vineri, martie 29, 2024

Doamna Raluca Turcan și reducerea democrației

Pare-se că principala misiune a doamnei Raluca Turcan, vicepremier în guvernul Orban (al câtelea?) și prim-vicepreședinte al PNL, este aceea de se duce în fiecare seară la câte o televiziune. Cu scopul clar de a explica inexplicabilul.
Cu vocea ei cântată de deținătoare cam întârziată a rolului Julietei la nu știu care Teatru de mâna a doua sau a treia, la fiecare nouă apariție televizată, doamna Turcan ne spune doar pe jumătate adevărul despre cum stau lucrurile în privința alegerile anticipate pe care zice domnia-sa că le-ar dori, cu mic, cu mare, toți românii. Întrebată pe ce se bazează când afirmă asta, doamna Turcan cheamă în sprijin rezultatele de la alsgerile europarlamentare ca și pe cele de la alegerile prezidențiale. Cu toate că se înmulțesc indiciile în conformitate cu care nu prea mai există șanse în vederea îndeplinirii acestei dorințe care e mai curând una a președintelui Klaus Iohannis și a unei părți a conducerii liberale, doamna Turcan ne dă asigurări că partidul nu ar fi căzut victimă propriilor iluzii. Și că are în vedere și chiar la îndemână și un plan B pe care, desigur, nu are cum să ni-l dezvăluie.
Doamna Turcan este și o devotată suplinitoare. Înlocuiește, pasămite, pro bono, absența comunicatorilor reali de la Ministerul Sănătății. Comunicatori ce se dovedesc incapabili să explice cum stau lucrurile cu zisa privatizare a sănătății pe care o tot clamează PSD-ul și o atacă la Curtea Constituțională doamna Renate Weber, aldista cocoțată pe criterii strict politice în poziția pe nimic meritată de avocat al poporului. Post de unde servește nu poporul, ci eminamente PSD.
Doamna Turcan face pe neștiutoarea în momentul în care i se cere să dea detalii despre ce se întâmplă la organizația PNL Iași. Care știe toată țara, numai doamna Turcan, nu, că e pe punctul de a da în clocot la gândul că fostul pesedist Mihai Chirică va fi băgat cu limba de pantofi în partidul Brătienilor, după care va candida în numele acestuia la un nou mandat de primar al orașului de pe malul Bahluiului. A trecut demult vremea în care celălalt prim-vicepreședinte al partidului, dl. Rareș Bogdan, garanta cu propria lui carieră politică că nici un pesedist nu va fi primit și cu atât nu va primi dregătorii și funcții în PNL.
Acum două zile la Realitatea Plus, am văzut-o pe doamna Turcan în imposibila situație de a justifica nejustificabilul. Adică decizia președintelui Klaus Iohannis de a semna, și nu oricum, ci cu plăcere, decretele de numire în funcții a doamnelor Gabriela Scutea și Georgiana Hosu. Prima devenită procuror general al României, cealaltă mare șefă la DIICOT. Aceasta în pofida faptului că nici una, nici cealaltă nu a primit avizul favorabil al CSM.
Să reamintim că CSM a formulat la adresa celor două doamne noian de acuze, din care doar o parte mi se par și mie a sta cu adevărat în picioare, celelalte fiind zvonistică în stare pură. Acuzele au fost contrabalansate de ministrul Justiției, dl. Cătălin Predoiu, printr- un exces de laude și adjective. Președintele Iohannis s-a dovedit a fi mult mai sensibil la adjective, întărindu-și argumentația pe care și-a bazat sus-menționata plăcere pe faptul că respectivele avize ar fi pur consultative. Pe acest caracter al rolului consultativ al avizelor și pe trimiterea în derizoriu a recomandărilor unor foruri europene și-au construit apărarea deciziei președintelui Iohannis mai toate mărimile liberale. Printre ele, firesc, și serafica, delicata doamnă Raluca Turcan. Care a mai adus în discuție și argumentul socotit a fi unul imbatabil, forte că, în urmă cu ani, nici d-na Laura Codruța Kövesi nu a avut avizul în cauză și cu toate acestea fostul președinte al României, dl. Traian Băsescu, a numit-o.
Pare-se că doamnei Raluca Turcan îi este necunoscută celebra zicere a francezilor Comparaison n’est pas raison. I-o fac cunoscută eu pe această cale. Și o întreb dacă nu ar fi cumva și mai cinstit, și mai pe românește ca în locul acestor exerciții de retoric să ni se explice tot mai vizibila alunecare a președintelui Iohannis spre atitudinea de tip monarhic prin zicerea pesedistă Pentru că poate! S-ar reactiva în acest chip și mai vechea și până mai deunăzi neîmplinita dorință a doamnei Viorica Dăncilă de reducere a democrației.
Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors.ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. „…vicepremier în guvernul Orban (al câtelea?) …”

    Necruțător articol, Dar, la fel ca majoritatea textelor d-lui Morariu publicate în spațiul acestei platforme, este obiectiv, iar acest lucru este, cred eu, demn de remarcat.

    Pe de altă parte, nelămurirea cu privire la numărul guvernelor Ludovic Orban, îmi amintește de un interviu luat de d-na Alexandra Avram d-lui Adrian Despot, prin anul 2008…

  2. Buna Ziua Domnule Profesor
    Va rog sa nu treceti in irelevant ceea ce Wikipedia mentioneaza la profilul Doamnei Turcan, citez :
    “ Între anii 1996 – 1999 a urmat Institutul Pușkin la Moscova, Rusia, diplomă în rusă comercială. ” inchis citatul.

    Asta spune multe in legatura cu ceea ce Doamna Turcan a invatat la Moscova si acum Propovaduieste, practic avem un Ghiocel Moscovit care ne vorbeste si mai scrie cateodata despre UE , Stat De Drept si Democratie insa si a Format , si a Turnat “Fundatia” Spirituala la Moscova

  3. DUPĂ coșmarul DĂNCILĂ privesc cu plăcere la ORBAN, TURCAN, iar ceea ce fac este mai mult rezultatul politicii fără orizont a lui Iohannis. Ar trebui să se desprindă liberalii de președintele care crează mai mult necazuri.

  4. Comme par hasard.

    Al catalea esalon o fi PNL ?

    Ca USR este noul val, care matura totul – momentan doar sediile ce-i drept.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro