joi, martie 28, 2024

Doar cifre. Cum au evoluat datoriile SUA

Datoria Statelor Unite ale Americii a depășit pragul de 23 de trilioane de dolari, ceea ce înseamnă 188 de mii USD pentru fiecare plătitor de taxe american sau 71 de mii USD pe cap de locuitor.

Peste 74% din datoria SUA este deținută de entități private, companii, chiar și guverne ale altor țări, diferența de 26% reprezentând datorii interguvernamentale.

Datoria SUA este cea mai ridicată din lume și s-a majorat cu câte 1 trilion de dolari, în fiecare an, începând cu 2007. La nivelul anului 2020, ponderea în PIB este 106,1%.

Guvernul SUA s-a împrumutat constant, în ciuda amenințărilor Congresului de a nu ridica plafonul peste care guvernul federal se poate îndatora, plafon care s-a majorat însă de fiecare data când Statele Unite s-au confruntat cu riscul blocării guvernului federal. În 2011, criza datoriilor din SUA a fost aproape de a pune Statele Unite, pentru prima data în istorie, în situația de a intra în incapacitate de plată. În luna august a aceluiași an, Standard&Poor’s a retrogradat pentru prima dată în istorie ratingul SUA de la AAA, la AA+ (cu perspectivă negativă). Retrogradarea rating-ului Statelor Unite a reprezentat un moment jenant pentru administrația lui Barack Obama, iar efectul a fost de majorare a costurilor de împrumut.

În 2012, criza fiscală a fost aproape de a opri guvernul în a-și desfășura activitatea. Iar în 2013, guvernul american și-a sistat activitatea timp de 15 zile.

Datoria SUA s-a majorat cu 2,8 trilioane de dolari din momentul în care președintele Donald Trump a preluat funcția, în 2017. În prezent, datoria SUA este de 106% din PIB, fiind echivalentă cu produsele interne brute cumulate ale Chinei, Japoniei și Germaniei.

Nivelul datoriei SUA, în intervalul 1929-2020, a evoluat conform celor de mai jos:

Între 1929 (prăbușirea bursei de pe Wall Street și intrarea în depresiune economică a SUA) și 1941 (data intrării SUA în cel de-al doilea război mondial), ponderea acesteia în PIB, s-a majorat de la 16% (1929) la 45% (1941). La finalul celui de-al doilea război mondial nivelul a atins 114% (1945), în 1946 fiind de 119%.

După 1946, cea mai redusă pondere în PIB a datoriei s-a înregistrat între 1971 și 1982, interval în care s-au înregistrat valori ce au fluctuat în intervalul de 31% – 34%.

În intervalul 2008 – 2020, SUA a adăugat 14 trilioane de dolari la datoria publică. Nivelul acesteia se situa în 2008 la 10 trilioane USD (pondere de 68% în PIB), în prezent fiind de 23,26 trilioane USD (106,1% din PIB).

Privind global, desi datoria SUA s-a majorat abrupt, mai ales în ultimii 12 ani, economia Statelor Unite a compensat prin ratele ridicate ale creșterii economice, care s-au situat în intervalul 8% (1939) și 18.9% (1944). În 1946, după terminarea celui de-al doilea război mondial, economia americană a înregistrat o scădere de 11,6% (1946).

Ulterior, economia SUA a crescut constant, începând cu 1950. În ultimii 91 de ani, Statele Unite au înregistrat creștere economică în cursul a 73 de ani (medie de 4,87%). Scădere economică s-a înregistrat în cursul a 18 ani (medie -2,97%).

În graficul de mai jos se poate observa cum a evoluat deficitul bugetar al SUA, începând cu 1980.

Dacă până în 1996, creșterea a fost una temperată, în intervalul 1998 – 2001 s-a înregistrat excedent bugetar. Între 2002 și 2007 deficitul a înregistrat o medie anuală de 279 miliarde USD. În intervalul 2008 – 2020, valoarea medie anuală a deficitului fiind de 875 miliarde USD.

Deficitul bugetar al anului fiscal 2020 în SUA este de așteptat să depășească 1,1 trilioane de dolari, acest nivel fiind cel mai ridicat din ultimii 8 ani, pentru 2021 se estimează cifra de 1,068 trilioane USD.

În 2020, în timp ce veniturile se așteaptă să înregistreze niveluri record, președintele Donald Trump și Congresul SUA au majorat cheltuielile militare pentru a putea crește bugetul armatei, la 738 miliarde USD (Sursa: https://www.defensenews.com/congress/2019/12/16/hold-spending-deal-would-avoid-shutdown-give-738b-to-defense/)

Analiza a 5 piloni principali evidențiază motivele pentru care Statele Unite înregistrează o datorie de 23 de trilioane de dolari și deficite bugetare majore:

  1. Majorarea deficitelor bugetare federale – Cele mai ridicate cheltuieli federale s-au înregistrat în timpul președinției lui Barack Obama. Programe precum “American Recovery and Reinvestment Act”, reducerile de taxe, dar și cheltuielile militare, precum și alte cheltuieli efectuate pentru stimularea economiei, în urma crizei financiare, declanșată în 2008, au adăugat între 2009 și 2016, 7,6 trilioane USD la datoria publică. În timpul președinției lui George W. Bush datoria SUA a crescut cu 4,2 trilioane USD, administrația celui de-al 43-lea președinte american fiind nevoită să combată efectele crizei financiare declanșată în 2008. De asemenea, au fost promovate și programe federale, precum “Economic Growth and Tax Relief Reconciliation Act“ și “Jobs Growth and Tax Relief Reconciliation Act“, dar au fost efectuate și cheltuieli militare pentru a susține efortul de război din Irak și Afganistan.
  2. Fondul de Securitate socială – Fiecare administrație s-a împrumutat din acest fond, care a înregistrat surplus bugetar datorită impozitelor pe salarii, plătite de generația celor născuți între 1946 – 1980. În mod ideal, acest surplus ar fi trebuit să fie reinvestit, pentru ca sumele de bani să fie disponibile celor retrași din activitate. În schimb, Fondul a „împrumutat” guvernul pentru a-și finanța cheltuielile. Împrumuturile nu au fost purtătoare de dobândă, astfel Trezoreria SUA și-a permis să finanțeze cheltuieli în creștere, la costuri zero. Sumele de bani împrumutate de către guvernul SUA de la Fondul de Securitate Socială vor trebuie însă rambursate, iar acest lucru va presupune majorarea impozitelor.
  3. Datorii deținute de alte țări – Cei mai importanți cumpărători de obligațiuni americane sunt China și Japonia. Aceste două state asiatice au un interes major în finanțarea economiei americane, pentru ca propriile exporturi să nu fie afectate de o eventuală intrare în recesiune a economiei Statelor Unite. La nivelul lunii noiembrie 2019, Statele Unite datorau Chinei peste 1,1 trilioane USD, iar Japoniei 1,17 trilioane USD.
  4. Ratele de dobânda reduse – Guvernul Statelor Unite a beneficiat de un nivel redus al dobânzilor practicate de către FED, situat între 0,25% – 2,50%, pe parcursul ultimilor 12 ani. Guvernul s-a împrumutat masiv, în acest fel datoria SUA s-a majorat cu 14 trilioane USD în intervalul 2008 – 2020.
  5. Majorarea plafonului de împrumut – prin intermediul acestui mecanism, Congresul Statelor Unite, este abilitat să plafoneze datoriile efectuate de către guvern, însă din 2001 acest plafon a fost ridicat de 14 ori, de fiecare dată când guvernul a avut nevoie de fonduri. Președintele Donald Trump a suspendat acest mecanism, prin intermediul “Bipartisan Budget Act of 2019”, în acest fel administrația Trump va putea beneficia de împrumuturi de peste 2 trilioane USD, fără a mai avea nevoie de aprobarea Congresului SUA.

Reprezintă un risc nivelul ridicat al datoriei Statelor Unite?

Privind în istorie, singurul președinte american ce și-a propus să plătească datoria SUA și a și reușit, a fost Andrew Jackson. Se întâmpla între anii 1835 – 1837, interval în care Statele Unite nu au înregistrat datorii. Începând cu 1838, în timpul președinției lui Martin Van Buren, datoria SUA a reînceput să crească. Ulterior, ca urmare a războiului civil (1861 – 1865), datoria publică a crescut de la aproximativ 65 milioane dolari în 1860 la 2,76 miliarde dolari în 1866.

Creșterea datoriei Statelor Unite trebuie corelată și cu rata de creștere economică anuală și nu privită doar din punct de vedere valoric. Dacă în anul 2000, PIB-ul SUA era de 10 trilioane de dolari, pentru 2020 se estimează a atinge 22,3 trilioane USD. Valoarea economiei SUA s-a dublat în ultimii 20 de ani, iar la nivelul anului 2030 previziunile indică un PIB ce va depăși 30 de trilioane USD. Astfel, datoria, desi aflată la maxime istorice, va putea fi susținută de creșterea economică și în final de PIB-ului Statelor Unite.

Statele Unite au cea mai mare economie din lume și nu au intrat niciodată în incapacitate de plată. Dolarul este moneda cea mai folosită pe plan internațional, afându-se în poziția de monedă de rezervă. În prezent, dolarul american atinge ponderea de 61% din totalul rezervelor valutare deținute de băncile centrale. Investitorii vor continua să considere dolarul american, alături de obligațiunile SUA, “safe haven”.

Distribuie acest articol

20 COMENTARII

  1. Ca un amator ce sunt, eu leg tot acest „spectacol” si de politica internationala. Numai o stransa dependenta anuleaza riscurile de razboi. cacai cand ai ce pierde e mai mult decat ce ai de castigat…Nu uitati si ce spun unii, ca Ceausescu a fost inlaturat (din nefericire violent pentur ca idiotul nu stia pe ce lume traieste si prea multi la nivelul de sus erau in nori cu capul) pentru ca nimeni nu avea nici un interes sa-l mentina la putere…uitati-va la Orientul Mijlociu, ce talmes-balmes de interese si de „conducatori”, fiecare slujind altei mari puteri. N-am uitat niciodata ca Marghiloman a devenit germanofil pentru ca toate celelalte „…-fil” erau deja ocupate…
    Motorul economiei este dorinta. Cand dispare dorinta, dispare economia si totul de duce de rapa. De aceea sunt incurajati tot soiul de „activisti” , sarmanii habar nu au cui slujesc. Binenteles ca acesti nu vor aduce bani niciodata de acasa sa platesac pensile, de exemplu. Teacher avea dreptate, „Socialismul dispare cand se termina banii altora!”… Asta pentru ca daca cititi ce debiteaza Sanders si altii ca el…Iar cei ce il aduleaza habar nu au ca vila lui este pe un teren primit moaca de la universitatea unde nevasta-sa este rector…

    • @costica

      universitatile primesc de a moaca in fiecare an(de la diferiti particulari) , si spitalele si scolile
      si laboratoarele si balenele si cate si mai cate . e libertate deplina in legatura cu ce fac oamenii cu banii lor , si e libertate reglementata vis a vis de ce fac univesitatile cu banii lor.
      Sanders a primit pentru ca e Sanders iar universitatea e interesata in ce spune el
      tu esti Costica si nu o sa primesti nimic , universitatea nu e interesata in ce ai tu de spus
      …exista un motiv ,
      Toma Caragiu l a gasit acum 40 de ani
      ..asa e in tenis ..

  2. Ce e permis vulturului american nu e permis boului italian.

    Italia are peste 2.000 miliarde Euro datorii de stat, peste 131% BIP. Italia are stagnare economică și șomaj mare la tineri de mult timp. Italia e un pericol pentru Zona Euro. Italia e prea mare pentru a fi salvată.
    Doamna Lagarde continuă practica lui Draghi la BCE Frankfurt cu dobânda zero și cumpărarea (20 miliarde Euro pe lună) de hârtii datorii de stat din sud-est, hârtii practic fără valoare (azi aprope 3.000 miliarde Euro la BCE) , hârtii care nu vor fi răscumpărate de Grecia (peste 30- 50 de ani, inflatia devalorizează datoriile grecești), Italia niciodată. Aici văd un potențial mare de conflicte în ZE.19 unde Olanda și Austria, Grupul Hanseatic, au alte interese decât cele promovate de doamna Lagarde azi.
    Olanda are fonduri de pensii de 100 de ani bazate pe valori de la bursă. Dobânda zero încă 5 sau 10 ani micșorează pensiile olandeze. Economiile mici olandeze sunt „pedepsite”.
    SUA are creștere economică mult mai mare decât UE.27!

    Dolarul e mai robust decât Euro

  3. Teoria „Twin Peaks” – cei 2 munti de bani care cresc nestavilit. Unul „pe plus” – averile „baietilor destepti” si celalalt „pe minus”, datoria publica. Adica, ce cheltuieste statul din bani imprumutati de la noi toti, se duce ca profit in buzunarele cui trebuie, prietenii celor din politica. I se mai spune si nationalizarea pierderii, privatizarea castigului.

    Aceasta inginerie financiara globala nu are nimic de-a face nici cu democratia, nici cu economia de piata, e despre consum, nu despre „economie”. E o mega cacialma a baietilor destepti care include banci, FMI, politicul, si care se bazeaza pe ignoranta omului de rand, pe care il doare in cot de datoria publica, pentru el e ceva abstract oricum.

    Sa zicem ca esti mai instarit, poate ai o afacere, pui ceva bani deoparte in banca, banca ii da statului si statul ii da fie clientilor politici, fie populatiei sub forma de ajutoare sociale, omul de rand are cu ce cumpara cele necesare de la cei instariti, cumva tot cu banii celor de la care cumpara, si asa se inchide cercul. Toti inregistreaza scriptic „profit”, dar de datoria publica nu se spune nimic, nimanui nu ii pasa de ea, ea este a tuturor…

    Consumul e mai mare ca niciodata, redistribuirea e la un nivel la care nici comunistii nu visau. Cine sufera, deocamdata doar clima, fauna, Pamantul, dar stati linistit, nu va dura la nesfarsit. Hai sa zicem ca la USA, unde firmele din Top100 sunt evaluate la mai mult ca datoria lor, au o acoperire, chiar si la gradul asta de indatorare. Nu e si cazult Greciei, Romaniei, unde o indatorare de 80% din PIB este enorma si nu are acoperire. Dar chiar si asa, Frau Merkel a ridicat din umeri si a sters datoria Greciei, spunand ca daca Grecia va da faliment, „nimeni nu stie ce se va intampla”. Se vorbea de contagiune si efect de domino fiindca toate bancile, statele, sunt in cardasie, cade unul, chiar si mai parlit ca Grecia, pica toate bancile.

    Daca maine vom vrea toti sa ne scoatem banii din banci, banca ne va spune ca nu ii mai are, insa ne va da titlurile de stat pe care le-a cumparat cu banii nostri, „investitii sigure” cum spun ei si ne va trimite la guvernanti sa ne luam banii, ce gluma buna :).
    Duceti-va la stat cu titlurile alea si o sa primiti praful de pe toba… ca statul nu „produce” nimic, doar toaca banii. De aceea isi rostogoleste datoriile ( pierderile ) imprumutandu-se tot mai mult.

    Va recomand acest film ( cu subtitrari in romana ), un om destept, chiar daca marxist, nu degeaba e prof de economie in Australia si fost ministru de finante al Greciei in perioada aminitta :
    https://www.youtube.com/watch?v=GB4s5b9NL3I.

    • @Gigel – ai mai prezentat teoria asta si ti-am spus ca banca n-o sa-ti dea titluri de stat, banca o sa-ti dea oricati bani vrei tu sa retragi. Asa merg lucrurile in zilele noastre.

      Partea adevarata e ca Grecia a trebuit salvata pentru ca bancile germane sa fie salvate.

  4. Buna ziua!Trebuie sa recunosc ca America e tara care imi place cel mai mult,dupa Romania!Sunt impresionat de reusitele acestei Tari mari in economie,stiinta,tehnologie si armata.Dar trebuie sa recunosc ca desi nu imi place deloc China,aceasta Tara are mari sanse sa depaseasca America din toate punctele de vedere relevante pentru o superputere globala.Are al doilea PIB ca marime din lume,are o crestere economic mai rapida ca SUA,are o populatie de cel putin 4 ori mai mare,are o populatie educata la standarde mai inalte,are cele mai multe talente si genii,are o cultura si o mentalitate compatibila cu existenta unui singur partid.De asemenea China a investit mult si investeste in Inteligenta artificiala mai mult ca SUA,investeste in computere cuantice si mai ales in retele 5G si 6G!Huawei este campionul absolut in retele 5G iar guvernele Europene vor sa faca afaceri cu aceasta companie in ciuda presiunea indreptatite ale Americanilor!Acum a venit Trump la putere in SUA si acesta a revitalizat intrucatva Economia SUA si Armata dar nu cred ca este suficient!Industria manufacturiera din America este in recesiune de aproape un an.Sincer nu imi doresc deloc un secol chinezesc sau poate un mileniu chinezesc.Daca credeti ca America are vreo sansa in competitia cu China va rog sa-mi spuneti!Multumesc!

    • Va recomandat sa vizionati recentul film documentar premiat la Oscar: „American Factory”.

      Repet este un film documentar, in care veti vedea oameni reali (nu bazat pe un scenariu mai mult sau mai putin inspirat din realitate) – cu ideile si compotamentul lor – atat chinezi (inclusiv patronul/CEO, muncitori etc.) cat si americani (supervizori, muncitori etc. )

    • Treburile e de fapt naspa…

      China are intr-adevar o populatie de 4 ori mai mare ca SUA, numai problema ei e ca are 1.7 milioane de nasteri pe an, fata de 3.8 milioane de nasteri pe an in SUA. SUA au 75 de milioane de copii la 330 miloane de locuitori (23%). China are sub 100 de milioane la 1.3 miliarde (8%)

      SUA au 206 milioane de oameni ce au o afacere, sau sunt angajati la o populatie de 330 milioane de suflete. Productivii + minorii sunt 85% din populatie. Chinezii au 710 milioane de angajati la 1.3 miliarde de locuitori. Asta inseamna ca la ei productivii +minorii sunt 61% din populatie. Aproape la fel de rau ca UE. Cu diferenta ca China e departe de a avea resursele sau sistemele de asigurare sociala din UE. Iar imbatranirea populatiei va continua sa se accentueze. Megi intr-o fabirca chinezeasca si vezi majoritatea lucratorilor la peste 40 de ani. Eu zic ca e buba… Asa cum spunea Mark Steyn China va imbatrani inainte de a ajunge bogata.

      Am fost in China in Noiembrie 2019. 5G nu exista nici la Beijing si nici pe aeroportul din Shanghai si ma indoiesc ca exista azi. 4G-ul lor e extrem de lent. E mai degraba un soi de 3G+. E posibil sa fie din cauza cenzurii turbate, nu stiu, dar e oricum lent. la o ora de mers cu masina la nord de Beijing dincolo de zidul chinezesc, practic aproape ca nu mai aveam semnal la telefon si internetul era 0. In Coreea de sud sau Japonia in toamna trecuta exista un 5G la fel de rapid ca cel american. Operatorul meu de telefonie mobila (T-Mobile) are acoperirea 5G din pzoa de mai jos:

      https://cdn.tmobile.com/content/dam/t-mobile/ntm/coverage/maps/5G_MapOnly_720x450.gif

      Stiti vreo-un loc in lume unde chiar functioneaza 5G-ul chienzesc?

      In privinta stiintei, ne puteti spune ce au inventat chinezii de la praful de pusca si hartie incoace?! Au intr-adevar oameni foarte inteligenti si capabili. Numai ca au facut greseala sa-i lase la studii in Occident. Chinezii cu adevarat capabili raman aici. Fii tovarasilor din CC al PCC care vin la sscoala cu Mercedes sau Corvette se vor intoarce in patria chineza spre a mosteni locurile taticilor lor din ierarhia comunista. E greu de spus cat progres tehnologic iese din asta:)

      Cresterea e si ea lucrcu dreaqu’ De 3-4 ani piata de constructii si transport chineza stagneeaza. La fel echipemantele de minerit. Pentru o economie bazata pe exporturi industrriale asta arata ca de fapt nu e picior de crestere economica. Cel mai probabil cifrele sunt burtite exact asa cum le burtea statistica lui Pingelica ce ne demonsta la apogeul foametei din anii ’80 ca le-am luat fata japonezilor :)

      • Addendum

        Revenind la excursia mea din toamna in China inca de la poarta de imbarcare de la Chicago o inregistrare iti spunea ca R. P. Chineza folosesete cele mai avansate tehnolologii si inteligenta artificiala pentru procedurile de inregistrare a calatorilor si ca intrarea in China va fi „a seamless and fast process”. Mi-au scanat pasaportul, m-au pozat din vreo 3 unghiuri, mi-au luat amperentele, etc. OK. Ajungem la Beijing. Treaba destul de incurcata pentru ca am o legautra spre Quingdao in ~2 ore. La inceput am mers la scanner-ul facial care mi-a raspuns sa ma duc la ghiseu. Nu vad pe nimeni care sa mearga direct la bagaje. Stau deci la coada la intrarea in China vreo ora. Functionarii in uniforma latra si piuie unii la altii. E un haos desavarsit. Ajung in sfarsit la ghiseu. Ma pozeaza din nou. Functionarul de la chiseu ma intreba intr-o engleza stircata daca sunt Zhao (sau Miao?!) Nustiucum. Raman blocat. Sunt blond cu parul ondulat spre cret, am ochii undeva intre verde si albastru si un pic sub 1.90m inaltime. N-arat nicicum a chinez. Imi cere sa pun mana pe un scanner de amprente. Repet figura de vreo 4-5 ori pe fiecare mana pana cumva se aprinde becul verde ca m-a putut scana. Bag seama ca tot ceva chinez am iesit :) Tipul de la ghiseul vecin ce facea acelasi lucru imi spune razand „It must be made in China”. Asta de la ghiseu latra ceva la o tipa care alearga zabauca de la un ghiseu la altul. Aia latra si ea la el. Imi ia pasaportul si incepe sa bage datele in calculator. Bate la clape anevoie cu un deget. OK, am scapat de prima parte intalnire cu inteligenta artificiala chinezeasca. In 2018, inainte de vremurile inteligentei artificiale, cand se uitau la tine si scanau pasaportul si biletul, iti lipeau o eticheta de hartie pe piept si era totul ceva mai rapid pemntur ca i loc de scannere erua functionari :)

        O sun pe ofitereasa de serviciu de la Beijing a companiei pentru care lucrez si o rog sa trimita o masina la aeroport pentru ca garantat pierd avionul de Quingdao. Imi raspunde ca avionul va pleca oricum cu intarziere din cauza ca e vremea rea la destinatie. Nu exista niciun panou care sa arate plecarile si sosirile in zona de tranzit. Astept inca 30-45 de minute sa-mi vina bagajul pe banda. De acolo trebuie mers la vama unde inteligenta arficiala scaneaza bagajele. Vreo 5-6 cozi imense. Nu sunt niciun fel e panouri. Ii arat unei tipe in uniforma tichetul meu de imbarcare si imi face semn sa ma asez la o coada. Inteligenta arficiala e extrem de lenta si scanarea dureaza la nesfarsit. Mai sunt vreo 5 insi in fata mea. Apare o alta tipa in uniforma care latra la mine „China Eastern! China Eastern!” Ii confirm zambind ca aia e legatura mea. Chinezul din spatele meu incepe sa latre la ea si ea la el. Alte piuituri si chiraieli furioase in coada. Ne mutam cu totii la capatul adevaratei cozi de la „China Eastern”. O sun pe tipa de la compania noastra si ii spun ca stau la o coada imensa. Ma linisteste: avionul meu e intarziat cu minimum 3 ore de la acel moment. OK. Dupa alte 20-30 de minute lumea incepe sa plece de la coada. Sunt blocat. Intreb in stanga si-n dreapta. Cineva imi raspunde intr-o engleza stricata: „Upsastirs, scanner down” OK. Inteligenta artificiala si-a dat duhul. Intram in ceva ce pare o sala de asteptare abanndoanta. Aici o gramda de indvizi in uniforme scotocesc prin bagaeje pe jos. Nu mai am nervi si m-am infipt cu nesimtire in fata. Scap ieftin. Ala se cotraobaieste in valiza mea rapid. Mi se lipeste o bulina rosie in piept cu o hieroglifa si sunt numai bun de intrat in China. A durat doar un pic peste 4 ore… Avianul de Quingdao a plecat pe la ora 11 seara cu vreo 9 ore intarziere. A doua zi i-am intrebat pe cei de la Quingdao cum a fost vremea la ei in ziua precednta. Mi-au spus ca a fost cald, soare si frumos. Aproape vreme de plaja :)

        La plecarea din China spre Coreea ded Sud prin Shanghai nu resueau nicicum sa se prinda cum naiba am intrat in China :). Nu ma gaseau nicicum in baza de date, cu toate ca aveam stampila in pasaport. Aceeasi chestie cu un grup de 20-30 de elevi de liceu ce se intorceau in SUA via Seul dintr-o excursie de studii. In final am sunat la consulatul american din Shangjhai sa cer asistenta. Abia am apucat sa vorbesc cu cineva de la consulat, nici n-am apucat sa-i dau numele noastre, ca a aparut unul nervos in uniforma. A latrat cu furie ceva la aia de la ghisee, ne-au scanat piuind agitati pasapoartele si ne-au dus rapid in turma la imbarcare. Am urcat buluc atat eu cat si liceenii in avion. Bag seama cand voi mai ajunge acolo voi aparea ca n-am parasit niciodata China :)

    • @Solaris – lucrurile astea s-au mai intamplat o data, prin 1985. La vremea aceea Japonia era pe cai mari si urma sa cumpere Statele Unite cu totul, in timp ce Toshiba vindea sovieticilor tehnologie de pe submarinele nucleare americane. Au urmat 20 de ani de recesiune pentru Japonia, din care nu si-a revenit nici astazi. Rezultatul nu va fi diferit nici pentru China.

      • Orice om cu cap stia că Japonia nu poate depăși sua dintr-un motiv super simplu: Japonia e pe câteva insule un pic mai mari decât Romania, fără resurse sau fara posibilitatea de a se extinde.In schimb China are de toate și oameni și resurse și suprafața și oameni muncitori. De data asta nu va mai fi la fel

        • @Ion Daniel – asta e ca povestea tinerilor marxisti despre Lenin si Stalin: acela nu a fost adevaratul comunism, noi putem construi adevaratul comunism! :)

          China si Japonia au in comun patologia sociala tipic asiatica, plus demografia catastrofala. Demografia Chinei tocmai s-a dus in cap, dar in afara de @Josef Svejk nu pare sa inteleaga nimeni asta. Nu poti construi o societate moderna cu oameni batrani, chiar daca poti sa-l votezi pe Bernie Sanders :)

  5. Una dintre cele mai bune analize pe care am avut ocazia de a le citi în ultima vreme.
    America este „too big to fail”, autorul nu a precizat asta, dar a lăsat să se înțeleagă acest lucru.
    Felicitări.

  6. @Vuta

    „Astfel, datoria, desi aflată la maxime istorice, va putea fi susținută de creșterea economică și în final de PIB-ului Statelor Unite.”

    O concluzie foarte optimista insa, din pacate, complet nefondata.

    Va ofer si eu citeva cifre:

    1) Bugetul federal in anul 2019: 4,75 trilioane. Deficitul federal: 1,1 trilioane, adica 23% din buget.

    2) Cresterea economica anuala: cca 2%.

    Evident, daca se va continua in ritmul actual, care este similar celor din ultimii 15-20 ani, produsul intern brut si datoria guvernului federal nu se vor reconcilia in veci.

    De notat faptul ca in afara guvernului federal, diverse alte entitati guvernamentale acumuleaza datorii si/sau obligatii financiare. Entitatile la care ma refer sunt guvernele fiecarui stat si primariile. Datoriile la care ma refer consta in obligatiuni (titluri de imprumut) emise pentru diverse proiecte, precum poduri, drumuri, scoli samd. Obligatiile financiare consta in promisiuni de pensii, asigurari medicale si alte beneficii, pentru angajatii acestor entitati.

    In plus, multe firme, inclusiv cele foarte solide, precum McDonald’s sau IBM, sunt inglodate in datorii.

    Iar ca si acum toate acestea n-ar fi suficiente, o foarte mare pare a populatiei se afunda in niste datorii nebunesti, pentru achizitionarea de case si masini, pentru a-si trimite copiii la universitati samd samd samd.

    Toate acestea se intimpla pe fondul unor dobinzi extrem de mici, a unei perioade de pace si prosperitate, a lipsei de tulburari sociale samd.

    Las cititorii sa ajunga la concluziile necesare in legatura cu perspectivele de viitor.

    • @Mirela Bostan – nu contează datoria în cifre absolute sau în procente din PIB, astea sunt simple statistici folosite de-obicei pentru a ”demonstra” că Statele Unite se află pe marginea prăpastiei :) Prin 1985, că tot am pomenit mai sus anul respectiv, revista Lumea se ocupa cu astfel de lucruri. Ceea ce contează este serviciul datoriei, iar dobânzile mici sunt cea mai bună încurajare pentru datorii mari.

      Căutați ce exemplu vreți dvs, de la ce instituție vreți dvs și vedeți care e valoarea datoriei pe ansamblu și care e suma aferentă serviciului datoriei pentru un an calendaristic. S-ar putea să aveți unele revelații, ca să zic așa :)

    • @Mirela Bostan
      Sunteți prea pesimistă legat de Statele Unite.
      Daca America se închide, lumea se închide, așa datoare cum este.
      Și dacă mâine, americanii ar tipări 1000 de miliarde, credeți că valoarea dolarului ar scădea? Nu!
      De doi ani de zile, calitatea USD fluctuează între 1,09-1,11 fata de euro.
      Și mai este ceva, daca economia SUA crește cu 2%, asta înseamnă peste 700 de miliarde de dolari/an.

    • @Harald, @Andreescu

      Aveti dreptate, America poate acumula datorii infinite. Dobinzile minuscule (care sunt controlate de banca centrala americana), care poate vor deveni zero sau chiar negative, ca prin alte locuri, permit aceasta. De asemenea, se vor putea pune in circulatie bani cu nemiluita, fara efecte secundare precum cresteri galopante a preturilor caselor, actiunilor si, intr-un final, a aurului. Restul planetei va oferi credit nelimitat Americii, de-a pururea.

      • @Mirela Bostan – nu se pot pune în circulație ”bani cu nemiluita”, dar în prezent problema e alta: există cash de care n-are nevoie nimeni, așa se ajunge la dobânzi negative. Acel cash ajunge stocat, pentru că dobânzile negative descurajează utilizarea lui pentru depozite.

  7. Nu cred că sunt doar cifre. Sunt și învățăminte, pentru cine dorește să învețe, mai ales pentru politicienii care crează direcții de tara.
    Nu este important (doar) sa ai bani. Important este ce faci cu banii pe care ii ai. America a adoptat ideea dezvoltării, in detrimentul banilor.
    Banii trebuie să circule pentru a produce alți bani. Daca rămân blocați în vreun seif, banii sunt că și cum nu ar fi.

    Acumulând datorii, America a reușit în ultimii ani sa își dezvolte industrii și sectoare la maxim. Andrei Caramitru are un post pe Facebook in care spune: „Apple – o singura companie americana – valorează mai mult pe bursa decât cele mai mari 39 de companii germane, IN TOTAL. Adică mai mult decât Adidas + Allianz + BASF + Bayer + BMW + Beiesdorf + Continental + DAIMLER + Deutsche Bank + Deutsche Borse + Lufthansa + Deutsche Telekom + SAP + Siemens + Volkswagen + EON + RWE + Infineon și încă câțiva”. (Ii dau credit postării pentru că nu am timp/ și cum sa verific personal).
    „Tesla valorează mai mult decât Volkswagen deja, cel mai mare producător european”.
    Cam despre asta vorbim când vorbim despre bani și cash.

    Cum America nu mai are Europa că și competitor, as fi curios cum sta în competiția cu Asia și giganții asiatici: Huawei, Hyundai + KIA , Badoo, Alibaba , samd.

    Economia și capitalismul nu este despre bani. Este despre ce faci cu banii. Daca aduc valoare țării tale sau nu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Claudiu Vuta
Claudiu Vuta
Claudiu Vuță este analist economic, vicepresedinte al AAFBR (Asociația Analiștilor Financiar-Bancari din România). Alumni al programului de excelență "Politici economice și ale pieței muncii" din cadrul Konrad Adenauer Stiftung, Claudiu publică articole economice pe teme globale, dar și locale, prezentând analize de profil în presa scrisă și emisiuni TV. Pentru activitatea jurnalistică din domeniul economic i-a fost decernat în anul 2020, premiul CFA Society Romania Media Award.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro