Doamna Ecaterina Andronescu – ministeriatul jumătăților de măsură

Sunt deja vreo două luni de când doamna prof.univ.dr. Ecaterina Andronescu, fost rector și actual președințe al Senatului Universității Politehnice din București, fost secretar de stat în Ministerul Învățământului pe vremea când acesta era păstorit de dl. Liviu Maior, membru pe viață al unei fantomatice, adică total lipsită de consistență Academii a Oamenilor de Știință, căreia, din câte se pare, chiar domnia-sa i-a fost mamă, membră și a altor comitete și comiții, a redevenit ministru al Educației Naționale.
Doamna Andronescu stă pe scaunul pe care a stat odinioară Spiru Haret pentru a patra oară. E drept că niciodată nu a avut parte de un mandat complet de patru ani, lucru pe care respectiva doamnă ține să îl reamintească de fiecare dată în interviurile ei care curg în cel mai inflaționist chip cu putință. Aceasta, probabil, spre a-și justifica jumătățile de măsură care i-au caracterizat ministeriatele și care tare mă tem că se vor repeta și de această dată.
În aceste două luni de când și-a văzut împlinit visul de a fi iarăși ministru al Educației Naționale, de când stă la masă cu, în mare parte, aceiași oameni și același guvern despre care în vară, într-o scrisoare pe care unii au calificat-o drept “eroică”, iar pe autoarea ei au comparat-o cu un fel de Ioana D’Arc ce și-a mutat locul de muncă pe Bulevardul Kiseleff, spunea că nu reprezintă nici partidul și nu o reprezintă nici pe domnia-sa, doamna Ecaterina Andronescu a avut nenumărate apariții televizate. În care a anunțat tot felul de planuri de reformă, de îmbunătățiri, de readuceri viguroase a școlii românești pe calea cea dreaptă. Aceasta fiindcă, zice doamna Andronescu, Dumnezeu i-a dat și puterea, și determinarea și voința de a se angaja la o asemenea treabă care, oricât de cârcotași am fi, trebuie să admitem că se impune. În primul rând, fiindcă învățămîntul românesc a fost făcut praf cu precădere de miniștrii PSD. Pavel Năstase, Liviu Pop sau dl.Popa de la Suceava au avut ministeriate de coșmar.
Doamna Andronescu se gândește la o nouă lege a Educației. La începutul noului său mandat a spus că un prim proiect ar putea fi gata chiar la sfârșitul lunii ianuarie. Pe urmă a evitat să mai avanseze o dată tocmai foarte precisă. A promis că noua lege va fi pusă în dezbatere publică. Să vedem cu ce rezultate și câte dintre sugestii vor fi cu adevărat preluate. PSD nu ia în serios în cursul dezbaterilor parlamentare nici măcar propunerile Opoziției parlamentare, așa că am dreptul să nutresc serioase îndoieli că va ține cont de propunerile celor care lucrează la felurite niveluri ale învățământului.
Doamna Ecaterina Andronescu dă semne că, cel puțin într-o primă etapă, se va concentra asupra învățământului preuniversitar. Iarăși nu pot decât să îi dau dreptate. Sunt și în învățământul superior probleme cu nemiluita, însă rezolvarea acestora este condiționată, intim legată de necesitatea existenței unui gimnaziu bun și a unui liceu încă și mai bun. Reamintesc, în context, o zicere celebră a lui Constantin Noica, zicere în care binecunoscutul filosof susținea că ar fi ideal ca fiecare dintre noi, odată ajunși la o anumită vârstă, să redevenim liceeni.
Doamna Andronescu nu vrea să reintroducă admiterea în liceu, se gândește doar la revenirea la examenul „de treaptă”. Proiectat, sper, ca o sită adevărată, care să-i cearnă corect pe cei care au capacitatea intelectuală de a deveni liceeni de cei care trebuie să se mulțumească cu o școală profesională. Pe care se pare că doamna Ecaterina Andronescu se gândește să le renființeze, aceasta după ce tot domnia-sa a făcut greșeala să le radă de pe fața pământului. Rămâne de văzut cum se va împăca intenția ministrului Educației cu proiectul încă de actualitate ca liceul în integralitatea lui să devină obligatoriu începând, pesemne, cu anul 2020.
Doamna Andronescu plănuiește să interzică accesul la catedră al acelor profesori care nu au obținut o notă decentă la examenul de Titularizare. Iarăși o măsură bună. Rămâne de văzut cum va putea fi ea implementată. Mai întâi fiindcă nu prea e clar cine vor fi cei care le vor lua locul celor îndepărtați astfel din învățământ. În al doilea rând deoarece intervine o chestiune de legalitate. Mulți dintre cei care pică rușinos la examenul de Titularizare (atenție, doamna Andronescu, chiar un astfel de ipochimen a devenit ministru cam în același timp cu dumneavoastră, stați la aceeași masă cu el, chiar socializați, însă chestiunea aceasta se pare că nu vă prea deranjează!), au definitivarea în învățământ. Examenele de Definitivare și de Grad au devenit o bătaie de joc. Există un ecart aiuritor între nota obținută de profesorul X când își dă Definitivatul (la capătul unui singur an de activitate în școală) și nota pe care același ins o ia la Titularizare. Cum se explică asta? Nu cumva ceva nu e tocmai ok? În organizarea examenelor, în formularea subiectelor, în seriozitatea evaluării?
Noul ministru al Educației renunță la prostia legată de reintroducerea manualului unic. Aceea al cărei apostol a fost un alt trimis al lui Dumnezeu, și el garantat tot de PSD, pe nume Pop Liviu. Cine plătește pentru experimentul eșuat, născut din ambiția prostească a cuiva care s-a autamăgit cu ideea că, fiind membru de partid, își poate îngădui orice? Cine plătește retipărirea manualelor greșite? Despre toate acestea doamna Ecaterina Andronescu nu scoate o vorbă.
Noul ministru spune că în școală elevii trebuie să aibă parte de modele. Iarăși corect. Dar ce fel de modele le oferă celor aflații astăzi în băncile școlilor tot mai prost întreținute din lipsă de bani agramații, posesorii de diplome mai curând cumpărate decât obținute corect de la tot felul de universități de mâna a șaptea, plagiatorii cocoțați în guvern, în Parlament (pentru d-na Andronescu plagiatul nu constituie însă o problemă majoră), în CexN al PSD în vecinătatea cărora observ că doamna Ecaterina Andronescu se simte chiar foarte confortabil? Nu o deranjează pe doamna ministru al Educației Naționale defel faptul că șeful ei de partid, dl. Liviu Dragnea, a fost repetent în studenție, că șefa ei de Guvern este o agramată, că Darius Vâlcov are dosare penale groase. Chiar doamna Andronescu a început, de când a revenit în guvern, să comită greșeli de limba română. De pildă, săptămâna trecută, miercuri seara la Antena 3 zicea că vrea “să conlucreze împreună” cu ceilalați miniștri ai Educației din UE. Deocamdată colucrează cu Daniel Breaz, numit de PSD șef-culturnic, care nu știe să vorbească limba română corect, este profesor universitar și rector la Universitatea din Alba Iulia. Deși după cum vorbește, și el, și alți miniștri ar trebui obligatoriu înscriși la liceul seral, dacă nu cumva chiar la gimnaziu.