duminică, aprilie 18, 2021

Dl. Teodor Meleșcanu și PSD sau Cine se aseamănă se adună

Anul 2020 a început prost pentru dl. Teodor Meleșcanu. Numai în cursul acestei săptămâni respectivul ins a primit două vești proaste.
Prima a ieșit în piața publică marțea trecută și constă în anunțul făcut de IICMER, anunț în conformitate cu care respectiva instituție a demarat procedura de investigare a comportamentului fostului diplomat în cursul lunii decembrie a anului 1989. Atunci când, aflat în serviciu diplomatic la Viena, a mințit ambasadorii Statelor occidentale, dar și opinia publică internațională, afirmând împotriva evidențelor cu seninătate că în România nu se întâmplă nimic ieșit din comun. Carevasăzică pentru fostul slujbaș al diplomației comunisto-ceaușiste manifestările de stradă, reprimarea violentă a acestora de către Armată și Securitate, răniții, morții din zilele Revoluției erau inexistente. Nu însemnau nimic. Că astăzi dl. Meleșcanu își rescrie biografia nu are nici o valoare. Credibilitatea respectivului este egală cu zero.
Grav nu mi se pare neapărat faptul că domnul, de fapt tovarășul Meleșcanu, a scos pe gură minciuni în calitate de propagandist diplomatic al naționalismului-comunist de tip ceaușist în care și-a petrecut cam jumătate din viață și din carieră, Ci că, odată întors din misiune diplomatică în străinătate, tovarășul Meleșcanu, devenit peste noapte domn cu zâmbete și maniere occidentale extrem de bine mimate, a fost primit la București cu brațele deschise de noul regim Iiiescu- Roman și că drept recompensă pentru minciunile sale și, probabil, și pentru altele asemenea dar și pentru presupusele lui servicii securistico-diplomatice a fost plasat în postul secretar de stat tot la Externe. Pentru ca, mai apoi, din 1992 și până în 1996 tot dl. Meleșcanu să îndeplinească chiar funcția de ministru de Externe. De ce altă dovadă mai bună am mai avea nevoie pentru a realiza minciuna în care s-a scăldat România între 1990 și 1996 decât realitatea halucinantă a numirii și a menținerii într-o funcție de prim-plan a unui individ aparținând clar nomenclaturii comuniste? Ce altă dovadă mai concretă a răului făcut țării de absența unei legi a lustrației, a ignorării, minimalizării, chiar a batjocoririi Proclamației de la Timișoara, cu al său celebru punct 8 decât miraculoasa carieră a d-lui Teodor Meleșcanu? Care imediat după schimbarea de putere din noiembrie 1996 a avut neobrăzarea să afirme că i s-ar fi făcut o mare nedreptate neoferindu-i-se măcar un post de secretar de Stat.
Nu-i vorbă, datorită aviatorismului său politic grație căruia a trecut prin nenumărate partide, dl, Meleșcanu a recuperat mai apoi cam tot ceea ce se putea recupera la capitolul demnități și funcții. Fiind ba ministru al Apărării, ba al Justiției, ba iarăși de Externe și chiar- culmea neseriozității politice românești!- director SIE.
Indiferent la ce concluzii va ajunge investigația IICMER, d-lui Teodor Meleșcanu nu i se va putea întâmpla nimic. Va primi cel mult o sancțiune morală. Dar ce legătură are aproape octogenarul domn Meleșcanu cu morala? Absolut nici una.
O dovedește felul în care același domn Teodor Meleșcanu a primit decizia de ieri a CCR care a calificat drept neconstituțională alegerea lui toamna trecută în funcția de președinte al Senatului. În loc să aibă minima decență, onoarea, măcar un rest de demnitate, fostul slujbaș al lui Ceaușescu a anunțat că nu își va prezenta , așa cum ar fi fost firesc, demisia. Dl. Meleșcanu, om cu obrazul gros și cu moralitate zero, așteaptă motivarea deciziei Curții Constituționale. Și este susținut moral spre a-și desăvârși ticăloșia de PSD. Care s-a exprimat în acest sens ieri prin vocea d-lui Robert Cazanciuc.
Locul d-lui Meleșcanu este la lada de gunoi a istoriei. În les enfers de la mémoire. Acolo unde este, de altfel, și locul PSD. Fie și numai în numele principiului “Cine se aseamănă se adună” .
Comentariu publicat concomitent pe site-ul contributors.ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. „…anunțul făcut de IICMER, anunț în conformitate cu care respectiva instituție a demarat procedura de investigare a comportamentului fostului diplomat…”

    Mai există IICMER, că n-am mai auzit de institutul acela de mult? Și, la ce ne folosește, dacă tot este finanțat din fonduri publice (adică, inclusiv din banii mei), pentru că nu produce nimic?

    În fine…
    CCR a tranșat în cele din urmă care este formularea corectă, „dragă Mele”, sau „dragele mele”. Iar dl Mele, pentru moment, a ieșit rău din asta.

    Doar că guvernarea cleptocratică își continuă jaful din resursele publice, iar dl Mele are toate șansele să fie susținut, de data aceasta chiar de PSD, pentru a ocupa din nou funcția de praședinte al Senatului României.

    Așadar, nu ar fi deloc de mirare un „Dragă Mele reloaded”.
    Al doilea om în statul Român, carevasăzică. Pentru că așa a decis cleptocrația securisto-comunistă, susținută prin manipularea electoratului de către slujitorii ei mizerabili din mass-media.

  2. melescanu face parte din sirul (prea) lung de mizerabili – vechi (ciorbea) si noi (t.toader, r. weber) – din politica Romaniei

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Egalitatea de șanse și egalitatea de rezultat – problema Tigru și Dragon

În filmul „Tigru și Dragon” un luptător Wudang ajunsese să fie considerat de mulți invincibil. Pe lângă stăpânirea artelor marțiale la perfecție,...

Mult așteptatul declin al pandemiei în țările europene s-a declanșat. Locul României

1.Introducere  2. Experiența a trei țări cu declin ferm și durabil  al pandemiei 3. Țările europene 4. Locul României 5. Perspective și...

Cum produce scoala tampiti

I.  Învăţământul preuniversitar Pentru a nu pune la încercare răbdarea potenţialilor cititori, o spun de la început: şcoala românească produce tâmpiţi industrial şi cu metodă....

Cine pierde în urma actualei crize de orgolii?

Alianța USR-PLUS a comis greșeala ca de-a lungul celor aproape 5 luni de când e parte la o așa-numită coaliție de guvernare,...

Fostul deţinut politic Petre Pandrea îi scrie premierului Ion Gheorghe Maurer (august 1965)

Primul gând care ne-a trecut prin minte, după ce am descoperit şi citit scrisoarea inedită de mai jos, a fost despre „sindromul...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro