joi, martie 28, 2024

Două decizii urgente pentru sectorul energetic în prima parte a anului 2020: CE Oltenia și Marea Neagră

Anul acesta va consemna ultima șansă pentru ca CE Oltenia să rămână și în viitor cu o contribuție însemnată în producția de energie electrică. Totodată, 2020 este un an cheie pentru luarea unei decizii finale de investiție în cel mai mare perimetru offshore de gaze naturale din Marea Neagră.

Fereastra de oportunitate s-a îngustat considerabil atât pentru cărbune cât și pentru gazele naturale. În contextul european al unei realocări semnificative a liniilor de creditare dinspre capacitățile de producție pe bază de combustibili fosili spre tehnologiile regenerabile, eficiență energetică și tehnologii cu emisii reduse de carbon, versatilitatea utilizării gazelor naturale îi conferă acestei resurse statutul de combustibil de tranziție.

În România, prima fază a tranziției energetice ar însemna trecerea treptată de la utilizarea cărbunelui la gaze naturale în producția de energie electrică. Acest „switch” care se va întinde de-a lungul acestei decade, va depinde, însă, de o serie de măsuri care vor trebui să fie luate în prima parte a acestui an. Exploatarea gazelor din Marea Neagră și menținerea în viață a CE Oltenia sunt esențiale pentru viitorul sistemului energetic național.

Cât de repede se va adapta CE Oltenia tranziției energetice

Acest proces a început cu intenția Guvernului de a-i acorda Complexului Energetic Oltenia un credit de 1.2 miliarde de lei pentru plata certificatelor de carbon aferente anului 2019. Soluția corectă ar fi fost ca banii din certificatele de carbon să se întoarcă în investiții în infrastructură energetică și în măsuri de dezvoltare durabilă în regiunile miniere.

Doar că acești bani fie zac pe undeva prin Fondul de Mediu, fie se duc pe acordarea de subvenții de câte 10.000 de euro pentru mașini electrice, de care beneficiază doar cei care au bani să-și permită așa ceva. Am aflat de la Ministerul Mediului, printr-un răspuns la o interpelare pe care am făcut-o anul trecut, că în conturile AFM au intrat 1.1 miliarde de lei pentru proiecte de decarbonare, bani veniți din certificatele de carbon, iar până în luna octombrie 2019 fuseseră cheltuiți în jur de 60 de milioane de lei.

Revenind la împrumutul acordat de Minister, CE Oltenia ar trebui, până la finalul primului trimestru, în schimbul acestor bani, să întocmească împreună cu BEI și cu BERD un plan de dezvoltare și decarbonare și, separat, un plan de restructurare a activității. Altfel, ar trebui, ca până la vară, să restituie acest împrumut. Termenul de martie 2020 este unul întârziat mai ales că, conducerea CE Oltenia primise încă din iulie anul trecut solicitări similare din partea fostului Minister al Energiei. Aceste planuri ar fi trebuit, cel puțin în teorie, să fie deja gata.

Tot anul trecut, la finalul lunii octombrie, reprezentanții ministerului Energiei din guvernul Dăncilă și reprezentanții companiei afirmau într-un răspuns la o interpelare pe care am adresat-o, că CE Oltenia și-a propus să obțină o finanțare europeană consistentă prin Mecanismul 10d pentru a construi mai multe capacități noi de producție a energiei electrice, pe bază de gaze naturale, de aproximativ 900 de MW.

Concomitent, CE Oltenia ar trebui, treptat, să scoată din producție capacitățile ineficiente și poluante bazate pe lignit. Costul unor noi investiții în capacități care folosesc gazul natural se ridică la 750 de milioane de euro, conform estimărilor făcute de reprezentanții CE Oltenia.

Dacă CE Oltenia vrea să obțină finanțare prin Mecanismul 10d, anul 2020 va fi ultimul tren. Acest fond este coordonat de BEI. Statele membre UE au decis, la mijlocul lunii noiembrie a anului trecut, să transforme această bancă într-una care să sprijine, începând cu anul 2021, doar proiectele „verzi”. Excepție vor face doar acele proiecte energetice bazate pe combustibili fosili care vor primi, până la finele anului 2020, aprobarea comisiei de experți care face validarea!

Condiția impusă de BEI pentru a finanța tranziția de la cărbune la gaze naturale este aceea ca viitoarele capacități de producție a energiei electrice să nu emită o cantitate mai mare de 250 de grame de dioxid de carbon per kWh.

