fost atacurile, isteria, demonizarea, linșajul mediatic, pentru a nu pune în lumina corectă toate informațiile legate de clasa pregătitoare.

In primul rând, toată această discuție se poartă în registrul: respectăm sau nu respectăm Legea Educației Naționale? (LEN)

Iată ce prevede LEN:

Art. 23. — (1) Sistemul național de învățământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:

b) învățământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare și

clasele I—IV;

Art 361 (3) Prin excepție de la prevederile alin. (1):

a) măsura introducerii clasei pregătitoare în învățământul primar intră în vigoare începând cu anul școlar 2012—2013;

De menționat că partea din lege referitoare le preuniversitar a fost agreată în Cameră și Senat de către toate forțele politice din parlament.

S-a acuzat lipsa dezbaterii publice. Ce să dezbatem, aplicarea unei legi? Așa cum este (în opinia mea 80%  bună), o aplicăm, nu o mai dezbatem.

Ce să facă Ministerul Educației, să nu respecte legea pentru a face pe placul șefilor de sindicat și al câtorva zeci de părinți motivați de interese obscure? Ar fi fost imediat taxat și trimis în judecată că nu respectă legile țării.

  1. Școlarizarea de la sase ani este introdusă în 22 de țări europene, în urma studiilor de specialitate, care au arătat clar că evoluția școlară a elevilor este cu atât mai bună cu cât intrarea lor în colectivități și instituții școlare se face mai devreme. Toți sunt aerieni, duși cu pluta, așa cum sunt acuzate autoritățile române?
  2. Există acum 20% dintre copiii de șase ani care nu merg la grădiniță. Vin la sapte ani în clasa a I-a, contactul cu școala fiind mai dificil, fără o perioadă de tranziție. Cu aplicarea legii, toți copiii de sase ani au posibilitatea, finanțați de stat, parte a învățământului obligatoriu, cu o bază materială asigurată pe banii statului, să vină la școală.
  3. Se eliberează spații și locuri în actualele grădinițe, care să cuprindă cât mai mulți copii în învățământul preșcolar.
  4. S-au adus acuze că sistemul nu e pregătit pentru această trecere. Cei care spun acest lucru vorbesc după ureche, din auzite, pe baza unor cazuri punctuale, ce pot fi rezolvate până în toamnă. Dar de aici până a pune sub semnul întrebării tot sistemul, inspectorate, directori de școli, minister, în condițiile în care populația școlară a scăzut oricum cu 25% în ultimii 10 ani, este un scenariu aberant.
  5. Ultimul ordin emis de ministru, reglementează aspecte secundare, modul cum se fac inscrierile la clasa pregătitoare. Primează criteriul geografic, existent in legislația secundară încă din 2005. Adică, au prioritate la înscriere copii aflați în circumscripția școlară, pentru a reduce efortul părinților legat de transportul copiilor înspre și de la școală. 80% dintre copii vor urma acest criteriu. Ce alt criteriu să fi fost avut în vedere? A, că ordinul conține introducerea transparenței și evidenței computerizate a înscrierilor, astfel încât cei care voiau să-și înscrie copii pe ușa din dos, cu pile, bani, influență clientelară nu prea mai au posibilitatea s-o facă și le-a stârnit furia, e clar. Dar cei mulți doresc transparență și echitate în accesul la educație. Așa că,  amatorii de ocolirea legilor să învețe să se comporte și legal.
  6. Ieri Ministerul Educației a adus în dezbatere publică programele și curriculumul adresat clasei pregătitoare. Toată lumea a văzut că nu e vorba de lecții ci de o tranziție de la joaca, poezii, cântecele, investigarea mediului înconjurător, la învățarea propriu-zisă.
  7. Există bani aprobați în bugetul ministerului, (este și motivul pentru care acțiunea s-a lansat abia în ianuarie 2012), pentru achiziționarea de obiecte, mobilier și mijloace de învățământ, pentru pregătirea profesorilor, pentru editarea auxiliarelor necesare, ghiduri adresate atât părinților, profesorilor, celor interesați de domeniu.
  8. Părinții pot decide, în contextul legii,  să grăbească intrarea în clasa pregatitoare. Ieri a apărut o știre conform căreia un băiețel de 4 ani și jumătate din județul Sălaj a primit din partea specialiștilor, la solicitarea părinților, dreptul de a intra în clasa pregătitoare, pe baza nivelului atins în dezvoltarea psiho-somatică. Studiile spun că este extrem de important ca elevul să fie școlarizat pe o treaptă în concordanță cu propria dezvoltare biologică, diferită de la un copil la altul.

Atmosfera de isterie, demonizare a instituțiilor statului, linșajul mediatic, fac mult rău într-un domeniu sensibil, educația copiilor noștri. Care ar trebui să fie traspartinică. Solicitarea de dezbatere și discuții, într-o atmosferă precum aceea la care asistăm de căteva săptămâni nu este posibilă și benefică, servește doar luptei politice a opoziției și televiziunilor care o sprijină, pentru accederea cât mai rapidă la borcanele bugetului statului și bazinul de funcții publice. Cu orice preț. Inclusiv cu prețul educației și viitorului copiilor noștri.

Nu este prea mare acest preț?

Distribuie acest articol

98 COMENTARII

  1. Dle Vlaston, nu cred ca problema este clasa zero. Este o alta abordare a grupei pregatitoare, deja existenta in gradinite – se putea doar introduce obligatiitatea ei, la fel cum acceptabila este si mutarea ei ca si clasa zero la scoala.

    Problema este bataia de joc a guvernului prin lipsa completa a organizarii. Clasa zero a fost introdusa fara nici un fel de pregatire prealabila, scolile (majoritatea) nu au spatii, nu au invatatori. Se fac carpeli: scolile organizeaza clasa zero la gradinite din aceeasi zona. Care este rezultatul: un copil pleaca din gradinita, se duce pentru 1 an in alta gradinita, cu un educator/profesor, care insa nu continua cu copiii si in clasa 1, pentru ca de acolo vor avea un profesor care lucreaza in scoala respectiva. Asta nu face cat sa bulverseze pe toata lumea, in special pe copii. Pentru cine facem reforma? Pentru ca unul sau altul dintre ministre sa se laude ca nu stau degeaba? Cred ca totusi copii ar trebuie sa fie beneficiarii, si nu victimele oricarei reforme in educatie.

    In acest context, in care se stia clar ca nu au ce trebuie pentru a implementa clasa zero, de ce nu s-a facut o tranzitie: clasa pregatitoare putea fi usor rebotezata si apoi preluata in scoli? Doar un gand, acum nu comentez ca specialist, ci doar ca parinte.

      • Realitatea pe care o cunosc in mod nemijlocit, din cateva scoli bucurestene, este cea descrisa de Biris in acest comentariu. Daca nu credeti va invit sa mergem neanuntati in cateva scoli obisnuite (nici de top si nici de periferie) din capitala. Iar din informatiile mele (nu din presa) exista bani pentu achizitii, dar mult sub necesar, si din acest motiv s-a taiat din necesar atfel incat acesta sa corespunda cu banii alocati. Si uite asa, acum sunt bani suficienti. E bine, nu?!

        • Asa, si ce sa facem, sa batem pasu pe loc, ani de acum inainte? Nu cred ca aveti o imagine de ansamblu, din cateva scoli bucurestene. Nu puteti extrapola. or fi scoli bune si f. bune. Pe acelea cand le vizitam? iar banii sunt atatia cat produce economia, adica parintii copiilor. Sa nu ma luati cu cat se fura, ca nici dv. nu cred ca cereti bon fiscal peste tot.

          • Nu, de unde ati inteles asta? Eu sunt un mare sustinator al reformelor in educatie, nu insa a heirupismului. Ce sa facem? Sa aceptam critica si sa facem lucrurile mai bine. Nu exista doar doua optiuni: vechea situatie sau reforma aproximativa. Nu am avut intentia de a generaliza, ci am dorit sa ma refer doar la situatiile pe care le cunosc. Faptul ca resursele nu sunt suficiente este o realitate pe care nu am comentat-o in niciun fel. Ceea ce am spus este ca se ascunde aceasta realitate, spunandu-ni-se ca sunt bani suficienti. Adica mintind. Minciuna ma deranjeaza, nu banii insuficienti. Si daca ma mint in chestiuni pe care le cunosc foarte bine pot sa-i cred ca in celelalte probleme, ale caror detalii nu le cunosc, se comporta onest? Iar raspunsurile dumneavoastra la chestiuni pe care nu le-am exprimat reflecta faptul ca sunteti oarecum blocat in niste clisee.

            • Sunt blocat in cliesului progresului scolii si respectarii legilor. Ambele sunt servite de clasa pregatitoare. Ca nu este bec de la inceput si in toate scolile, nu e un motiv s-o amanam. Putem regla din mers. Si ce ma revolta peste masura, atragerea picilor de 5-7 ani in lupta politica. Este un pret prea mare.

          • Nu stiu cat de bine le cunoasteti. Minciuna, adevar, nu intotdeauna poti spune adevarul. Vi se pare ca in actualul context politic, economic, se poate actiona cu sinceritate, cu toate cartile pe masa? As vrea si eu, dar nu cred ca se poate. Politica este arta de a face cat mai mult in niste conditii imposibile.

          • Va multumesc pentru raspunsul foarte sincer pe care ni l-ati oferit. Este, intr-un fel, surprinzator. Onestitatea dumneavostra trebuie apreciata. Nu sunt insa de acord cu ceea ce sustineti. Marii oameni politici sunt mult mai rafinati, iar acest rafinament le poate asigura chiar confortul onestitatii. Adica, cu multa inteligenta poti sa asezi o realitate dificila in asa fel incat sa nu fi nevoit sa minti.

      • Domnule Vlaston,
        Desi sunt de acord cu unele argumente formulate de Dvs. in articol, mai precis cele legate strict de precizarile din lege, nu pot sa nu vad un o anumita inclinatie spre a sustine absolut tot ce face Ministerul Educatiei.
        Un specialist in domeniu, cand face o analiza, ar trebui sa-si stabileasca o ipoteza de cercetare, un set de obiective si sa porneasca metodologic la strangerea de informatii din teren si opinii ale celor implicati, atat pro cat si contra. Apoi sa faca o analiza cantitativa si calitativa a datelor obtinute si, pas cu pas, sa bifeze obiectivele stabilite, iar la final sa traga o serie de concluzii nepartinitoare, care sa valideze sau sa invalideze ipoteza de cercetare.
        Eu nu am observat o astfel de abordare in nici unul dintre articolele Dvs. De ce?
        Sunteti cumva un salariat al MECTS sau doar aveti niste presuri de aranjat prin cabinetul d-lui Baba?

      • Stimate domn – nu mi-am permis niciodata sa fac afirmatii bazate pe informatii din presa. Din pacate, acum fac afirmatii bazate pe real life: baiatul meu este in grupa mare si trebuie sa il inscriu in clasa zero. Scoala la care ar trebui inscris – Jean Monnet, nu are loc, copilul trebuie sa mearga un an la Gradinita Jean Monnet, dupa care schimba din nou la scoala. Aceeasi problema este si la scoala 11 si nu numai. Vorbim de scoli bune, in Bucuresti, ma intreb oare ce o fi in tara… Iar ce va spun eu sunt planurile pentru la toamna, nu sunt probleme „care pot fi rezolvate pana in toamna” asa cum ziceti dvs. Pentru ce toate astea? O reforma nu se face pe genunchi, altfel esueaza. Si nu vrem asta.
        Cred ca ar trebui sa fiti mai atent ce spuneti, nu cred ca stiti care este realitatea in teren. Nu stiu daca aveti de a face cu redactarea acestei „reforme”, dar bunul meu simt imi spune ca geniile care au introdus-o nu au facut nici un moment o simulatie de implementare a masurii.

  2. Domnul meu faceti o eroare. Legea invatamintului nu a fost dezbatuta public si nici in parlament ci a fost aprobata prin asumarea raspunderi guvernului . Asa ca tot edificiul construit de dumneavoastra cade. Lipsa dezbateri publice si in parlament a dus la situatia actuala. Asa cum dragostea nu se face cu sila nici legile care au impact major in societate nu se aproba cu sila.

      • Au fost dezbatute partial, fragmentar, pe periode scurte de timp, diverse variante de reglementare. Aceasta asa-zisa dezbatere ocazionala s-a intamplat in intervalul a doi ani de zile nu timp de doi ani. Daca susineti ca LEN, in forma actuala, a fost dezbatuta timp de 2 ani (cu regulariate si acelasi proiect), deznformati grav cititorii (ca sa nu folosesc un alt termen care ar fi poate mai adecvat) si dumneavoastra stiti asta foarte bine. Si mai stiti ca Funeriu nu prea a acceptat dialogul cu cei care au exprimat critici la adresa proiectelor propuse. De fapt nu prea are abilitati reale de comunicare si dialog. El a dezbatut mai mult cu prietenii, cu sustinatorii, cu (mai nou) grupurile de sprijin din care, cu onor, ati facut si faceti parte! Din pacate nu sunteti un comentator independent, nepartizan, asa cum pretindeti celorlalti. Asta nu inseamna ca nu sunt chestiuni cu care nu sunt de acord; chiar multe pe aceasta tema (asa cum se vede din comentariile la articolele anterioare). Insa ceea ce ma deranjeaza este ca primul dumneavoastra reflex este acela de a le tine partea (pdlistilor in general, lui Funeriu si MECTS-ului in special cu toata fauna de acolo; poate o sa ajungeti sa-l sustineti si pe tovarasul colonel Nedelcu, Corvin Nedelcu sau pe marele invartitor Paunica), iar nu analiza critica a situatiei la care ajungeti totusi intr-un final, de multe ori. As fi preferat sa incepeti cu sfarsitul! Oricum articolele dumneavoastra pe acesta tema au provocat o dezbatere reala si consistenta, incomparabila cu cacealmaua lui Funeriu.

        • daca mi-ati citit articolele ati fi vazut cate critici am adus ministerului si lui Funeriu.

          Eu am participat la dezbatere, am zeci de articole pe hotnews si pe forumul MECTS, asa ca nu-mi spuneti mie ca nu s-a dezbatut. Cine a vrut si-a spus opinia. Ce voiati, sa vina la usa fiecaruia?
          Nu exista lege care sa multumeasca pe toata lumea. In Polonia, Balcherovicz a fost injurat si fugarit pe strazi. Dupa 10 ani i-au ridicat statuie. Asa ca…

    • la momentul asumarii raspunderii: A. legea era trecuta prin Camera Deputatilor B. se discuta de OPT LUNI la Senat, dar trecuse partea pre-universitara, discutiile fiind pe universitati, rectozauri, etc (blocaj Abramburica). Asa ca LEN de azi, este forma deja votata in Camera Deputatilor.

    • Sa fie legea in dezbatere publica… ok cati romani din tara stiu ca in alte tari sistemul are clasa zero si asta de ceva ani poate chiar o generatie si deja sunt rezultate… spuneti-mi cat de instruiti sunt cei care sa-si dea cu parerea in dezbaterile publice cand legea educatiei a fost modificata si reformulata si reaplicata de cate ori a fost schimbat guvernul in Romania. Cei poate ati dori sa le dati ascultare au facut studiile psiho-pedagogice si alte specialitati in perioada epocii de aur…care este progresul invatamantului si al nivelului de cunostite in absolventii de dupa revolutie?
      Inclusiv propunerea legislativa de a avea studenti fara bacalaureat ofera destule indicii fata de atitudinea de a avea un inavatamant la un nivel ridicat al exigentelor pt a pregati competent generatiile viitoare…imi este greu sa inteleg DE CE sunt asa de multi cei care se opun si nu vad mai departe de invataturile celor stiu ei mai bine ce este bine….
      Simplu alte natiuni fac performante in invatamant cu forma pe care o au si care include clasa zero… spuneti-mi tari fara clasa zero si ce nivel de performanta au…?

  3. Buna ziua!

    Nu vi se pare un pic suspecta, si poate chiar impotriva constitutiei introducerea (ce pare obligatorie) a religiei in clasa zero?

    Chiar sunt curios care este parerea dvs. pe aceasta tema

    multumesc

      • Si ce fac copiii care nu ar trebui sa participe la ora? Intrucat nu exista un spatiu si un ingrijitor pentru a fi scosi din ora, raman acolo…

          • Sincer mi se pare ca raspundeti mult prea usor la aceste probleme. Daca exista doar o clasa pregatitoare in localitatea respectiva, la ce clasa credeti ca va merge?

            Si o lectura pe care v-o recomand, mie argumentatia autorului mi-a placut foarte mult, sper sa o puteti accepta si dvs.: http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-11638551-scrisoarea-deschisa-unui-parinte-catre-ministrul-educatiei.htm

            In plus, sincer, nu inteleg care este motivatia unui stat laic in a insista cu introducerea orelor de „religie ortodoxa” (mascate in spatele cuvantului „religie”). Poate ne luminati dvs.

            Inca o data multumesc pentru raspunsuri,

            • Asa e legea. Se discuta de mult optiunea asta. Religia este doar o oferta in curriculum, nu o obligatie. Cine n-o face, nu pateste nimic, i se incheie media fara media la religie. Dar daca alti parinti o doresc? ce facem? Punctual, de la scoala la scoala, se gasesc solutii pt. cei care nu fac ora de religie. Sunt cabinete, sali de sport, cand vine caldura in curtea scolii, dar supravegheat. Scoala mea avea un parc splendid, abia ii aduceam in scoala.

          • Imi pare rau dar nu este asa. Sigur, se gasesc solutii punctuale in functie de scoala… sau nu se gasesc si se exercita presiuni asupra parintelui si copilului. Imaginati-va ca profesorii de religie pot fi si diriginti! Nu spun ca religia este problema majora a invatamantului romanesc, dar este un abuz sistematic asupra libertatii constiintei.

            Ar fi mult mai simplu daca religia pur si simplu nu ar fi obiect de studiu curicular, profesorii de religie nu ar fi angajati ai ministerului educatiei si cursurile confesionale ar fi doar gazduite de scolile publice in afara programei de invatamant. Ar putea fi finantate din bugetul cultelor nu din cel al educatiei, scolile furnizand pur si simplu spatiul necesar. Solutia ar conveni tuturor parintilor.

          • „Asa e in lege. ca ne convine sau nu, apel la aceia in masura sa schimbe legea. Altfel discutam vorbe.”

            Imi cer scuze ca revin cu inca o remarca contra, dar guvernul, ministerul educatiei nu sunt „in masura sa schimbe legea”? Nu despre asta vorbim? Plus „asa e legea” nu este un raspuns corect atunci cand „legea” contravine constitutiei. Daca o lege e proasta oamenii de bine protesteaza. Daca o lege e neconstiutionala, oamenii de bine protesteaza. „Asa e legea” e raspunsul lenes. Da, evident ca asa e legea – dar este o lege stramba si care contravine principiilor unui stat laic. Separatiei statului si bisericii.

            Evident, vobim aici de orele de religie asa cum sunt ele predate in scoli. Daca ar fi, asa cum sustin de mult timp ca ar trebui sa fie, ore de istorie a religiilor (remarcati va rog pluralul) nu ar fi nici un aspect ilegal. Supravegherea statului ar trebui sa fie stricta pentru a se asigura ca nici o biserica sau cult nu ar ajunge sa deturneze orele de istorie a religiilor in folos propriu.

            Problema e ca noi, Romania, 2012, nu suntem stat laic decat pe hartie. Suntem in practica undeva la nivelul Greciei .

  4. E de necrezut cata ignoranta agresiva se revarsa…
    Oameni care nu au avut curiozitatea sa faca un lucru extrem de simplu: SA CITEASCA LEGEA si daca nu pricep SA INTREBE inspectoratele, scolile, etc. au pareri bazate pe impresii si se considera suficienta de calificati pentru a se arunca in evaluari dramatice.

    Atata vanzoleala si tam-tam, cand exista lege si metoda. Astea trebuiau intradevar sa fie clare si disponibile, cum au si devenit. Problema aprobarii bugetului ramane insa o bila neagra. Era necesar mai repede.

    Programa publicata de curand este si ea buna, am citit si mi se pare potrivita pentru copiii de 6 ani. Al meu sigur se va descurca.

    • Foarte gresita abordarea ! Cine are dubii cu privire la proasta organizare si aplicare a noii Legi a invatamantului- care are deja vechime de peste 1 an de la intrarea in vigoare – ar putea sa faca ceea ce eu ca parinte am facut : sa dea un telefon la Inspectorat si sa vaza cat de putina informatie poate obtine. Spre exemplu , recensamantul scolarilor s-a facut pe sarite , cu intreruperi si nu a luat in calcul toti copiii ( pe la mine nu a trecut nimeni , iar la scoala de care apartin , saptamana trecuta nu stiau daca se va relua – intrerupt fiind din cauze meteo). Inspectorul de serviciu la acel tel verde , ieri 29.02 spunea ca se va continua recenzarea copiilor ?! Nu stia nimeni sa imi spuna ieri cate clase I si cate pregatitoare vor fi la una dintre scolile ploiestene ( cea de care apartinem ) , ci doar ca se verifica posibilitatea de a treansforma un laborator in clasa pregatitoare . Sa nu uitam ca luni incep – TEORETIC- inscrierile si azi inca nu se cunoaste daca scoala poate infiinta si clasa pregatitoare in conditiile in care nu exista nicio gradinita in zona !! Oare aceasta dovedeste ca organizarea este buna , ca Inspectoratul stie si poate informa corect parintii ,…Oare Ordinul 3064/2012 trebuia dat abia in 19 ianuarie sau era mult mai nimerit sa fi fost dat inca de anul trecut pentru o mai buna pregatire a aplicarii Legii Invatamantului .

      • @camen. Si informarea insuficienta face legea automat proasta? PS. fara a fi rautacios cat vi s-a explicat despre misterele religiei? si cu toate astea 80% din populatie are incredere in biserica. PS2. Daca veti aprofunda legea invatamantului veti vedea la fiecare articol de ce se opun sindicatele. Veti intelge de asemenea de ce aceasta lege trebuie daramata, iar clasa zero este pretextul excelent pt. a distruge legea. Pana si amanarea de un an -in speranta ca un guvenr USL va abroga legea- duce in aceeasi directie.

  5. Buna ziua!
    Situatia mea este mai delicata in sensul ca am un copil pe clasa a2-a la o scoala de muzica si urmeaza sa-mi dau copilul cel mic in clasa pregatitoare.Problema este ca scolile de muzica din Bucuresti nu organizeza clase pregatitoare in timp ce scolile din alte orase (cu profil de muzica)organizeaza clase pregatitoare dupa aceeasi metodologie.In situatia asta cum pot sa ridic 2 copii din 2 locatii la aceeasi ora?Cat de bine e pt copil sa faca clasa pregatitoare la o scoala,apoi sa-l mut la o scoala de muzica unde are alti colegi,alt mediu??De ce se lasa la latitudinea directorilor din scolile cu profil muzical sa aleaga daca fac sau nu clasa pregatitoare odata ce e obligatoriu sa dam copilul la aceasta clasa??Ce solutie aveti pt situatia mea??

    • Sunt singura in situatia asta??NU gasesc nici un articol,nimic sespre situatia mea.Ce soluti aveti avnt in vedere ca mai am un copil la scoala de muzica care trebuie insotit inca .

  6. Domnule Vlaston, primul care ar trebui sa respecte legea este statul si implicit guvernul. Dar, uite cateva exemple de incalcare crasa a legilor in vigoare fix de catre guvern:
    – 6% din PIB alocat invatamantului – nici vorba
    – Romania e stat laic – draci, scolile sunt pline de icoane si se predau ore de religie (aia cu nu sunt obligatorii sa o spuneti la unii picati din cer. Nici o scoala nu e pregatita si nici nu vrea sa ofere alternative)
    – legile nu se aplica retroactiv – cate exemple vreti sa va dau ca ele se aplica si retroactiv?

    Si lista poate continua pana la nesfarsit.
    Revenind la clasa pregatitoare si de ce sunt revoltati parintii. E foarte simplu: guvernul de prea multe ori a mintit si nu si-a respectat propriul cuvant si plan. Punem pariun ca si in cazul de fata va fi la fel? Ca in septembrie nu va fi gata – mobilata si dotata cu cadre didactice – nici o clasa pregatitoare sau doar cateva?
    Tot vorbiti de reforma. Dar reforma ar trebui sa atinga si curicula, continutul si cantitatea ei. Se tot vorbeste de simplificare de ani de zile. Si ma trezesc ca un copil de clasa 1 deja e invatat sa rezolve ecuatii de gradul 1.
    Cand am vazut curicula pentru clasa pregatitoare, m-am ingorzit. Cred ca cei ce au in mana decizia prin ministerul educatiei habar nu au pe ce lume traiesc.
    Copilul meu de abia a intrat in gradinita. Sper ca la varsta la care merge la scoala sa nu mai fim in aceasta scoala, fiindca as vrea sa aiba o copilarie normala si nu afectata de tot felul de experimente stupide.

      • Curricula este foarte slaba comparativ cu ce se face in clasa pregatitoare in alte tari europene. Vorbesc din proprie experienta. Este program de gradinitia la nivel chiar scazut, lucruri ce suna frumos in fraze bine studiate dar lipseste esenta. Copiii mei au trecut prin aceasta clasa pregatitoare si pot compara: este praf in ochii parintilor.

        • Unii spun ca este prea grea, altii ca este prea usoara. Poate ca ar fi bine daca am discuta mai concret. Cred ca dezbaterea este foarte utila, dar cu referiri concrete si argumente, nu doar cu impresii.

          • Domnule Ionescu,

            Incerc sa explic: in clasa pregatitoare urmata de copiii mei, la 1 Martie copiii stiu sa citeasca si sa scrie. Nu 100% dar in proportie de peste 80 la suta. Daca le dai o carte de povesti se descurca fara probleme, daca le dai un articol dintr-un jurnal, mai putin, tine si de vocabularul dobandit pana la 6-7 ani. Stiu sa numere pana la o suta, (pe urma au inteles ca e repetitiv) fac adunari, scaderi si rezolva probleme simple. Fac foarte, foarte multe exercitii de logica, toate transpuse in jocuri amuzante, facute sa le capteze interesul. Au mici teme in clasa si cei care au terminat ( evident, unii sunt mai rapizi ca altii) nu trebuie sa stea nemiscati in banca si sa se plcitiseasca: in clasa au coltul lor de lectura cu o mini-biblioteca, de asemenea o masa de 6-7 locuri unde pot desena de exemplu, pana termina si colegii tema.
            Fac mult sport, sunt plimbati la muzee, fac schimburi de experienta cu alte scoli, au abonamente la carti (ce nu sunt obligatorii dar cum cartile sunt alese foarte bine in final toti le citesc) si fiecare are dreptul la un sfert de ora in care sa povesteasca ce a inteles si ce i-a placut dintr-o anumita carte. Viziteaza orasul, au lectii speciale despre monumente, muzee si semnificatia anumitor zile.
            Este doar o mica parte din ceea ce-mi amintesc despre continutul acestei clase pregatitoare, dar uitandu-ma pe curricula romaneasca am gasit-o extrem de imbacsita.
            Si oricum, nu am vazut ca s-ar invata sa se scrie si sa se citeasca.

          • 1. Cererea privind argumentarea opiniilor referitoare le curricula era adresata unor comentatori care au spus fie ca este prea grea-@Roberto, fie ca este prea usoara-@Dinu. Scuze, nu vreau sa va fortez in vreun fel!
            2. Eu am descarcat ieri documentele de pe site-ul ISMB-ului.

          • @Dinu
            Poate domnul Vlaston va scrie un articol despre curricula si vom putea dezbate subiectul mai pe larg. Insa, daca ne referim la curricula nu cred ca trebuie sa o amestecam cu vizitele la muzee, spre exemplu. Oricum, multumesc pentru raspuns.

    • Inteleg ca v-ati ingrozit cand ati vazut curricula si cred in sinceritatea dumneavoastra. Dar as dori sa fiti mai explicit, sa ne impartasiti ce anume v-a ingrozit in concret si de ce, ca doar este o dezbatere. Si as dori sa-mi indicati paragraful din noua curricula pentru clasa 1 (care este doar schitata la acest moment) unde sunt ecuatiile de gradul 1.

    • „Ana are 3 mere. Cate mere mai trebuie sa primeasca pentru a avea 5 mere ?”

      Dar ce ati vrea sa invete in clasa 1 la matematica? Sa se lege la sireturi ?
      Daca dupa 1 an de matematica copii nostri nu ar invata nici macar sa rezolve ecuatii de gradul 1 (cu numere pana la 10, asta ati uitat sa precizati) atunci de ce sa ii mai dam la scoala ? Sa ii trimitem direct la camp cu pascut oile, e mai usor si unii au castigat multi bani cu asta.

      Una e sa discutam capacitatea ministerului de a putea aplica o lege, dar ma revolta faptul ca in dorinta de a critica TOT si TOATE e criticat si pentru ca vrea sa ii „chinuie pe copii” cu monstrozitatea numita MaTemAtIcA. buhuuuuu …. !!!!

  7. Buna ziua!

    Am tot auzit replica sa Ministerul Educatiei este pregatit financiar si va asigura toate conditiile necesare desfasurarii in conditii bune a activitatilor clasei pregatitoare… dar dati-mi voie sa cred ca din pdv-ul meu sunt doar vorbe. Nu sunt contra acestei legi sau a mutarii grupei pregatitoare la scoala, dar mai intai trebuia ca Ministerul sa creeze conditiile necesare (pe care copii le au in momentul de fata la gradinita) si dupa accea sa intre in vigoare legea. Ma refer in principal la urmatoarele: toalete adecvate varstei, program prelungit (dormitor, hrana, supraveghetori), 1-2 ingrijitori pentru fiecare clasa pregatitoare, s.a. Sunt sceptic ca vor putea asigura aceste conditii minime si asistam la promisiuni aruncate, ca multe altele, si din pacate copiii vor fi cei care vor suferi cel mai mult din aceasta poveste.

      • Va rog frumos, nu mai credeti ca toata lumea e prostita de media. Oamenii stiu ceea ce este pe teren, punctual, fiecare legat de scoala lui. Faceti impresia unui om care sta in fata calculatorului si incearca sa repete la nesfarsit aceeasi poveste, poate pana la urma ceilalti se plictisesc si renunta.

            • Si cu ce ne ajuta sa generalizam situatii punctuale negative? Dar daca in 80% din cazuri e bine, ce facem, aruncam pruncul odata cu apa din copaie?

          • Asta-i ca-n povestea cu incornoratul care-si prinde nevasta in flagrant – Ioane, tu crezi ce vezi, sau crezi ce-ti spun eu???
            Sa rezumam.
            Interlocutorii dvs. cunosc doar cateva situatii punctuale, prin urmare n-au a se plange, nu cunosc situatia de ansamblu, comentariile lor sunt irelevante etc.
            Mass media nu trebuie crezute, alea mint (ma rog, o anumita parte a lor), deci nici alea nu-s informatii relevante.
            Singura sursa de informatii credibile si relevante nu poate a fi atunci decat ministerul – ei au facut legea, ei o implementeaza, ei au imaginea de ansamblu, ei masoara rezultatele (cu corectitudinea si probitatea tipice organizatiilor guvernamentale) si ni le spun si noua.
            Si ei au zis ca-i bine asa, deci e bine. E atat de simplu si frumos; chiar nu inteleg de ce sunt oamenii rai si carcotesc atata…

            De pointilism ati auzit? Punct cu punct, punct, langa punct si uite-asa se formeaza imaginea de ansamblu. Daca ma uit pe cele vreo 250 de comentarii pe care le-ati recoltat deocamdata la aceste doua articole, as zice ca proportia e taman pe dos decat spuneti dvs. – trei sferturi dintre comentatori, daca nu mai multi, par a fi nemultumiti de unul sau mai multe aspecte ale taraseniei.
            Dar noi suntem in Romania si e cat se poate de normal sa ne uitam de sus, din balconul ministerial, la o mare de puncte din care 80% sunt negre si sa tragem concluzia ca situatia e roz bombon si ca suntem pe drumul cel bun.

          • Stiu tot de-acolo de unde stiti si dvs. ca problemele, nemultumirile, sincopele sunt putine, doar cazuri izolate ;-)
            Haideti sa fim seriosi si sa nu ajungem la nivelul de argumentatie al celor de clasa 0 care se joaca-n scara blocului. Ca profesor de matematica s-ar cuveni sa stiti ca un numar de 200 de subiecti are totusi o anumita relevanta statistica. Mult mai mica decat 1000 sau 3000 sau 10000, darinsatotusiorisicat.
            Plus ca, fiti sincer cu dvs. insiva – daca erau 1000 de nemultumiti, i-ati fi bagat in seama?
            Nu, ati fi spus acelasi lucru care s-a spus despre manifestantii din Piata – cateva mii de oameni sunt irelevanti fata de 19 milioane, daca ailalti n-au iesit, inseamna ca-s multumiti.

  8. 3.Se eliberează spații și locuri în actualele grădinițe, care să cuprindă cât mai mulți copii în învățământul preșcolar.

    Adica se elibereaza de la gradinita si se aglomereaza la prescolari. Mersi iau din dreapta si pun in stinga. Problema e ca in dreapta (gradinita) exista toalete, ghiuvete, scaune, mese pentru copii de 1,1 metri si li se asigura mancare si parintii stau linistiti pana la 4-5 cand vin de la servici. In tanga nu li se asigura o masa (decat exceptional) toaletele si bancile sunt pentru maturi si de la ora 12 trebuie sa caut o bona platita din salariul taiat cu 40% de basescu.
    Mersi.
    http://www.youtube.com/watch?v=ecinNaR32Qs
    Ia vedeti aici cum in Suedia pana la 6-7 educatia este 100% joaca iar dupa 8 ani suedezii ii depasesc pe englezii care baga in ei educatie de la 5 ani.

  9. Sunt doua lucruri diferite: legea si modul de aplicare

    In ceea ce priveste legea, respectiv introducerea clasei pregatitoare si arondarea strazilor la o scoala, personal le prefer.
    1. Clasa pregatitoare: prefer ca fiului meu sa-i explice cineva incet, incet ca va trece de la un program joaca, mancare, joaca, somn, mancare la un program mai restrictiv si mai serios. MI se pare o idee excelenta.

    2. Arondarea: se spune ca pentru clasele 1-8 cea mai buna scoala estea cea mai apropiata. Sigur, pot exista exceptii in care grupul de copii din scoala nu este cel mai potrivit, dar as spune ca este o exceptie. Personal, prefer ca fiul meu sa se duca la scoala din apropiere, sa lege prietenii cu copii care stau in apropiere si sa dezvolte relatii de prietenie pe care sa le poata intretine si in afara scolii. In plus, pentru cine vrea neaparat o anumita scoala, exista posibilitatea de mutatie pe buletin si asta este…

    In ceea ce priveste modul de aplicare: este evident ca avem un aparat de stat mare, greoi si ca din pacate solutiile aplicate la inceput nu vor fi cele mai fericite. Asta nu trebuie sa ne impiedice sa miscam lucrurile catre mai bine.

  10. As dori sa va cunosc parerea in legatura cu proiectul de programa pentru clasa pregatitoare care tocmai a aparut si care a fost pus in dezbatere. Nu de alta, articolele dumneavoastra pe acesta tema provoaca o buna dezbatere care poate contribui la imbunatatirea variantei finale a acestei programe. Ca prima remarca, observ ca este pentru prima data, dupa multi ani, cand exista un proiect de programa facut de specialisti adevarati de la Institutul de Stiinte ale Educatiei, care in ultimii ani fusese sarit din acesta chestiune. As fi interesat sa va cunosc parerea inclusiv despre proiectul de „notă privind elaborarea planului-cadru pentru învăţământul primar (Clasa pregătitoare şi clasele I – a II-a)” si legat de documentul referitor la „Progresia competenţelor în Ciclul achiziţiilor fundamentale”, ambele fiind publicate odata cu programa pentru clasa pregatitoare.

    • N-am avut timp sa le studiez, doar le-am rasfoit. Mi se par mai bune, comparativ cu ce am avut. Conceptul de „progresie competentelor” e ceva nou si astept sa fie formalizat sa poata fi cuantificat. Cunosc oamenii care lucreaza la ele si mi se par competenti. Conducerea a fost de curand schimbata, de aceea nu i s epot reprosa multe. Ca s-a intarziat, e clar vina ministrului.

      daca sunteti specialist puteti compara cu alte programe, din alte tari. Ca amator, e mai greu.

      • S-a intarziat fiindca niste smecheri din minister l-au aburit pe Funeriu mult timp (ca fac reforma curriculara prin programe finantate din fonduri europene), ceea ce a dus si la ignorarea specialistilor de la ISE. Intr-un tarziu, ministrul a realizat, a numit o conducere la institut (fiindca nu exista o conducere reala) si i-a lasat pur si simplu sa faca ceea ce stiu sa faca.

  11. Eu cred ca toate problemele legate de clasa pregatitoare s-ar fi rezolvat daca ar fi existat un an pilot (sau 2 chiar), in care parintii ar fi putut sa opteze unde vor face copiii lor clasa pregatitoare: la scoala sau la gradinita. E vorba de aceeasi programa, aceeasi obligativitate, aceleasi conditii, numai locatia ar fi fost diferita. Asa ar fi fost destule locuri, si n-ar mai fi fost atatea cazuri de parinti plimbati dintr-un loc in altul. Nu inteleg de ce ministerul dovedeste atata incapatanare, cand aceasta solutie este in interesul copiilor. Este foarte clar ca infrastructura din scoli nu este pregatita pentru a absobi in acest an 2 generatii de copii (clasa I si clasa pregatitoare). Nu sunt de acord cu maniera de a calca in picioare niste copii pentru binele progresului teoretic. Daca insistati pe partea cu politizarea, mai ganditi-va, e vorba de copii, nu e vorba de nici un partid. Cei care protesteaza nu sunt membrii de partid, sunt parinti care nu stiu efectiv ce sa faca sa le fie bine copiilor lor. Cat despre „isterie”, mai cititi-va inca o data articole; dumneavoastra insiva alimentati aceasta isterie (ati avut un articol acum 2 zile in care ii asmuteati pe cei din Ilfov impotriva celor din Bucuresti si viceversa). Oamenii se simt nedreptatiti pe buna dreptate, dezbatere publica inseamna ca cineva ii asculta, nu ca se vorbeste la pereti si ministerul tot ce stie aia face.

    • Si cu ce vreti, doamna, sa vina in campania electorala, daca nu cu reforma statului, cu marea reforma a educatiei, cu legea lustratiei dupa 22 de ani si pe sarite. Interesele politice sunt intotdeauna deasupra. Constat ca majoritatea comentatorilor nu sunt impotriva reformei, dimpotriva, ci doar a modului in care se face. Dar domnul Vlaston nu poate intelege decat ca cei care nu sunt cu ei („reformatorii”) sunt neaparat impotriva reformei. Este tot atat de adevarat ca reforma autentica in educatie s-a lasat mult prea mult asteptata, incat unii sunt dispusi sa inghita foarte multe chestiuni care nu sunt in regula si care, culmea, ar putea fi remediate. Nu doresc sa-l critic prea mult, fiindca fara articolele sale nu am fi avut prilejul unei dezbateri.

      • Si ce inseamna reforma autentica? Sunt curios. Doar ca fiind pe gustul dv. si nu in lege, tot degeaba. Va rog sa faceti diferenta necesara intre una si alta. Cate n-as vrea si eu, dar…

        • Reforma autentica era ceea ce incepuse profesorul Mircea Miclea. Daca ar fi fost ministru in locul lui Funeriu am fi avut o cu totul alta situatie. Sa ne amintim ca a demisionat fiindca nu a acceptat o reforma fara bani. Sunt convins ca Mircea Miclea nu ar fi provocat o atat de mare politizare a chestiunii si nu ar fi avut o atitudine atat de conflictuala precum Funeriu. Dar nici nu ar fi fost in stare, vreodata, sa ne explice cum e cu „pixel-ul albastru”!

  12. As dori sa comentati urmatoarea situatie, intalnita destul de des in mediul rural (pentru ca si acolo sunt copii, probabil majoritatea celor 20% care nu vin la gradinita provin de acolo): sunt prea putini copii pentru a face o clasa pregatitoare, si atunci cadrul didactic va preda simultan clasa 0 cu clasa I. Considerati ca e normala aceasta situatie, tinand cont de abordarea didactica complet diferita. Multumesc.

  13. @Vlad Ionescu
    Vizitele la musee despre care spuneti ca nu au legatura cu curricula, fac parte din ceea ce se numeste ( in curricula respectiva): cultura generala, arte…si sunt specificate.
    Nu am amintit-o intamplator si aceasta parte este considerata la fel de importanta pentru cei mici ca si sportul. O sa-mi spuneti ca aceste vizite se pot face in familie, in definitiv sportul la fel. Se fac la scoala tocmai pt ca micutii sa beneficieze toti de aceste iesiri si implicit, cunostintele dobandite. Personal mi se pare mai benefica o vizita la muzeu sau chiar intr-un parc, decat o ora de religie si invatatul unor rugaciuni pe de rost.

      • E mai degraba un raspuns sanatos la tendinta de indobitocire in fata ordinatorului si pentru a le da o anumita cultura generala de la varste cat mai fragede. Si asta se vede mai tarziu.

    • Sunt absolut de acord cu dumneavoastra, vizitele cu scoala sunt foarte bune ca si celelalte activitati extracurriculare. Vroiam doar sa ne limitam la a compara merele cu mere, adica doream sa initiez o discutie punctuala pe nou aparuta programa (curricula) ca sa nu ne trezim la toamna ca discutam isteric fara a mai putea face mare lucru.

  14. Eu nu inteleg aceasta vaicareala continua care pare fara sfarsit? In astfel de situatii se identifica CAUZA care genereaza atata patima extrapolata: si anume manipulare prin TV. Aveti d-le Vlaston o cale simpla. Sa faceti un memoriu adresat Parlamentului European asupra manipularii/dezinformarii practicate de A3 (adica un dosarel). Tintiti alaturi de alte ONG acest punct nevralgic si veti vedea reactia altor televiziuni. Veti vedea cum va dispare si manipularea. Aveti suficiente argumente dupa recenta conferinta a membrilor CNA. Sper ca din combatant veti putea deveni si eficient va doresc numai bine!

  15. Religia nu este obligatorie, este opţională (marcată cu * în Planurile Cadru pentru clasele I-IV). Dar „Schemele orare ale claselor vor cuprinde în mod obligatoriu cel puţin o oră de Opţional, stabilită în urma procesului de consultare a elevilor şi părinţilor.” Dacă alt opţional nu există şi copilul nu participă la acela, la final nu vor fi acoperite orele minime din Planul de învăţământ.
    Mai este de actualitate această prevedere?
    Este un subiect sensibil, dar vă adresez o întrebare mai mult din punct de vedere pedagogic: este firesc să apară doar această disciplină opţională în curricula clasei pregătitoare, clasei I a, a IIa , a III a…….

    Un răspuns la toate frămîntările pe marginea subiectului educaţie cred că îl găsim în următoarele rînduri:

    „(3) Programele „Școala după școală” se organizează în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului. (N.B. un exemplu)
    ……
    (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă…..
    …..
    g) prevederile art. 8 intră în vigoare începând cu data de 1 ianuarie 2012.
    ….
    (6) În termen de 8 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului elaborează metodologiile, regulamentele și celelalte acte normative care decurg din aplicarea prezentei legi și stabilește măsurile tranzitorii de aplicare a acesteia.”

    Pentru că avem o lege ale cărei prevederi nu sunt respectate de forul suprem, cine răspunde?

  16. Pe de-o parte ceea ce numiti linsaj mediatic practicat de televuvuzele n-ar mai avea loc in eventualitatea (preferabila) in care „maria-sa” gubernu’ n-ar furniza munitie din belsug, dle Vlaston. Dar cum ex-ministrul turismului indemna la fudulie…
    Pe de alta parte, intr-o republica laica religia n-are ce cauta in scoli, nici macar la capitolul optional.
    In final (dar nu in ultimul rand) impunerea clasei pregatitoare este inca un exemplu de contra-reforma deoarece beneficiarii sunt obligati sa se adapteze la „sistemul de invatamant”. Adica la un „sistem” rigid, consevator, uzat moral, ineficace, Adevarata si corecta reforma trebuia sa-si propuna eficacizarea acestui „sistem”. Eficacizare care ar fi trebuit sa tina cont de subiectivismul „beneficiarilor”. In loc de asta LEN este de fapt Patul lui Procust.

      • Dincolo de aspectele care tin de dezvoltarea anatomica si psihica sau de mostenirea genetica mai mult sau mai putin bogata-n neuroni stiti f.bine ca mai conteaza si mediul in care cresc „subiectii/beneficiarii”. Si peste toate acestea se suprapune si a (nu) merge anterior la gradi. din cauze obiective sau subiective. Flexibilizarea nu ar insemna fiecare cu scoala lui ci adaptarea scolii la realitati. De acord insa ca asta implica si parinti responsabili. Dar mai ales dascali de aceasta factura.

        ps: v-as ruga sa nu ma mai confundati cu vreun adept al „religiei” practicata de televuvuzele.

    • „intr-o republica laica religia n-are ce cauta in scoli”

      Nu exista suficienta cerneala, spatiu mediatic, bandwith cat este necesar pentru a sublinia cat mai gros si a face cat mai vizibil acest lucru. Domule Vlaston, stiu ca dvs considerati ca materia religie este optionala. Dar n-ar trebui sa fie nici atat.

      Suntem un stat laic. Religia, biserica, sectele, nu ar trebui sa aiba nici un fel de patrudnere in scoala. Si daca alti parinti o doresc, intrebati retoric? Daca alti parinti o doresc isi pot duce copiii la cursuri organizate de ce biserica doresc dumnealor, platite de enoriasi sau chiar de catre parintii elevilor.

      Daca eu doresc un curs de alchimie in scoli, guvernul va binevoi sa il introduca in curicula scolara? Intrebarea dumneavoastra retorica este neavenita.

  17. SUnt total nedumerit. Scoala X are o capacitate de Y locuri la clasa pregatitoare (trec peste faptul ca o gradinita din aceeasi zona are MULT mai putine locuri). Dl. A este „arondat”la acesta scoala – adica al sau copil are un loc garantat-. Dl. B vrea acest loc. De ce dl. B are mai multe drepturi decat dl. A??????? PS. oricat s-ar extinde o scoala, cred ca suntem toti de acord ca exista o limita fizica.

  18. Ei da! M-am uitat si eu la programe.

    1) Cea de comunicare este prea avansata si prea formala, probabil ca i-ar fi stat mai bine ca programa de clasa I – dar se mai poate regla din „predare” – probabil

    2) Cea de religie este absurda (Nu cred ca exista vreun preot care sa poata explica cu adevarat „care este rolul lui Dumnezeu in viata omului” :-))) – dar pana la urma nu e o surpriza, ca si ideea fariseica de a a numi „religie” ceea ce este de fapt un curs de dogma crestin ortodoxa…Oricum nu are nici o relevanta, asa ca nu vad nimic rau (in afara de pierderea de vreme pentru toata lumea bineinteles…)

    3) Cea de matematica este bazata pe memorare si nu tine seama de formarea mult mai tarzie a gandirii abstracte ( ” Coloreaza multimea care are cele mai multe/ cele mai putine elemente”, de exemplu, este un mesaj ce contine doua cuvinte de neinteles la aceasta varsta : „multime” si, respectiv „elemente”); este o programa periculoasa prin formalismul ei iar eu nu vad cum ar putea fi corectata in aplicare

    4) Cea de informatica este salutara, desi unele idei sunt nastrusnice bine de tot: „gaseste asemanarile si deosebirile dintre un soricel real si mouse” – e tare, chiar presupunind ca reuseste cineva asa cevam , la ce ar folosi?!!

    PS – ia incercati sa rezolvati tema asta „asemanari si deosebiri dintre un soricel real si mouse”!

    In concluzie, desi programele astea au meritul de a fi mai realiste fata de ceea ce apare in mod obisnuit in materie de didactica pe aici pe maului Dambovitei, cred ca va fi nevoie de un efort serios din partea invatatorului pentru aplicare, iar unele idei nefericite nu vor putea fi in nici un fel contracarate…

    Nu sunt deloc multumit de bibliografia citata in fundamentarea lor – cred ca o fundamentare sub 50 de titluri la orice programa este clar superficiala, mai ales in conditiile in care e nevoie de un serios efort de rezolvare a situatiei catastrofale a invatamantului.

  19. Dl. Vlaston,

    Aţi adus în discuţie exemple punctuale. Cred că, începînd cu dumneavoastră şi continuând cu fiecare dintre cei care au comentat (inclusiv subsemnatul), nu cunoaştem situaţia reală din fiecare judeţ. Concluzia este că trebuie să avem încredere în declaraţiile-informaţiile oficiale. Sunteţi însă de acord cred, că acest lucru este puţin probabil atât timp cât conducerile centralizate ale Inspectoratelor şcolare sunt numiri politicie.

    http://www.tvr.ro/articol.php?id=121383

    Personal nu cred că este o excepţie. Cred însă că un pod, o casă, un sistem în general, care începe să se clatine şi să îşi arate slăbiciunile la cea mai mică adiere de vânt nu este un sistem făcut să dăinuie. Mai cred că blestemul educaţiei româneşti este de a fi „reformat” în continuu pentru că Meşterul Manole încă nu a reuşit să o lămurească pe Ana să se lase zidită.

    • Informatiile oficiale sunt chiar ultimele in care mai cred romanii dle Munteanu. Nu cred c-ar fi cazul sa mai spunem de ce. Cat despre declaratii…
      Pe de alta parte, adevarata problema a „mesterului” nu este persuasiunea ci chiar competenta. Frumoasa metafora ati folosit dar cam nepotrivita in realitatile romanesti in general dar cu precadere in ceea ce priveste „sistemul-de-invatamant”. Altfel spus Ana simte ca sacrificiul ei va fi zadarnic deoarece „mesterii” au gresit nu numai masuratorile ci pana si temelia. Asa cum au facut „reformistii” in oricare alt domeniu. Certati rau cu logica si cu bunul simt s-au apucat (probabil cu elanul mostenit de la Bumbesti-Livezeni) sa schimbe forme lasand fondurile intacte.

      • Poate nu este prea clara metafora, dar am gindit exact ce scrieti in final ( eu fiind Ana..) Sunt de acord cam cu tot ce este scris in LEN. Dar nu imi place modul cum s-a pornit la construirea sistemului. Perceptia si experientele mele imi dovedesc graba si cirpeala. Pe linga influentele politice. Nu cred in declaratiile oficiale. Nu cred pentru ca, dincolo de media, situatia este alta. Si rmai stiu ca biciul facut din rahat nu pocneste (este vorba de delicatesa turceasca in aceasta vorba…)
        Ma intreb: daca stii ca 20.000 de copii nu sunt inscrisi in nicio forma de educatie, inseamna ca stii care sunt acestia. Inseamna ca stii si unde traiesc. Daca stii aceste lucruri, de ce nu actionezi punctual? Cei 100 de copii din stirea TVR sunt putini? Putem exemplifica cu o multime de alte situatii.
        Cel mai grav insa din punctul meu de vedere, nu este nici clasa pregatitoare, nici finantarea nici altele. Cel mai grav este aspectul „curricular”…..rezultatele educatiei nu se vad in bilantul de la sfirsitul anului. Se vad abia la maturitate…..

        • Pe langa aspectul „curricular” la fel de grava si de uzata moral este si „filosofia” invatamantului. „Filosofie” centrata pe stocare-redare. Se observa asta la maturitate, dupa cum bine subliniati, dar cu precadere la cei aflati in diverse jilturi executive si/sau legislative.

  20. I-as intreba pe domnii guvernanti cu ce au gresit copiii din mediul rural ca s-au nascut la sat? Aici clasa 0 este la un loc cu inca 20-25 de copii de la alte 2 clase,asta intr-un caz fericit, daca nu sunt alte 4 clase. Domnul spune ca aceste scoli s-au desfiintat . De unde stie ? Majoritatea scolilor de la sate sunt cu invatamant simultan. Poate ca inspectoratele asa spun pentru ca sa nu-i supere pe sefi dar realitatea in teritoriu este alta si este foarte trista pentru acesti copii care fac clasa I de doua ori. Majoritatea parintilor considera ca acesti 5-6 copii ar parcurge mult mai bine curricula clasei 0 la gradinita dar pe acestia nu-i intreaba nimeni. Nici macar cadrele didactice din invatamantul rural nu sunt intrebate pentru ca trebuie aplicat un proiect care a inghitit foarte multi bani,si va mai inghiti . Noi o luam intotdeauna de sus in jos, nu cum este normal sa masuram si apoi sa taiem.Noi taiem si apoi materialul il folosim cum putem. Oare asa vrem sa ne pregatim politicienii de maine ? Pot fi mai bine manipulati,nu ? Cui trebuie sa ne mai adresam ? Am sunat la minister si mi-au spus ca are invatatorul metode sa lucreze cu copiii de 6 ani si cand are 4 clase. Cum ??????????? Cum se mai respecta legea privind normele ce trebuie aplicate la clasa 0 ? Unde face omul acela centrele de interes ? Cum poate face intalnirea de dimineata cand celorlalti trebuie sa le predea istorie,matematica,etc. ? Cum poate sa desfasoare activitatile de joc cand ceilalti au diferite ore ? Domnule, cercetati inainte de a face afirmatii !

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Stefan Vlaston
Stefan Vlastonhttp://stefan-vlaston.blogspot.com/
Candidat din partea ARD la Camera Deputatilor la alegerile din decembrie 2012 Profesor de liceu, director de liceu in perioada 1990-2008, Presedintele asociatiei EDU CER- Educatie si Cercetare. Preocupari in domeniul politicilor educationale, in privinta calitatii educatiei, a managementului educational. Contributii in media scrisa si audiovizuala, pe temele privind educatia, formarea profesionala si cercetarea.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro