Din vremea realismului socialist

Înainte de orice altă apreciere, mi se pare important să spun că, făcând și trimițând la public în anul de grație 2024 cea de-a treia parte a Moromeților și încheind astfel un demers artistic de mare anvergură început în anul 1988, regizorul Stere Gulea dăruiește cinematografiei românești prima ei trilogie.

Moromeții 3, un film care reface din perspectiva anilor noștri, atmosfera obsedantului deceniu și tot ceea ce a însemnat acesta în cultură, în primul rând realismul socialist (urmărind filmul mi-am amintit o zicere a lui Camus ce observa, pe bună dreptate, că adjectivul realist din sintagma respectivă elimină din start orice urmă de realism autentic), este fundamentat pe tema relației dintre creator și puterea politică. În cazul de față, o putere totalitară, arbitrară ce dorea să dețină controlul absolut asupra creatorilor. Care-i recompensa cu falsă generozitate pe toți cei ce respectau regulile jocului și îi condamna la excludere, chiar și la mai mult de atât, pe potrivnici. Filmul face referire nu doar la avatarurile lui Marin Preda, ci și la cazul Rugului aprins și la cel al poetului Vasile Voiculescu, parțial chiar și la disidența Annei Novak.

Spre deosebire de celelalte două părți, în scrierea și filmarea Moromeților 3, Stere Gulea nu a mai avut la dispoziție suportul oferit de opera lui Marin Preda. Scenaristul și regizorul a continuat-o (există alte multe precedente celebre de genul acesta), a încercat și a izbutit să nu o trădeze. A urmărit destinul lui Niculae Moromete între anii 1954 și 1955. Și chiar dacă, la modul declarat de semnatarii filmului, Niculae Moromete este și nu este Marin Preda (deși, după părerea mea, este Marin Preda), respectivul interval de timp cuprinde primul moment de glorie din cariera scriitorului, glorie concretizată prin premii și ecranizarea nuvelei Desfășurarea (regia: Paul Călinescu) și apariția celui dintâi volum din Moromeții. Un interval de timp deloc calm, tribulațiilor sentimentale (aventura cu Nina Cassian identificabilă în film în personajul Vera și începutul poveștii de dragoste cu Aurora, nimeni alta decât Aurora Cornu), adăugându-li-se hărțuirea din partea puterii politice, invidiile colegilor, neînțelegerea din partea breslei. Și mai ales războiul cu propria conștiință și cu reperul moral reprezentat de Ilie Moromete. Exemplar interpretat de Horațiu Mălăele. Copleșitoare, cred, cert emoționantă  scena finală, aceea în care tatăl vrea să aibă o fotografie cu fiul pe care până atunci nu-l scutise de critici.

Filmul, în alb-negru (imaginea:Vivi Drăgan Vasile), începe cu momentul decorării de către dr. Petru Groza a “merituoșilor” din cultura anului 1954. Grație unui efect special, regizorul Stere Gulea îl plasează alături de nomenclaturiștii lesne recognoscibili (în spatele celui numit tovarășul Miron, interpretat de Ioan Andrei Ionescu, poate fi lesne ghicit Miron Constantinescu) dar și artiștii vremii (le vedem aievea pe Lucia Sturdza-Bulandra, Clody Bertola) pe Niculae Moromete. Așa cum este întruchipat el, adică foarte bine, de tânărul actor Alex Călin.

Urmează momentul delegației scriitoricești în Siliștea Gumești, proiectarea filmului Desfășurarea, întâlnirea scritorilor cu țaranii și îndemnul la colectivizare, reproșurile tatălui ca și al consătenilor lui Niculae, adulterul Verei, o Veră extrem de elegantă, cu o eleganță venită parcă din interbelic (nuanțat jocul Olimpiei Melinte), gelozia lui Sergiu, soțul acesteia (Iulian Postelnicu), de unde și articolul de demascare. Și începutul crizei de conștiință a protagonistului. Niculae Moromete merge la Rînca și vede modul sângeros în care este reprimată revolta țăranilor care refuză predarea cotelor și binele cu de-a sila oferit de partid. De aici începutul unei crize de conștiință și a neplăcerilor de toate felurile. Chemările la șefii din presă care îi cer tânărului Moromete să depună mărturie mincinoasă despre ce s-a întâmplat la Rânca (obligatoriu de relevat apariția fără cuvinte, însă absolut incandescentă a Oanei Pellea), întrebări tot mai categorice despre motivele prezenței lui acolo, articolul demascator scris de Sergiu (excelent în rol Iulian Postelnicu), chemările la tovarășul Miron (Ioan Andrei Ionescu), demascările zgomotoase de la Uniunea Scriitorilor (am reținut evoluția lui Cătălin Herlo), hărțuirea din partea Miliției și a Securității după întâlnirea întâmplătoare cu poetul Dobrinoiu acuzat de legionarism (m-am bucurat să-l regăsesc în rol pe Călin Stanciu jr.), perchezițiile domiciliare în cursul cărora sunt găsite Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare ale lui Vasile Voiculescu și texte aparținând grupării Rugul aprins. Devenite capete de acuzare.

 Povestea de dragoste eșuată cu Vera este completată de întâlnirea cu Aurora -Aurora Cornu în viața reală- (convingătoare în rol Mara Bugarin) ca și cu actrița refuznică Sorana Țopa (Ana Ciontea), a cărei tragedie îi ridică noi semne de întrebare lui Niculae. Care e, până la urmă, distanța dintre ceea ce face și ce promite PMR și nacealnicii acestuia, care e distanța dintre literatura fals realistă și realitatea cotidiană? Cum cumpără partidul conștiințe (costumele create de Dana Păpăruz surprind netele diferențe dintre oamenii obișnuiți și tovarășii de drum ai comuniștilor) și cum sunt ostracizați (‘’nu avem nici o limită’’ spune senin personajul numit Traian, interpretat de Laurențiu Bănescu) cei ce încalcă regulile jocului.  Cei ce se opun puterii și dictatului acesteia.

Filmul este, declarat, un omagiu adus lui Marin Preda ca și creației acestuia: Ilie Moromete.

LIBRA FILMS și CNC

MOROMEȚII 3

Scenariul și regia: Stere Gulea

Producători: Tudor Giurgiu, Oana Giurgiu,

Imaginea: Vivi Drăgan Vasile

Scenografia și design de producție: Christian Niculescu

Costume: Dana Păpăruz

Montajul: Alexandra Gulea

Machiajul: Sandra Potomian, Manuela Tudor

Coloana sonoră: Christian Lolea

Sunet: Ioan Filip, Dan-Ștefan Rucăreanu

Cu: Alex Călin (Niculae Moromete), Horațiu Mălăele (Ilie Moromete), Mara Bugarin (Aurora), Olimpia Melinte (Vera), Iulian Postelnicu (Sergiu), Răzvan Vasilescu (Cocoșilă), Dana Dogaru (Catrina Moromete) și Oana Pellea, Laurențiu Bănescu, Conrad Mericoffer, Dorina Chiriac, Ana Ciontea, Cătalin Herlo, Aida Economu, Cuzin Toma, Călin Stanciu jr, Ilinca Hărnuț, Andreea Bibiri, Ioan Andrei Ionescu