Cum BEI și BERD, la solicitarea Guvernului României, vor face parte din grupul de lucru care va elabora planul de dezvoltare și decarbonare a CE Oltenia, rămâne de văzut ce grad de flexibilitate va exista pentru a face tranziția de la cărbune la gaze naturale. În orice caz, BEI și BERD trebuie să țină cont că gazul natural poate contribui la securitatea aprovizionării cu energie electrică echilibrând intermitența energiei regenerabile și răspunzând la cererea de energie în momentele de vârf de consum.

Identificarea unui cadrul fiscal potrivit pentru exploatarea noilor zăcămintelor de gaze naturale

Cei trei ani de guvernare PSD-ALDE au lăsat ca moștenire, printre altele, un regim de taxare al producției interne de gaze naturale instabil și impredictibil. Cadrul fiscal a fost fixat pe fondul unei așteptări iluzorii de creștere susținută a prețului la producția de gaze naturale. Aceste așteptări au fost motivate de nevoia de a pune, pe hârtie, niște cifre cu multe zerouri, pentru câștiguri electorale, fără a se ține cont, însă, de contextul de piață regional.

Luarea unei decizii finale de investiție pentru exploatarea perimetrului Neptun Deep întâmpină, astăzi, mai multe provocări decât în 2018, care depășesc, însă, prevederile Legii Offshore. În ultimul an și jumătate, contextul de piață regional a fost mai degrabă caracterizat de abundență de gaze naturale și prețuri reduse (mai ales pe fondul unor ierni blânde). În plus, ExxonMobil, operatorul perimetrului Neptun Deep din Marea Neagră, testează piața să vadă dacă există vreun interes pentru a prelua partea sa de concesiune. Identificarea unui consorțiu cu tradiție în industria de exploatare a gazelor naturale și cu resurse financiare importante va fi o misiune extrem de dificilă.

Guvernul condus de Ludovic Orban consideră, la fel ca și cel condus de Viorica Dăncilă, că una dintre cheile deblocării investiției în exploatarea gazelor din Marea Neagră este modificarea Legii Offshore, pentru a mai salva ce a mai rămas de salvat din acest proiect. Pentru aceasta, Executivul liberal a cerut „un consens politic” care ar trebui atins chiar în prima parte a acestui an într-un Parlament dezorganizat și deosebit de fragmentat. Chiar și așa, Guvernul nu a abordat în mod serios acest subiect pe agenda politică.

Punctele sensibile din Legea Offshore supuse dezbaterii de fostul Executiv sunt eliminarea obligației de tranzacționare pe bursă a producției interne de gaze, revizuirea pragurilor de preț de la care se face taxarea suplimentară, nivelul deducerilor fiscale ale investițiilor și stabilitatea cadrului fiscal în întregul său.

Președintele Klaus Iohannis și-a propus ca obiectiv în noul său mandat ca România să devină un hub energetic. Dacă Guvernul liberal împărtășește aceeași viziune ca președintele Iohannis, atunci obligația de tranzacționare a producției interne de gaze naturale pe bursele românești ar trebui păstrată. Acest lucru era prevăzut și în OUG 64/2016, ordonanța care dereglementa prețul la producător de la 1 aprilie 2017, pe care liberalii, aflați atunci în opoziție la guvernul PSD, au susținut-o fără echivoc.

Ce ar trebui să se întâmple în continuare? Ei bine, guvernul PNL trebuie să fie unul responsabil și să prezinte public predicții și analize de piață serioase care să indice evoluția prețurilor la producția de gaze naturale, luând în calcul contextul regional. În funcție de astfel de calcule, precum și de evoluția prețului certificatelor de carbon în următorii ani, cadrul fiscal ar trebui adaptat astfel încât să nu descurajeze în niciun fel noile investiții. Această decizie ar trebui dublată de un regim fiscal care să încurajeze valorificarea superioară a gazelor naturale în beneficiul tuturor românilor. Despre viziunea USR cu privire la acest lucru am vorbit pe larg în acest policy brief.

Una dintre direcții ar trebui să fie, în primul rând, producerea de energie electrică, acolo unde gazele naturale românești pot înlocui cărbunele. În acest fel, producția de gaze din Marea Neagră ar asigura continuitatea Complexului Energetic Oltenia. Altfel, fie tranziția de la cărbune la gaze s-ar face cu resurse din import, fie nu se va face deloc, ceea ce va însemna o lovitură puternică pentru securitatea energetică a României.

