sâmbătă, iulie 2, 2022

Două doctorate pregatite cu nobeliști și două crime

Ion Plăcințeanu (n. 2 februarie 1893), absolvent al Facultății de Științe a Universității din Iași (1914) și al Școlii Militare (1915), luptă în linia întâi a frontului, din august 1916 până la intrarea în refacere a regimentului său, ca infanterist comandant de pluton; ulterior e cooptat în serviciul de geodezie al armatei, poziție din care publică o broșură (1918) folosită ca manual în școlile militare, până după cel de-al doilea război mondial.

În 1921 pleacă – fără vreun sprijin de la stat – la Berlin, unde urmează, la Universitate, cursurile lui Planck (Premiul Nobel 1918), Einstein (PN 1921), von Laue (PN 1914), Caratheodory, și experimentează în laboratorul lui Nernst (PN 1920). Se transferă la Universitatea din Götingen, pregătindu-se cu Max Born (PN 1954) și Werner Heisenberg (PN 1932). Cum Born trebuie să onoreze o invitație a savantilor americani, Plăcințeanu trece sub îndrumarea doctorală a lui Heisenberg, cu care își susține teza, publicată în Zeitschrift für Physik (1926), una dintre cele mai prestigioase reviste de fizică ale timpului.

Întors în țară, predă aproape toate disciplinele fizicii teoretice, în versiunile lor cele mai moderne, și abordează, în circa 20 de articole de specialitate publicate în interbelic, subiecte extrem de pretențioase – mecanică cuantică relativistă, antiparticule, fotonică.

În al doilea război mondial, participă ca ofițer de stat major.

La sfârșitul anilor ’50 este arestat în lotul Noica – Pillat și condamnat la 10 ani de închisoare. Moare, la Gherla, în preajma Crăciunului, 1960, în condiții neclare – poate asasinat direct, poate prin refuzul asistenței medicale.

George Manu (n. 13 februarie 1903), dublu licențiat (în matematică și în fizico-chimice) al Universității din București (1925) și al Facultății de Științe din Paris (în chimie fizică și radioactivitate, 1926), își pregătește doctoratul la Institutul Radium-ului, condus de Marie Curie, singura savantă distinsă cu două Premii Nobel (fizică, 1903, și chimie, 1911). În paralel, urmărește cursurile de fizică cuantică ale lui Langevin și de Broglie (PN 1929). Susține teza în fața unei comisii prezidate de Marie Curie, din care facea parte încă un nobelist, Jean Perrin, cel care pusese în evidență atomii (PN 1926). Teza e publicată în celebra – pe atunci – Annales de Physique.

Manu refuză propunerea Mariei Curie de a rămâne în institutul său și se întoarce la București, unde este marginalizat (încadrat ca asistent, fără posibilitatea de a ține vreun curs) și chiar persecutat, pentru criticarea corupției din Universitate și din Minister.

Este arestat, în 1948, pentru participarea sa la Mișcarea Națională de Rezistență (la sovietizarea României) și condamnat la muncă silnică pe viață. Cursurilor pe care nu le putuse ține studenților li se substituie acum cursuri ținute deținuților de la Aiud, în cele mai diverse domenii, de la Constituția Americii la geografia Coreei. Prin martie 1961, Manu își anunță colegii de detenție că nu le va putea vorbi, pentru că se simte slăbit și nu-și poate aduna gândurile. Consultul medical confirmă un TBC în stadiu avansat. Administrarea penicilinei este condiționată de semnarea unei declarații de acceptare a ideologiei comuniste. Manu refuză și moare, în Săptămâna Luminată, mai exact pe 12 aprilie 1961 (Paștele căzuseră pe 9 aprilie).

Puțin mai târziu, probabil pe 30 aprilie, avea să moară, în penitenciarul Râmnicu Sărat, doctorul Gheorghe Plăcințeanu, nepotul de frate al fizicianului, în urma unei tuberculoze pulmonare contractate în închisoare, a cărei tratare i se refuzase. Avea 36 de ani.

Referințe

[1] Profesorii noștri: Profesorul Ioan I. Plăcințeanu, în Revista științifică „V. Adamachi”,  vol. XXIX, nr. 3-4, Iulie-Decembrie 1943, p. 335 http://dspace.bcu-iasi.ro/static/web/viewer.html?file=http://dspace.bcu-iasi.ro/bitstream/handle/123456789/540/BCUIASI_PER_Y-26_1942-1943%2c%20Vol.28-29.pdf?sequence=112&isAllowed=y

[2] https://ro.wikipedia.org/wiki/Ion_Pl%C4%83cin%C8%9Beanu

[3] https://ro.wikipedia.org/wiki/Gheorghe_Manu

[4] Radu Grigorovici: Gheorghe (George) Manu (13 februarie 1903 – 12 aprilie 1961), în Curierul de Fizică, nr. 44, p. 12-13, 2003, http://curieruldefizica.nipne.ro/docs/CdF_44.pdf

Distribuie acest articol

21 COMENTARII

  1. Exemplu tipic de idealisti care s-au sacrificat pentru un popor pe care l-a durut in pantof de ei.
    In loc sa faca ceva si-au irosit viata luptandu-se cu morile de vant.
    Nota: Un cercetator cu realizari marcante nu inseamna neaparat un cadru didactic bun dar ajuta
    Faptu ca ai avut dascali de exceptie nu unseamna ca vei fi la randul tau exceptional dar ajuta.

    • „In loc sa faca ceva si-au irosit viata luptandu-se cu morile de vant.”
      Este cinic felul in care rezumati ideea articolului: alegand sa predea in invatamantul autohton = si-au irosit viata – si: fiind arestati pentru vina de a fi din „clasa exploatatoare” = s-au luptat cu morile de vant…

    • Sigur ca da! In loc sa isi iroseasca viata opunindu-se faradelegii si dictaturii, ar fi trebuit sa taca oportunist, sa se inscrie in partidul bolshevik si sa minta in rind cu hoarda de psihopati desantati in Romania. Pe scurt: sa faca ceva pentru ei si familiile lor.

      Nota: O conexiune la internet nu inseamna neaparat ca esti bun la ceva, dar ajuta.
      Faptul ca stii sa citesti nu inseamna ca si intelegi ce citesti, dar ajuta.
      Daca, insa, nu esti bun la (de) nimic si nici macar nu intelegi ce citesti, nu ajuta la absolut nimic sa faci comentarii.

      Alta nota:
      Inaintea mascrului de la Béziers, Arnaud Amalric, „(† 1225), archevêque de Narbonne (1212-1225), chargé, en tant que légat pontifical, de réprimer l’hérésie cathare durant la croisade des albigeois”, intrebat de cruciati cum sa faca sa ii deosebeasca pe catolici de cathari, ar fi raspuns:

      „Omoriti-i pe toti; Dumnezeu ii va recunoaste pe ai lui.”

      Intr-un registru la fel de obscen trebuie sa fi judecat si bolshevicii in privinta elitei romanesti: faptul ca sint cercetatori cu realizari marcante nu inseamna neaparat ca vor fi cadre didactice bune, dar exterminati-i totusi! Faptul ca au avut dascali de exceptie nu inseamna ca vor fi, la rindul lor, exceptionali, dar exterminati-i totusi! Omoriti-i pe toti; Dumnezeul lor ii va recunoaste pe ai lui.

    • Unii s-au născut în 2000 şi cred că totul a început în acel an. Din nefericire, vremurile, aşa cum le vedem, păcătoase, şmechere, nedrepte, pot dintr-o clipă într-alta să devină mult mai apăsătoare şi cu adevărat de netrăit. Chiar există războaie, foamete, asuprire. Dacă nu erau înaintea noastră unii care să-şi dea viaţa pentru noi, vorbeam turceşte şi Anca purta văl sau vorbeam ruseşte şi ne conducea Putin. E o diferenţă între Donbas, Transnistria, Bosfor şi amărâtul şi jegosul Bucureşti. Înţeleg că unii merită numai Geneva, dar nu văd cum s-ar putea schimba lucrurile dacă nimeni nu introduce niciun fel de energie în sistem.
      O Anca se descurcă în orice condiţii, că nu e idealistă, dar lumea nu merge înainte în orice condiţii, ci doar dacă există zăpăciţii din 1848 şi dinaintea lor, opincarii din 1877 şi 1916-18 şi idealiştii George Manu, Ion Plăcinţeanu, Iuliu Maniu, Dinu Brătianu, Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, Nicolae Steinhardt, Ioan Iovan, Toma Arnăuţoiu, Ion Diaconescu, Mihai Godo, etc. Din fericire sunt mulţi (şi nu mă refer la radicali).

  2. Asta ar fi fost probabil si soarta lui Cioran, Eliade, Ioneco si multi alti intelectuali care au plecat de aici si nu au mai revenit.
    Asta a fost soarta a sute de mii de oameni ucisi de regimul comunist din Romania: tarani, muncitori, intelectuali.
    Se simte lipsa lor si azi , Romania fiind privata de fortele care ar pute-o duce mai departe. Si azi cei mai buni, fie ei muncitori sau intelectuali pleaca de aici.

  3. dictatura prostilor trebuia sa si extermine dusmanul de clasa. nu i mai bine azi ? prostii isi insusesc doctoratele pasnic, „prin ei insisi”, nu mai au nevoie de nobelisti, au dus flacara cercetarii si stiintei in toate cotloanele patriei, si au insuflat microbul cunoasterii in toate institutiile statului (militie, servicii interne / externe, spp, justitie) asociate pina mai ieri cu lipsa de caracter, violenta sau prostia.

    • ps : o justitie dreapta nu poate fi infaptuita de indivizi c un iq insignifiant (daca nu ma nsel probele astora de concurs sint teste grila de lb romana si economie). ar trebui testati in matematica / logica / morala, sa se selecteze oameni destupati la minte. asta i si motivul pentru care tribunalele si posturile de militie din romania sint pline de prosti. psihopatii si retarzii din justitie si militie nu servesc unui stat democratic.

      • te inseli. una dintre probele de concurs este chiar rationamentul logic. un om cu un iq care nu e insignifiant ar fi cautat si s-ar fi documentat inainte.
        test in morala? tu cum vezi un astfel de test? culmea daca te documentai gaseai ca exista si un test al moralei. la interviul dinaintea intrarii in profesie se verifica si morala. prin spete de deontologie profesionala, intrebarea candidatului cu privire la modelele lui in viata etc.
        sistemul de justitie are nevoie de oameni ca tine. destupati la minte. join them!

        • „…exista si un test al moralei. la interviul dinaintea intrarii in profesie se verifica si morala. prin spete de deontologie profesionala, intrebarea candidatului cu privire la modelele lui in viata etc.”

          Interesant, aveti si niste exemple care pot fi accesate liber?
          Exista vreo diferenta intre etica domeniului juridic si morala?

  4. Poporul acesta, prin comportamentul avut in ultimii 30 de ani, a dovedit si dovedeste din plin, ca nu merita sa aiba astfel de inaintasi, precum savantii Ion Placinteanu si George Manu.

    Glorie eterna si respect pentru Ion Placinteanu si George Manu, glorie eterna si respect pentru toate valorile autentice ale Romaniei ucise fara mila si fara pic de discernamant de catre comunismul criminal!

    Rusine acestei natii, care prin mizeria morala pe care o intretine din dec 1989 incoace, isi dovedeste in mod majoritar adeziunea la crimele, nedreptatile si imbecilitatile produse de aceasta pegra nefasta numita comunism.

    Orice nuantare a acestei ultime afirmatii este o ofensa adusa victimelor ororii comuniste si o dovada a lipsei de dorinta de rupere totala, in raport cu orice urma de comportament de tip comunist!

    PS Rusine si democratiilor Occidentale care nu au fost in stare sa condamne clar si fara echivoc crimele si nedreptatile comise de comunism peste tot in lume, care nu au fost in stare sa analizeze cu claritate si sa demaste cat rau a facut si inca face acestei planete comunismul, ura, lipsa de civilizatie si impostura propovaduite de comunisti si de uneltele si asociatii lor!

    • „Poporul acesta, prin comportamentul avut in ultimii 30 de ani, a dovedit si dovedeste din plin, ca nu merita sa aiba astfel de inaintasi”, zise @ Arnie, din partea popolului extraterestru.
      Daca nu ai aflat, afla ca nu e omul peste vremi, ci vremile peste om.
      Pentru ce s-a intimplat in Germania intre 1933- 1945, ce parere ai despre poporul german?

      • De „zicatori” rostite de-a lungul timpului de fel si fel de personaje sunt satul pana peste cap, cu atat mai mult cu cat fel si fel de neganditori isi traiesc viata, lipsita complet de vreo virtute, conform acestor „ziceri” ale altora, incercand sa impuna acest mod de viata si celorlalti, si blamand cu inversunare orice atitudine ce iese din „normalitatea” inchipuita de ei.

        Exista multiple exemple de oameni de seama si de natii, care in anume momente au fost cu mult deasupra vremurilor.

        In legatura cu ceea ce s-a intamplat in Germania anilor 1933-1945 pot spune ca poporul german nu a dat dovada in acea perioada nici de prostie, nici de lasitate, nici de lipsa de inteligenta, nici de imoralitate.

        PS Sunteti simpatizant al comunismului, domnule Victor L? Aparator al gloatelor inepte si al dominatiei mocofanilor asupra celorlalti membri ai societatii?

        • Arnie, Arnie, nu ati raspuns la intrebare. Sau ati raspuns? Deci poporul grman nu a dat dovada nici … nici… Deci sa intelegem ca poporul german a fost destept, a dat dovada de barbatie, a fost inteligent si moral pe deasupra! Cand? Cand ucideau pe banda rulanta si devastau continentul. Rusine acestei natii.
          Cum e sa caracterizam un popor intreg?
          Acum sa nu ma faceti si pe mine comunista.

  5. Cateva inexactitati/omisiuni în articol. Placințeanu, savantul, nu a fost în lotul Noica/Pillat. Numele, oarecum biografiile celor 23 se află în cartea lui Stelian Tănase, Anatomia mistificării. Nepotul acestuia a murit (a fst de fapt ucis la Rîmnicu Sărat din ordinul expres al lui Dej, fiindcă altfel, fiica lui, Lica, refuza să se despartă de el.Iar George Manu a fost activ și a îndeplinit funcții înalteîn Mișcarea legionară, aproape imediat ce a revenit din străinătate, anume din 1937. Nimeni nu face un secret din această apartenentă, din moment ce fundația George Manu, publică revista Permanențe, declarat și asumat legionară și azi.

  6. „Manu … se întoarce la București, unde este marginalizat (încadrat ca asistent, fără posibilitatea de a ține vreun curs) și chiar persecutat, pentru criticarea corupției din Universitate și din Minister.”- asta se intampla in 1935. In nici un caz nu doresc sa minimizez ” meritele” comunismului dar, iata, niste apucaturi specifice erau traditionale in zona…

    • Corect!
      Cam tot pe-atunci, un profesor de la Universitatea Daciei Superioare din Cluj a mers la București și-a zis că nu mai vrea să calce vreodată prin Regat. La București învățase 5 cuvinte noi pentru „ciubuc”, care diferențiau darul, de la cel pentru portar, la cel pentru ministru. Și dacă mai vreți, căutați scrierile lui Onisifor Ghibu care, la înființarea aceleiași Universități a Daciei Superioare, își propunea ca noua universitate (românească, of course) să fie ca cele de la Buda și Pesta, iară nu coruptă, ca cele din Regat.
      Faptul că fiecare diriguitor la nivel de județ merge la nunta odraslei ministrului de resort (ca și când odrasla sau tătâne-su aveau prieteni în absolut fiece județ al patriei!!!) și dau un dar consistent este exact ca depunerea unei firfirici în paharul funcționarului turc din portul Sulina. În fond, nicio schimbare, 200 de ani de frecat formele cu mentă.
      Și că veni vorba de universități, iată și ultima formă de dar: șefu’, îmi faceți onoarea de a fi managerul unui proiect de cercetare pe care tocmai l-am scris? Și dacă tot sunteți atât de bun, îmi permiteți să vă trec autor coordonator pe o lucrare ISI?

  7. Nepotul de frate al prof. dr. Ion Placinteanu, medicul Gheorghe (Ginel) Placinteanu (1924, Iasi – 1961, Inchisoarea Rm. Sarat) era fratele mai mic al Soranei Coroama-Stanca, regizoare si dramaturg. Soarta tragica a lui Ginel P. i s-a tras de pe urma idilei cu Vasilica (Lica) Gheorghiu, fiica mai mare a lui Gh. Gheorghiu-Dej, legatura amoroasa total neacceptata de liderul PMR/RPR, care, cu mana Securitatii, a facut ca Ginel P. (marea iubire a Licai, casatorita in acea vreme cu Marcel Popescu, ministru adjunct al comertului intern, sotii avand trei copii) sa fie victima arestarii (1959) si a implicarii in doua procese fabricate (unul pentru „specula”, altul pentru „uneltire contra ordinii publice”). Torturat de anchetatori, Ginel P. a fost condamnat la 5 ani inchisoare, in primul proces, apoi, la 10 ani munca silnica, in al doilea. Conditiile de exterminare fizica si, se pare, refuzul voluntar al asistentei medicale in detentie i-au adus sfarsitul prematur. Intreaga poveste a acestei tragedii din vremea lui Gheorghiu-Dej, de care acesta este primordial responsabil, a facut subiectul unui amplu si documentat articol pe care, impreuna cu dr. Cristian Troncota, l-am publicat, in 1997, intr-un numar special al revistei „Dosarele Istoriei” (condusa de mine de-a lungul existentei ei publicistice, august 1996-martie 2007, in total, 127 de numere).

  8. Cum mai merg lucrurile la ELI, domnule Barsan? Ce mai fac protagonistii unuia din articolele dvs. din vara? Sint angajati in continuare? Si ELI ce mai face? Isi continua declinul? Dar IFIN?

Dă-i un răspuns lui ghita mircea Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Victor Barsanhttp://contributors
Victor Bârsan, născut în 1950, la Focşani. Absolvent al Facultăţii de Fizică şi al Facultăţii de Matematică-Mecanică ale Universităţii din Bucureşti; doctorat în fizică. Cercetător în domeniul fizicii teoretice; experienţă profesională în jurnalism, istorie recentă, drepturile omului, diplomaţie, instituţii internaţionale. Ultima carte publicată: Mineriada din iunie, Editura Tracus Arte, 2015.

Carti noi

La Editura Trei tocmai a ieșit din tipar, special pentru Bookfest, „Istoria Filosofiei” de A.C. Grayling. O lucrare apărută recent, scrisă de unul dintre cei mai buni specialiști în filosofie de azi. Această istorie se remarcă prin tratarea foarte clară a temelor și ideilor. Ediția românească arată foarte elegant, are peste 700 de pagini, și o puteți obține cu reducere la Bookfest.

 

Carti noi

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este mastile-zeului-mastile-zeului-vol-i-1651660196.png

Editura Trei publica primul volum din monumentala lucrare a lui Joseph Campbell, Măstile zeului. Acest prim volum, în editie cartonată, este dedicat mitologiilor primitive. Al doilea volum va fi despre mitologiile orientale. Puteti cumpăra de la Bookfest această carte cu o reducere de 30 %.

 

Carte recomandată

 

Excelentă carte de luat în vacanță! Distractivă, delicioasă, brutală.  Tot ce a rămas ascuns, nespus și neexplicat în filmul lui Tarantino: detalii toride, crime nerezolvate, secrete din culisele industriei, anecdote sordide despre staruri care întruchipează pentru fani perfecțiunea sau momente sublime de pe platourile de filmare ale unor filme de mult uitate. Mai bună decat s-ar fi asteptat fanii regizorului sau criticii literari.

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro