marți, octombrie 19, 2021

Două discursuri electorale prost croite

Departe de mine gândul că discursul de luni seara al președintelui Klaus Iohannis, discurs venit ca replică după însăilarea mai degrabă de zoaie decât de vorbe ale contra-candidatei sale la alegerile prezidențiale, d-na Viorica Dăncilă, încă premier al României, ar fi fost o mostră de artă oratorică. Nu a fost nici pe departe.
Dl. Iohannis a reacționat târziu și nu tocmai potrivit într-o problemă în care Guvernul, Ministerul de Interne făcut praf de nepriceperea și jocurile de interese, de numirile în funcții pe criterii strict politice și pe criteriul zonei geografice (Teleormanul) de unde provine posibilul nou șef, toate consumate în vremea domniei fostei secretare de școală Carmen Dan, cocoțată de Liviu Dragnea în postul de ministru își dovedesc zilnic crasa incompetență. Viteza de reacție redusă. Dezinteresul.
Pentru nici una dintre aceste instituții, pentru angajații lor bine plătiți siguranța cetățeanului nu mai face demult nici măcar două parale. Situație pusă în evidență de tragedia de la Caracal, de cea din Dâmbovița, de agresiunea de dată recentă de la metroul bucureștean, de cursele automobilistice ilegale și de răfuielile între bande rivale, așa cum a fost cele de duminică seara din Centrul civic al Bucureștiului.
Reproșurile d-lui Iohannis au vrut să arate că doamna Dăncilă& co nu sunt în stare de nimic, că nu pot duce la îndeplinire hotărâri ale CSAT, că premierul, în loc să se ocupe de problemele reale ale țării, de buna guvernare , de administrarea țării care i-a scăpat total din mână umblă hai-hui prin Lume, pleacă în călătorii lungi și costisitoare doar ca să aibă de unde să revină ori, pur și simplu, doar să facă shopping, Că respectiva insă se milogește prin America de cine știe ce oficialitate de rang secund, dacă nu cumva chiar de mâna a treia, să îi acorde o întrevedere de patru-cinci minute al cărei unic scop este să facă împreună o poză.
Dorind să o pună la punct pe nefericita cetățeană din Videle care cu ceva mai mult de o oră înainte a debitat verzi și uscate, a mințit, și-a plâns de milă, s-a prezentat drept salvatoarea României, drept omul potrivit la locul potrivit, deși mai toată lumea o califică drept incapabilă, care și-a ridicat din vorbe goale, fără nici urmă de acoperire în fapte propria statuie, poate și spre a-și mai alina necazul prilejuit de sondajele de opinie care o arată a fi doar pe poziția a patra în preferințele electoratului în perspectiva alegerilor prezidențiale, dl. Iohannis nu a atacat exact acolo unde ar fi trebuit. În zona în care se concentra subiectul de maxim interes al zilei. Și anume rușinoasa afacere Plumb.
În pretinsul ei discurs, prost conceput și scris de alții, discurs citit conștiincios de pe hârtie, d-na Dăncilă a dat vina pentru eșecul d-nei Plumb pe partidele de opoziție, pe pretinsele manevre ale d-lui Dacian Cioloș, pe inventatele contre ale președintelui Iohannis, pe Uniunea Europeană și legislația acesteia care, pesemne, ar fi net inferioară celei din România. În loc să-și recunoască crasa ei greșeală Și anume faptul că a perseverat în ea din interese politicianiste și de mega-clan josnice, incalificabile, în loc să își facă mea culpa că a propus și repropus pentru o importantă funcție europeană un personaj submediocru al cărei unic merit este îmbogățirea peste noapte, cu noian de bube în cap, cu probleme de cinste, de moralitate, de integritate care nu au dispărut doar fiindcă a scăpat de ridicarea imunității, d-na Dăncilă a preferat atacul, situarea într-o caraghioasă ofensivă.
Cred că dl. Iohannis ar fi câștigat mult mai mult dacă în discursul de luni seara nu s-ar fi ocupat de cazul Caracal și de altele asemănătoare. Era, în opinia mea, preferabil să analizeze și să respingă punct cu punct aberațiile, minciunile, prostiile, crasele erori de logică, demagogia, antieuropenismele în cascadă ieșite pe gura doamnei Dăncilă. Dl. Iohannis și-a făcut sie însuși un deserviciu cerând public demisia d-lui Felix Bănilă. Pe care el însuși l-a numit în funcție, deși fusese prevenit că nu face deloc bine. Demisia d-lui Bănilă trebuia cerută într-o întrevedere între patru ochi. Chiar dacă până la urmă, dl. Bănilă a trebuit să ducă la îndeplinire ce i s-a cerut, respectivul și-a făcut numărul, a emis refuzuri, comentarii nepotrivite, fapt ce nu i-a făcut deloc bine nici lui, dar nici președintelui Iohannis.
Ambele discursuri pe care le-am ascultat luni seară, cu tentă electorală clară, mi s-au părut neinspirate, prost croite.Să fie oare acesta felul în care se va desfășura toată campania electorală? Recidiva de ieri seară a doamnei Dăncilă, un text compus pe linia melodică a Prohodului, l-a reabilitat fără să vrea pe președintele Iohannis.
Dăncilă sau unde dai și unde crapă!
Comentariu publicat concomitent pe site-ul contributors.ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. „…nefericita cetățeană din Videle care cu ceva mai mult de o oră înainte a debitat verzi și uscate, a mințit…”

    Dintre toate minciunile, cea care cuprinde formularea „magistrații Curții Constituționale” mi se pare a fi cea mai josnică, manipulatorie și eficientă în același timp. Judecătorii CCR nu sunt magistrați, dar „confuzia” prinde ușor la cei neinformați și chiar la cei informați dar neatenți. Astfel, în subconștient, ei sunt percepuți de ascultători drept magistrați, iar dl Iohannis este văzut ca adversar al Magistraturii. Când, de fapt, lucrurile stau exaact invers.

    De aici se desprinde consluzia că d-na Dăncilă, „centrele de reflecție”, precum Scroviștea, grupurile oligarhice, precum Monaco, guvernarea cleprocratică ce a capturat statul român, au consilieri mai buni decât dl Iohannis.

    Chiar dacă cinismul politic al d-lui Iohannis il determină să conducă pe d-na Dăncilă, un adversar comod, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, consilierii domniei-sale tot proști sunt. Pe termen lung, are de perdut. Iar pe toate termenele, noi, întrega societate, avem de pierdut.

  2. O tema pe care mi-ar place să o vad analizată de dl Morar s-ar intitula ”PROFILUL FLEXIBIL AL COMISARULUI EUROPEAN”.
    Madam PLUMB nu a fost inlaturata pe considerentul ca se pricepe la ”transporturi” fix cât orice șofer amtor.
    Din agitatia ceva mai intensa care insoteste anul acesta desemnarea comisarilor europeni rezulta ca in general statele trimit pe posturile respective POLITICIENI care se pricep sau NU la domeniulm pe care il vor dirigui.
    In materii precum drepturile omului sau satul de drept exista șanse mai mari ca respectivul sa fie și jurist și sa aiba deci o oarecare expertiză in materie – norocul UE
    O exceptie a fost Ciolos care avesa studii de specialitate pentru a coordona agricultura comunitara . Cinste Frantei care l-a impus ! Nu mi-e clar ce studii are dl Siegried Mureșan ca sa pot estima pe ce functie de comisar l-ar putea impune Germania cand ii va veni sorocul .
    ***
    Acum aud ca exista un criteriu de selectie numit ”egalitatea de șanse”.
    Bun si acesta – desi s-ar putea dovedi un MOFT – totusi personal cred ca masculii Europei au nevoie de o astfel selectie ca sa asimileze dezideratul civilizatiei numit non discriminarea femeii și sa previna istericalele feministe.
    ***
    Dar COMPETENȚA profesionala ?
    Că asa – cu ADMINISTRATORI SELECTATI EXCLUSIV POLITIC – si noi in Romania suntem cat se poate de comunitari.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Suntem un stat laic?

Scriu textul de față îndemnat de trei împrejurări. În ordine cronologică inversă, a treia e apariția reportajului Recorder Clanul marelui alb. Sunt...

Când sursele de energie care ar trebui să stopeze schimbarea climei nu mai funcționează din cauza schimbării climei…

Toleranța va atinge un asemenea nivel încât oamenilor inteligenți li se va interzicesă mai gândească pentru a nu-i ofensa pe imbecili.Autor...

Odăjdiile clanului Soprano

În statutul BOR art. 149, cauzele se introduc pe rolul consistoriului doar cu aprobarea episcopului sau patriarhului.  Hotărîrile devin executorii doar după...

Criză economică sau nu? Furtuna Perfectă necesară unui ”crash”

Semne de criză economică sunt tot timpul. Într-un sens, crize economice, mai mult sau mai puțin extinse, la nivel de ramură, la...

România, octombrie 2021 : eşec statal şi paralizie politică

Eşecul statal şi paralizia politică sunt semnele sub care stă România zilelor acestea.   Statul român se înfăţişează cetăţenilor acestei ţări  astfel cum...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.