Distribuie acest articol

12 COMENTARII

  1. În materie de energie și exploatare resurse avem de a face cu politică subțire la nivel înalt, comitete și comiții, abureală în limbaj biznis clas și extrem de multă vrăjeală avocățească pentru a nu răspunde la cîteva întrebări simple și clare;
    – cu cîți bani ne alegem noi de pe urma exploatării gazelor/ pădurilor/ petrolului/ aurului.
    – Nea Ion simte ceva la buzunar dacă sonda, drujba și toporul intră în toate resusele astea?
    Răspunsurile se văd cu ochiul liber, adică banii adevărați pleacă din țară și merg la ”investitori”, mărunțișul merge la visterie de unde este furat și redistribuit celor apropiați de putere iar comisioanele merg direct la ”actorii politici” care pun la cale pe-o mînă cu ”investitorii” jaful căruia trebuie să-i dea o formă legalizată prin OUG, hotărîri de guvern și legi făcute la mișto de amicii pieței libere și guvernul prietenos cu mediul de afaceri din toate zările, mai puțin cu cel din România. Nea Ion trebuie lămurit să zică mersi că i s-au creat locuri de muncă la sondă, sapă și drujbă pe salariul minim și că ar trebui să-și mai ia un serviciu ca să plătească apa, gazele și curentul și un credit cu buletinul ca să poată mînca ceva pînă la leafă. Să învețe asta-i treaba în economia de piață fiindcă așa zic Briucselu’, americanii, finanțiștii, experții și specialiștii și să miște mai repede și mai cu talent sapa că acuș’ se supără Greta și vine de ne ceartă pe toți din cauză că el e tîmpit și nu pricepe cum e cu carbonu’, Merkel și FMI-ul că dă bani pe țuică și salam în loc de mămăligă cu ștevie (eco), sau doamne-ferește, vin rușii și ne fură ei în loc să fure ”ai noștri” !

  2. Sectorul energetic jonglează cu prea multe portocale, pe principiul ‘sa facem totul’ astfel încât tot romanul energetic sa prospere. Este mediul cel mai propice pentru o incredibila risipa de resurse de tot felul, pentru a susține legiuni de ventriloci ai corectitudinii politice, convenabil plasați in leagănul intangibil al fericiților tranziției.
    In fapt o combinație de 50% atomoelectric, 25% hidroelectric și 25% electrocentrale pe gaz ar avea de partea ei garanția de maturitate tehnologică, previzibilitate financiară a investițiilor și stabilitate a costurilor energiei. O experiența semnificativă arată ca exista la nivel național expertiza tehnologică a producției și furnizării energiei electrice din surse atomo-hidro-gaz, iar la nivel internațional o platforma integrata, bine reglementată pentru achizitii de bunuri și servicii dedicate industriei energetice așa zicând clasice.
    Altminteri poți sa arzi cărbuni, porumb poți sa aștepți după soare, după vânt doar așa de un capriciu de piroman râzgâiat sau de visător incapabil sa găsească alte utilizări pentru talentele sale.
    Oricine citește acum o factura la energia electrică are o mare problema. Cu cât cuprinde mai multe detalii factura cu atât esti pus in situația de a nu înțelege de ce, pe lângă prețul clasic corect, trebuie sa plătești tot felul de zombie pseudoenergetici.

    • Nu se mentioneaza mai nimic despre cele mai ieftine tehnologii, si anume eolienele si fotovoltaicele. Culmea, mai sunt si nepoluante. Mai multe de-atat, se construiesc in aprox 2 ani si costa cam un mmilion de eur per MW (constructia).
      Mai salvezi si din bugetul ministerului sanatatii prin scaderea numarului de inbolnaviri pulmonare.
      Nemtii inchid nu mumai centralele pe carbune, dar si cele nucleare. Noi in schimb, vrem sa mai deschidem reactoare. Ghici cu cine: niste asiatici… (rost de mare mare spagalau).

      In concluzie, pe cand deschidem ochii catre regenerabile ?!?! Tot occidentul a facut-o deja..

      • Când se deschide jules-vernian ochiul spre viitorul regenerabil, asociat subliminal cu un posibil viitor reversibil dacă nu chiar unul perpetuum mobil sub aspect energetic se sperie gândul. Cu certitudine știința nu sta pe loc. Tehnologiile viitorului, ieftine, sigure și universal disponibile preocupa multe minți și probabil nu se limitează la foto-voltaice sau eoliene. De ce sa nu o ardem și cu fuziunea sau cu pompe de caldura de mare adâncime, sau cu antigravitatia sau cu toiagul divin?
        Deocamdată ochiul căscat pe factura vede care kilowat este comercial viabil și care are nevoie de susținere. In plus toată lumea așteaptă, cât de repede, sa se facă odată autostrăzi și spitale și scoli. Asta înseamnă, in prima instanța ciment și oțel. Sa aștepți după soare și vânt pentru a produce, distribui și pune in opera aceste cerințe nu este chiar acelasi lucru cu substituția bec arc / bec led.
        Pana una alta, nu suntem nici nemți, nici francezi, nici chinezi nici americani, deși am vrea sa fim câte puțin din fiecare și anume din partea luxuara. Sa ne dam cu mercedesul, sa bem sampanie, sa tragem olecuta de zid in jurul nostru și sa zburam cu Tesla in spațiu. Deocamdată însă, ca romani ne permitem banalul logan: de zece ori mai ieftin decât mercedesul și merge cu molan,

        ps: sa ne imaginam cum ar arata teritoriul României împânzit cu 5000 Mw din sfarleze eoliene și panouri solare. Ecologisti de frunte, am avea un pic de lucru.

      • In Romania exista vreo 3000 Mw in eoliene, fapt ce duce la importuri masive cind nu bate vintul, iar fotovoltaicele sunt la fel de „stralucite” ca sunt bune cind e soare. Mai mult decit ape, gaze sau carbune, ceea ce provoaca probleme de reglaj in sistem. Si produc la preturi asa de competitive ca nu mai intelegeti nimic din factura de curent, ca eolienele si fotovoltaicele au nevoie de subventii si inca mari. Si asta e valabil peste tot in lume
        Un sistem energetic national nu e o jucarie. Norocul Romaniei acum e ca nu mai este industrie, ca altfel… Sa produca 10000 de Mw orar nu mai poate.
        Productia de energie electrica trebuie sa fie continua.
        Si inca vreo 2 chestii valabile pentru tarile mici si mijlocii ca Romania, dar de care nu mai tine nimeni cont: ce putere este instalata pe ha sau km patrat? Ca daca faci calculelele una cu gaz ocupa cel mai putin, iar fotovoltaicele cel mai mult. Si tot mult ocupa si eolienele, chit ca acum s-a ajuns la generetoare de 1-2-3 Mw. Carbunele sta mai bine decit „energiile astea verzi” de care bateti cimpii cu gratie. Singura energie verde continua este cea hidro. Ba mai are si avantajul ca raspunde rapid la comenzi si poate asigura excelent si alte functii in sistemul energetic.
        Pina una alta, Romania are rezerve importante de huila (pentru vreo 900 de ani ce se cunoaste) si lignit (pentru vreo 500 de ani). Mai mult chiar, exista tehnologii ce ajuta la curatirea gazelor de ardere a lignitului si huilei.
        Iar certificate de carbon trebuie sa ia si cei cu gaze naturale, ca din gaz metan si altele ce mai sunt in amestec prin ardere tot CO2 iese si vapori de apa.

      • Sistemele eoliene se preteaza in zonele de litoral unde exista vant suficient de puternic si de constant incat sa fie utilizate o mare parte din timp. In afara de Dobrogea nu prea exista asa ceva in Romania. Panourile solare pana nu de curand consumau mai multa energie pentru a fi produse si instalate decat produceau ele pe intreaga durata de functionare, deci numai ecologice si ieftine nu erau.
        Nu stiu de ce oamenii sunt speriati de centralele atomice, sunt printre cele mai ieftine si mai nepoluante posibile per MWh produs. In afara reziduurilor nucleare (care se pot depozita pe termen lung in galerii de mina) sunt chiar mai curate decat orice centrala clasica pentru ca nu au emisii de CO2 (cum au toate) si nici de particule (ca la pacura sau carbune). In afara de motive ideologice, nu exista argumente practice bazate pe stiinta impotriva centralelor nucleare. Dupa cum se stie, rarele accidente produse in centrale puteau fi prevenite, iar tehnologia si sistemele de siguranta sunt mult mai bune acum decat in 1986.

  3. Probabil d-na deputat Cristina Prună nu citește comentariile.

    Totuși, în cazul excepțional în care îl citește pe acesta, îndrăznesc să-i aduc în atenție câteva idei cu totul nefundamentate (nu îmi permit să le numesc aberante, din respect pentru domnia-sa), ale colegilor săi USR-ăști cu funcții importante în stat sau în administrația locală.

    1. Taxa „Oxigen” este o bazaconie (mă abțin să scriu „tâmpenie”, dar mă mănâncă rău de tot deștele). Poluarea în București este cu particule de PRAF, a cărui concentrație depășește de 700 de ori limitele admise (cf. reportaj Digi24/declarații ministrul mediului). NIMENI nu sancționează șantierele deschise! Dar sunt sancționați proprietarii de autovehicule!?… În condițiile în care întreaga viața mea de bucureștean se derulează între colb și tină!

    A doua sursă de poluare este arderea combustibililor fosili în termocentrale. Rațional ar fi ca, după constructori, acestea să fie sancționate, suprataxate șamd. Adică, chestiunea la care se referă articolul de față!

    A treia sursă de poluare este traficul greu. Nu doar că nu există autobuze electrice, tren urban etc., dar în orașele civilizate aprovizionarea se face noaptea, cu mașini sub 2 T, iar gunoiul se ridică la ora 6 dimineața, nu în mijlocul zilei, iar betoniere prin oraș nici nu pot fi imaginate, pentru că betonul se prepară pe șantier!

    2. Legea pentru eliberarea spațiului public este de asemenea o bazaconie (iar mă abțin să scriu „tâmpenie”, dar mă mănâncă rău de tot deștele). Dacă aspectul spațiului public este important, atunci ar trebui eliberat de hidoșenia ruinelor. Casa Radio este o ruină din care se ridică prafuș de 30 de ani, în centrul Bucurețtiului și nimeni nu crede că aspectul ei contează. Vreți să dați legi, iată o temă de legiferare, dacă ele lipsesc! Turnul ruinat de lângă Centru Cultural Armenesc este la fel, o sursă de mizerie și urâțenie de mai mult de 10 (zece) ani! Circul foamei de la Unirea este un șantier perpetuu, de asemenea,

    Clădiri de patrimoniu se ruinează zilnic… Construcțiile noi urâțesc domeniul public… Iar USR crede că proprietarii mașinilor vechi sunt vinovați pentru asta. Nimeni nu reglementează ca în statele civilizate culoarea, forma, dispunerea noilor construcții…

    Cine curăță domeniul public de firele care stau spânzurate pe stâlpi, precum în Monrovia?! Am plătit o mulțime de bani lui UTI ca să le îngroape! Și USR crede că mașinile parcate ale cetățenilor sunt cele care urâțesc domeniul public?! Asta chiar e „pe bune”, sau este doar o bătaie de joc față de cetățeni?

    3. „Propunerea legislativă pentru adoptarea statutului personalului din Transport Public Regulat Urban şi Metropolitan” este încă o bazaconie (din nou mă abțin să scriu „tâmpenie”, dar mă mănâncă rău de tot deștele) pe care dl Valer Ciobanescu de la Sindicatul Transpublic din STB S.A. o plimbă de câțiva ani pe la PSD fără succes. Avea nevoie de sprijinul USR pentru a ajunge la Senat. Acum îl are!

    Nu mă interesează neapărat cum dorește USR să-și piardă electoratul, dar, dacă ține musai să fie adoptate legi împotriva interesului real, direct, al cetățenilor (pe care-i sancționează ilogic pentru vini aberante), dar servind interesul guvernării cleptocratice, atunci cred că reușita este garantată!

  4. Probabil, doamna europarlamentar USR , doreste prin acest articol sa testeze opinia publică românească in privința dezvoltarii economice a țării pe care o reprezintă in UE. Oricum ar fi, trebuie sa afle că asteptările cetățenilor din RO sunt extrem de mari față de viitorul cel mai apropiat. Luarea pulsului realității este deja absolut obligatorie. Numărul satelor depopulate sau părăsite a crescut incredeibil, sărăcia unor zone defavorizate creste pe zi ce trece, exodul creierelor românesti si a fortei de muncă a atins cote inimaginabile,îmbătrânirea demogarfică românească produce un recul al progresului zi de zi si ceas de ceas. Scoli mai putine, elevi din ce in ce mai puțini, educatie intr-un declin induioșător , spitale si servicii de sănătate de te-apucă plânsul …TV se intrec in a prezenta oaze de prosperitate,iar dacă te duci intr-un alt sat vecin cu câțiva km, ajungi in …evul mediu de-a dreptul . Per total, tabloul nu e roz nici pe departe , oricat s-ar stradui politicienii sa ne convingă de contrariu . Plecarea în bejenie si banii veniți din redevențe ( tot mai puțini !) nu spun nimic despre dezvoltare . ci de stagnare in cel mai bun caz . Capitalul românesc investițional este practic inexistent si ineficient după 30 de ani de capitalism , constructia de autostrăzi ajunsă de râsul …popoarelor,sute si sute de ministri ”de resort”care de care mai specialiști , mai ineficienți ,dar considerați mari speranțe… salvatoare.ETC. ETC. ETC . Nu, nu trebuie să zugravesc eu sau ori ce alt comentator tabloul general al țării ! O fac in locul meu/al nostru multe emisiuni , analize, comentarii, opinii din media ! Stau …strâmb și mă intreb …drept : Unde ajungem ? unde vrem să ajungem ?

  5. Recomand tuturor, inclusiv Dnei Deputat Pruna, sau, Ministrului Energiei (sau Economiei !? prin comasare) sa revizuiasca sau sa citeasca atent raortul intocmit de noi, cu titlu gratuit, pentru Ministerul Energiei (dl.ex.ministru Anton), ref. conversia lignit-gaze, in tranzitia 2020-2030.
    S-a efectuat analiza tehnico-economica (o parte a fost preluata de CEO-Oltenia, fara a mentiona autorii…!?), in care propuneam trecerea pe gaze a 2-4 grupuri de la Turceni, intrucit conducta BRUA trece la ~6 Km de CTE Turceni !
    Ce se obtine:
    – reducerea emisiilor de CO2 cu >60%;
    – crestere de putere disonibila de peste 2000-4000 MW (care ar asigura fara probleme necesarul Romaniei pina in 2030 si dupa;
    – costul de investitie este de 800 mill. – 1,6 miliarde EUR !! (a se compara cu unitatea 3 -4 Cernavoda, unde, pentru 1400 MW amariti, se cheltuie ~6 miliarde EUR, sau, celebra investitie chinezeasca de 600 MW lignit la Rovinari cu un cost de 1 miliard (fara de carbonare !)
    QED…cine are nelamuriri, ma poate contacta oricind…nici macar Ministerul Energiei nu a comentat toate acestea, fara sa mai vorbim de CEO-Oltenia, care, le-a venit ideea cu Mecanismul 10c/10/d din Dir 410 si din aceasta analiza !
    Din pacate, in energetica romaneasca au cam disparut cei care stiu ceva despre notiuni precum „repowering” …prin alte zone mai sofisticate, acestea s-au facut sau se fac frecvent

  6. am uitat sa mai mentionez ceva. Cu conversia lignit-gaze la Turceni, vom impaca varza-capra si lupul, astfel:
    – varza: gazele din Marea Neagra isi vor gasi o utilizare directa semnificativa in energetica la noi ! (ca tot spuneau maghiarii ca nu avem ce face cu gazele);
    – capra: crestem puterea instalata in sistem (cu cel putin 4000 MW, daca vrem), intr-un concept de „least cost energy-planning”(daca stie cineva ce este asta…)
    – lupul: satisfacem criteriile CE de reducere a emisiilor in tranzotia catre 2030 si eliminarea lignitului dupa 2030 (frumusetea conversiei este ca s epoate face GRADUAL !…mix lignit/gaze, pina la eliminarea lignitului !)

    Si ultimul avantaj pentru Romania si EUROPA: este mai putin poluant sa utilizezi gazele energetic la „sursa”(In romania) decit sa sapi pamintul si sa le care prin conducte in UE ! (mai ales ca Transgazul nici macar nu stie cite emisii genereaza BRUA, desi, se zice ca este PIC-Proiect de interes comun in UE)

    • Aici un alt „gen” de analiza al proiectului de Strategie Energetica a Romaniei 2019-2030: http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/Strategia_Energetica2019_2030.pdf
      Se mentioneaza cuvintele:
      „gaz” de 277 de ori
      „mediu” de 93 de ori (nu numai in sensul „mediului inconjurator”)
      „eficienta” de 75 de ori
      „nuclear” de 48 de ori
      „lignit” de 40 de ori
      „titei” de 35 de ori
      „fotovoltaic” de 28 de ori
      „de sist” de 20 de ori
      „resurse regenerabile” de 16 ori
      „eolian” de 16 ori
      „climatice” de 13 ori
      CONCLUZIA: „Vorbim si mentionam cea ce iubim mai mult” sau alfel tradus „hai cu gazul inainte si nu ne intereseaza schimbarile climatice si regenerabilele!”

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cristina Prună
Cristina Prună
Cristina Prună este deputat USR de București. Este membru în Comisia de Industrii și Servicii și în Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaților.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro