vineri, mai 20, 2022

Doina Cornea, chiar și după moarte…

Aflu că premierul României, doamna Viorica Vasilica Dăncilă, nu și-a găsit timpul ori nu a crezut de cuviință de a cere consilierilor domniei-sale trimiterea unei telegrame de condoleanțe familiei disidentei anti-comuniste Doina Cornea.
La urma, urmei, gestul sau, mă rog, absența acestei reverențe mi se pare cum nu se poate mai explicabilă, perfect normală, cum nu s poate mai în notă, cum se zice, având în vedere partidul din care face parte d-na Dăncilă. Partidul, adică originile, trecutul și năravurile acestuia.
Doina Cornea nu s-a numărat doar printre puținii care i s-au opus pe față, cu identitate și semnătură asumată lui Nicolae Ceaușescu. A făcut-o nu numai în scrisorile trimise posturilor de radio din străinătate. A apărut, de pildă, în filmul Dezastrul roșu al lui Josy Dubié, a vorbit despre România anilor 80, despre noi și despre dictatură, despre bisericile dărâmate și satele rase de pe fața pămțntului, despre pusstiul din sufelete noastre, despre ravagiile făcute de crearea omului nou, filmarea realizându-se la Cluj, în condiții dramatice și cu riscuri pe măsură.
La câteva zile după constituirea FSN și a Consiliului acestuia, în decembrie 1989, doamna Doina Cornea a ajuns în studioul 4 al Televiziunii Române. Acolo a spus clar, spre disperarea slujbașilor Televiziunii care nu au făcut decât să își mai schimbe o dată stăpânii, că înțelege să facă parte din aceste foruri nou create doar atâta vreme cât ele se vor dovedi a fi oneste. Adică în slujba adevăratelor idealuri ale unei Revoluții anticomuniste.
La mai puțin de două luni, mai repede decât mulți alții, Doina Cornea le-a înțeles celor din FSN esența. Minciuna, falsul, natura comunistoidă, a demisionat din ele și și-a reluat disidența. Și-a mai plătit apoi încă o dată scump libertatea. Alte insulte, articole defăimătoare apărute zilnic în ziarele controlate de FSN (Azi, Baricada, Adevărul condus de Darie Novăceanu, România Mare creată de Corneliu Vadim Tudor cu acordul generos al d-lui Petre Roman), filaje nu tocmai discrete făcute de agenții nou creatului SRI condus de Virgil Măgureanu, calomnii scoase pe gură de însuși noul șef al Statului, Ion Iliescu, creatorul și, până astăzi, icoana pocită, falsă la care se închină membrii partidului din care face parte doamna Dăncilă, refuzul accesului la TVR, chiar o nouă dare pe mâna Procuraturii îndată după mineriada din septembrie 1991.
Iarăși vocea Doinei Cornea nu a mai putut fi auzită decât pe unde scurte grație directorului de atunci al Europei Libere, Nicolae Stroescu-Stinișoară, care a avut inițiativa unor frecvente dialoguri radiofonice cu fosta profesoară de la Universitatea „Babeș-Bolyai”. Un semn că democrația românească post-decembristă era șchioapă de vreme ce nu garanta dreptul la liberă exprimare.
Faptul că zilele acesta premierul României nu a socotit de cuviință să omagieze, fie și numai printr-un gest simbolic, memoria Doinei Cornea dovedește că nici acum, chiar și după moarte, PSD-ul nu poate să o ierte pe cea care s-a numărat printre primele voci care i-au smuls masca și au arătat ce se află dincolo de zâmbetele- rânjet ale lui Ion Iliescu. Înlocuite astăzi de glumițele și chicotele ticăloase ale domnului Liviu Nicolae Dragnea.
Text apărut concomitent pe site-ul contributors.ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

6 COMENTARII

  1. ”Viorica Vasilica Dăncilă, nu și-a aflat timpul ori nu a găsit de cuviință de a cere consilierilor domniei-sale trimiterea unei telegrame de condoleanțe familiei disidentei anti-comuniste Doina Cornea.”. Asta ar fi ca și cum Hitler l-ar felicita pe Elie Wiesel.

  2. Un gest mizerabil din partea prim ministrului.
    Si sa nu ne mire daca, urmindu-i pe nemti, care au dantuit si au dezvelit statui la N ani de la nasterea titanilor Marx si Hitler, vor intia ceva si ei pentru Geniul Carpatin.
    Puschea pe limba, le dau idei :P

  3. E de preferat tacerea generata de incompatibilitatea dintre regnuri (din respect pentru doamna Doina Cornea ma abtin de la a spune carui regn apartin impricinatii guvernanti…) ipocriziei si/ori sacrilegiului. Domnul Johannis a facut oportun gestul de bună-cuviință.

  4. Telegrama de condoleante de la VVD pentru Doina Cornea ?!? A se slabi ! Intre aproximatia umana (apud dl Gabriel Liiceanu, a se vedea articolul omagial din Contributors pentru Doina Cornea al domniei sale) numita Viorica Dancila si monumentala doamna Doina Cornea sunt ere geologice. Buna, asta e clar. Dar Presedintia, ea ce face ? Trimis-a dl Iohannis macar o telegrama de condoleante ? Ca sa decreteze o zi de doliu national si funeralii nationale ar fi sa-i cerem prea mult, din pacate.

  5. Da, ținând cont de „partidul” (o adunătură penală, o gașcă de infractori de fapt) din care face parte Dăncilă, într-adevăr, nu trebuie să mire pe nimeni lipsa unui minim gest de respect față de Doina Cornea. Acestor lucruri li se adaugă și prostia monumentală a Vasilicăi Dăncilă, care o împiedică să priceapă cine a fost Doina Cornea. Dăncila cu pricina are un IQ cam cât numărul meu la pantofi, așa că absența gestului pare a fi pe deplin de înțeles. Nici nu trebuie așteptat ceva bun de la această marionetă ale cărei sfori le trage Dragnea, un alt prostălău, atât doar că acesta-i viclean.

Dă-i un răspuns lui cetățeanul turmentat Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro