vineri, august 12, 2022

Două obiective majore care lipsesc planului RePowerEU: creșterea producției UE de gaze naturale și regândirea sistemului de taxare a poluării

Comisia Europeană a avansat recent planul RePowerEU, cu scopul de a consolida securitatea energetică a Uniunii Europene (UE) pe termen lung. Acest plan presupune diminuarea dependenței energetice a Europei față de Rusia, în contextul invaziei Ucrainei.

Este un pas binevenit în contextul războiului din Ucraina deoarece, prin acest demers, identificăm cea mai mare slăbiciune economică a Uniunii Europene. Același obiectiv, de a reduce dependența de gazul rusesc, l-a avut după anexarea Crimeii și conceptul de “Uniune Energetică” pe timpul când Comisia Europeană era condusă de Jean-Claude Junker.. Nu ar fi rău ca, din două planuri, măcar unul să ajungă să funcționeze raportat la contextul economic și politic.

Cert este că această dependență, în special de importurile de gaze rusești, nu poate fi atenuată doar prin diversificarea surselor de aprovizionare și prin trecerea de la gazele naturale la electrificare. Realist vorbind însă, pe termen scurt și mediu, la reducerea acestei dependențe trebuie să pună umărul și creșterea producției europene de gaze naturale. 

Din considerente de mediu, producția de gaze din zăcământul din Groningen (Olanda), cel mai mare din UE, a început să fie redusă treptat începând cu 2015. De asemenea, în Marea Nordului există potențial neexploatat de către Germania tot din cauza unor politici restrictive de mediu. Noi foraje exploratorii au fost interzise chiar prin protocolul actualei coaliții de guvernare, iar în noul context geopolitic au început deja să apară discuții de la nivelul guvernului cu privire la o potențială exploatare a gazelor și o regândire a arhitecturii de securitate energetică. În România, nu din considerente de mediu, cât din incompetența și delăsarea principalilor decidenți, gazele din Marea Neagră au ajuns ceva între o poveste de adormit copiii și un banc spus de politicieni.

Dacă ne uităm pe cifre, producția de gaze naturale din UE a tot scăzut. În 2020 față de 2019, s-a redus cu 22,1%. Producția regională a jucat un rol mai mic în asigurarea necesarului european de gaze naturale în ultimul deceniu. Din 2010 până în 2020, producția de gaze naturale în țările UE-27 și Regatul Unit a scăzut cu peste 50%, de la 0,5 miliarde metri cubi/zi în 2010 la 0,25 miliarde metri cubi/zi în 2020. Această scădere nu este doar rezultatul epuizării resurselor, ci și al inițiativei de eliminare a producției de gaze naturale în regiune.

Consumul de gaze în sectorul energiei electrice a scăzut cel mai mult între 2010 și 2014, ca urmare a penetrării tot mai mari a energiei regenerabile în producerea de energie electrică. Însă, începând cu 2016, consumul de gaze naturale în sectorul energiei electrice din Europa a crescut ca urmare a retragerii sistematice a centralelor pe cărbune și a renunțării la centralele nucleare din Germania, în special. Astfel, Europa a ajuns să importe un volum din ce în ce mai mare de gaze rusești.

În același timp, s-a creat o expunere foarte mare a industriei la costurile cu energia. Prețul certificatelor de carbon, adică taxa pe poluare la nivelul UE, a ajuns de la 5 euro/tonă în anul 2015 la peste 70 de euro în prezent. Prețul certificatelor de carbon a atins chiar și un maxim de 90 euro/tonă la finalul lui 2021!

În tot acest peisaj, Comisia Europeană plănuiește să spargă dependența de gazul rusesc în niște dependențe mai mici pentru a diminua influența importurilor rusești. Pe de altă parte, dacă vrem securitate energetică, nu putem aplica același principiu pe care l-am folosit în alte sectoare economice, adică să mutăm segmente de producție în alte colțuri ale lumii. La energie nu ține acest principiu. E ca și când ne-am secționa coloana vertebrală crezând că, în acest fel, ne va crește mobilitatea. În plus, diversificarea surselor de aprovizionare ar fi, oricum, asimetrică. Nordul Europei are un potențial uriaș, Estul Europei se împiedică în influența rusească – vezi cazul României care se roagă de Bulgaria să termine un segment de conductă (interconectorul Grecia – Bulgaria – IGB) care trebuia să fie gata de ani de zile, prin care să aducă gaz din Azerbaidjan, ca și volume de gaz natural lichefiat (LNG) din SUA, de pildă.

Prin Taxonomie, UE le-a conferit gazelor naturale statutul de combustibil de tranziție. Acest lucru ar trebui să determine Uniunea Europeană să susțină creșterea producției interne de gaze naturale a statelor membre. Ar trebui să înțelegem cu toții, inclusiv statele europene care dispun de propriile resurse de gaze naturale, că ar trebui să facem ceva cu ele, nu doar să le lăsăm în pământ.

Diminuarea cererii de gaze naturale prin creșterea electrificării are anumite neajunsuri tehnice. În afară de gaz și energie hidro, nu există alte soluții tehnice consacrate care pot fi răspândite la scară largă pentru stocarea pe termen lung și pentru asigurarea unui grad ridicat de flexibilitate al sistemului energetic. Totuşi, în cadrul RePowerEU nici energia produsă pe baza gazelor naturale nici energia hidro nu sunt menționate. Energia regenerabilă are o producție intermitentă şi dacă nu avem surse convenționale care să asigure echilibrarea sistemului energetic vom avea probleme pe termen lung în securitatea aprovizionării cu energie electrică.

Impunerea unei obligații de stocare de gaze naturale de 90%, prezentată de asemenea de Comisia Europeană, sună bine și e necesară. Trebuie să evităm să nu avem gaze iarna viitoare. Însă, acest lucru trebuie comunicat foarte clar de pe acum pentru ca europenii să știe la ce să se aștepte. Gazul din depozite va fi mai scump pentru că el comportă costuri în plus cu stocarea, înmagazinare și extracția.

Așa că ne reîntoarcem la problema de fond – fără creșterea producției interne de gaze naturale, UE va avea o securitate energetică șubrezită. În planul RePowerEU, lansat săptămâna trecută, reducerea dependenței de gazele rusești propusă de Comisia Europeanănu are printre soluții obiectivul de majorare a producției autohtone de gaze naturale.

Un al doilea obiectiv care nu figurează în planul Comisiei este regândirea sistemului de taxare a poluării (tranzacționarea certificatelor de carbon). În încercarea de a găsi soluții pentru a reduce dependența de gaz rusesc, Comisia Europeană mai vine cu o propunere: aceea de a modifica regulamentul ajutorului de stat pentru a permite folosirea veniturilor din certificatele de emisii pentru atenuarea majorării prețurilor la energie. Practic se ia cu o mână sub formă de taxe (certificatele de carbon) și se dă cu cealaltă sub formă de ajutoare de stat folosind o birocrație stufoasă.

De aceea este nevoie de o regândire a sistemului de taxare al certificatelor de emisii pentru a reduce volatilitatea și pentru a oferi predictibilitate industriei. Nu putem asista neputincioși în timp ce prețul crește în decurs de doar câteva luni de la 30 de euro/tonă la 90 de euro/tonă, ridicând costurile pentru întreaga economie. O soluție ar putea fi stabilirea unei taxe fixe care să crească gradual în funcție de obiectivele climatice asumate. Modalitatea de tranzacționare a certificatelor de emisii creează incertitudine și posibilitatea de  speculă în anumite momente. Am văzut chiar la momentul impunerii sancțiunilor împotriva Rusiei că prețul a coborât peste noapte de la 90 de euro/tonă la 60 de euro/tonă prin vânzarea masivă de certificate de carbon practicată de anumite societăți.

Prețul energiei electrice a ajuns în România și la niveluri de peste 540 de euro/MWh pe piața spot și asta oferă o imagine sumbră asupra necesității unor noi investiții în domeniul energetic. Industria românească suferă și are nevoie de susținere, atât din partea autorităților din România, cât și prin măsuri coordonate la nivel european.

Ce nu vede Comisia în acest plan este că fără a lua decizii curajoase în concordanță cu contextul în care trăim nu putem răzbi. Putem realiza în continuare obiectivele climatice, însă schimbând setul de reguli care, odată cu obiectivele de reducere a emisiilor de carbon, ne-a crescut dependența de gazele rusești. Dacă nu vom face lucrul acesta, economia UE va sta tot timpul sub spectrul unei amenințări care îi distruge competitivitatea pe termen lung.

Distribuie acest articol

37 COMENTARII

  1. Foarte buna analiza din partea autoarei. Dar mai rezulta faptul ca nu exista o coeziune reala in o strategie energetica comuna. Prin urmare, ca si pana acum fiecare membru UE va trebui sa gaseasca solutii proprii. UE, prin tarile dezvoltate, nu a inteles dupa 1990 ca trebuie sa sprijine noile state membre pentru a reduce decalajele economice. Competitivitatea UE trebuia sa fie unitara si coerenta pentru toate tarile membre pentru a avea deschidere pe piata globalizata, unde SUA si R.P.Chineza lupta pentru suprematie. Cred ca rolul statului – natiune va creste in deceniile urmatoare, caci fiecare va trebui sa gaseasca propriile solutii.

  2. Totul foarte corect, exprimat insa foaarte diplomatic. Orientarea UE in materie de energie, in special a Germaniei, a fost, si inca este, complet gresita. Nu independenta energetica, ci incapatanarea de a promova cu orice cost, financiar si geo-politic, „energia verde”, a fost comandamentul. Daca nu ar fi fost asa, probabil ca nici Dragnea, Iancu si oamenii lui nu reuseau sa distruga pur si simplu proiectul Exxon. Daca nu ar fi fost asa, Romgaz ar fi fost un jucator regional important, nu Gazprom. Obiectivele UE au stralucit prin lipsa de viziune si prin puerilitate, in acest domeniu, iar asta nu este nici macar cel mai grav. Pentru a face proiectul sustenabil si a nu sacrifica complet competitivitatea, (cel putin pe hartie), Germania a dus cea mai ambigua politica posibila in raport cu o Rusie care era in mod clar un agresor international de top, contribuind intre altele masiv la fluxurile de emigranti care au pus mari probleme UE, provocand dezbinare si radicalizare, pe langa alte si alte costuri.

    • Florin, nu-ti prea inteleg logica politica…daca am fi avut si mai multe regenerabile in RO (si UE), nu cumva am fi fost mai putin vulnerabili ?!…inclusiv, influenta lu’ Iancu, Dragnea, Putin, etc, etc., n-ar fi fost mai putin „damaging” ?…lumineaza-ma !

      • Regenerabilele nu sunt o solutie pe scara larga. Nu solarul sau vantul, iar alta sursa „regenerabila” in Romania nu avem, cu exceptia biomasei, dar in nici un caz pentru puteri instalate mari. Presupunand ca o ai in cantitate suficienta, (ceea ce deja este o utopie), pentru a o face dispecerabila, inseamna sa creezi stocare, sub diverse forme, iar costurile rezultate si consumurile asociate sunt atat de mari, incat am fi constant la niveluri de pret chiar si peste cele actuale. Singura alternativa reala este energia nucleara, si probabil ca aceasta criza va forta politicienii europeni sa inteleaga asta. Cu atat mai mult incat au avut atata minte incat sa promoveze agresiv si automobilul electric, in conditiile in care productia de energie este masiv dependenta de hidrocarburi, pe care le aduc in mare masura din afara si in absenta unei infrastructuri adecvate. Politici total inadecvate, care au dat doar pietele peste cap.

        • 1. In Germania de ex (o economie dezvoltata) regenrabilele pe scara larga reprezinta o solutie – aici mixul Germaniei. https://energy-charts.info/charts/energy_pie/chart.htm?l=en&c=DE&interval=year

          2. Romania are un potential eolian onshore imens (in Dobrogea, Podisul Moldolvei, Podisul Mehedintiului, Varfurile Sub-Carpatilor) precum si un potential eolian iemns offshore. De asemenea, Romania mai are si un potential solar net superioar in comparatie cu cel al Germaniei. La capitolul Hidro, potentialul Romaniei este de invidiat. Romania nu sta prost nici la capitolul Biomasa. In plus, mai dispune si de resurse proprii de gaz natural (crease de pe tort).
          https://economedia.ro/romania-ar-putea-fi-prima-tara-de-la-marea-neagra-care-instaleaza-eoliene-offshore-nemtii-de-la-wdp-vor-investi-25-miliarde-euro-intr-un-construi-un-parc-eolian.html#.YjIMvC1oR0s

          3. Privitor la preturi, energia produsa in nobile centrale nucleare a devenit mea mai scumpa (in jur de $150-$190 /MWh la turbina). In contrast, energia produsa in nobile parcuri eoliene si fotovoltaice a devenit cea mai ieftina (in jur de $50-60 /MWh).

          • Erata (sorry, autocorectura se acitveaza la diverse cuvinte)
            3. Privitor la preturi, energia produsa in noile centrale nucleare a devenit mea mai scumpa (in jur de $150-$190 /MWh la turbina). In contrast, energia produsa in noile parcuri eoliene si fotovoltaice a devenit cea mai ieftina (in jur de $50-60 /MWh).

            • Uite-te pe site-ul Transelectrica si vezi ca Cernavoda o tine ata undeva intre 1350 si 1415 Mw, in timp ce eolienele cind nu merg, cind fac 2000 Mw. Ar fi bine si frumos, daca cu ele ar putea acoperi virful de zi si seara, dar culmea e ca atunci nu merg. Ce ne tot aburesti cu astea? Ai interese in eoliene?
              Daca nu esti de meserie in energetica de ce nu te abtii? Nu e de ajuns cu toata pletora asta de pseudospecialisti ce ne bombardeaza cu aberatiile astea?
              Daca n-ai lucrat in centrala electrica (termocentrala sau hidrocentrala) scuteste-ne de toate ideile astea.
              Cu d-astia ca tine si cu vinduti intereselor rusesti s-a ajuns aici.
              Germania e Germania, Romania e altceva. Romania are nevoie la virf de undeva la 8000 Mw si abia se chinuie sa faca peste 6000. Romania are majoritar grupuri foarte, foarte vechi. Tot ce se lauda astia cu retehnologizari este vorba de chestii periferice, dar cele doua utilaje de baza, turbina si cazanul sunt de cind cu lupii aia albi. Mergi pe net si uita-te sa vezi ca se lauda cu grupuri puse in functiune si din 1964.
              Ai idee ce e imbatrinirea unui metal? Ai idee de ce e un otel aliat? Ai idee cite oteluri sunt intr-un cazan (tipuri). Ai idee de ce e aia dilatare?
              Virful de sarcina e dimineata intre 8 si 10, apoi scade. Virful la fotovoltaice e pe la 12. Deci trebuie sa opresc ceva ca sa las fotovoltaica sa mearga. Ce? Nucleara? Nu poti, o poti reduce un pic. Centralele pe firul apei, sigur ca poti, dar trebuie sa dai drumul la apa prin batardou, deci neturbinata. Adica pierzi in alta parte. Poti opri centralele ce merg din lacuri de acumulare, dar Romania n-are mult. Trebuie sa dai jos cite un pic din termocentralele ce merg. Apoi trece golul de zi si incepe virful de seara care e pe la 19-21. Pai atunci nu mai ai fotovoltaice si incepi sa iei la rind centralele ce le-ai redus mai devreme ca sa incarce mai mult decit le-ai cerut sa scada, ca de, s-a dus lumina solara si nu mai ai nici un w de productie de acolo. Te-ai salva cu eoliene. Pai ce sa vezi, nu bate vintul! SI atunci? Cumperi de la extern,ca destepti ca tine au lasat sa se faca eoliene in loc de centrale termice. Nu visa la hidro ca e amenejat cam tot ce se poate amenaja.
              Vezi ca un sistem energetic nu e ce te gindesti cind apesi pe buton.
              Apropos, in incheiere, fiindca Romania e o tara relativ mica si cu densitate mare de populatie, citi Mw sau Kw sau w sunt pe hectar sau metrul patrat intr-o centrala eoliana, pe gaz, pacura, carbune sau nucleara?
              Cumpara-ti un panou solar fotovoltaic si vezi ce faci cu el in gospodarie si apoi scrie aici: l-am cumparat cu X, am mai avut nevoie de: a,b,c,d, care m-au costat atit. Instalarea m-a costat atit. Asa ca investitia a fost de… Reuseste sa dea atitia w ora. Acum factura mea a scazut cu atit, asa ca o sa-l amortizez in atitea luni. Si gata, ne-ai inchis gura.

            • @Stelian
              „Germania e Germania, Romania e altceva.”
              ____
              Germanii au o vorba „Gehet nicht, gibts nicht”. Expresia inseamna ceva de genul „Nu functioneaza – nu exista”. Deci, jucaria trebuie sa functioneze si in Romania (in special, avand in vedere resursele si potentialul superior).

              P.S.
              din explicatiile dvs, inteleg ca sunteti ramas bine in urma. Anual, sunt organizate zeci de workshopuri despre integrarea regenerabilelor in sistem (gasiti si tone de material de specialitate in internet despre acest topic). Daca va este lene sa studiati (sa va faceti un update) va recomand sa consultati niste specialisti de la Siemens de exemplu, au si ei reprezentata in Romania. https://www.siemens-energy.com/global/en/priorities/decarbonization/decarbonization.html

            • @ Stelian – fizica e aceeasi si in Germania si in Romania; pentru cele 4 ore de varf de sarcina (2 dimineata, 2 seara) e suficienta instalarea de stocare distribuita (asigura in plus si stabilitatea SEN). Ex 1 GW baterii litiu costa azi cam 100 milioane euro – in care stochezi regenerabilele intermitente si „netezesti” sarcina, si lasi „securitarele” sa produca in banda, la randament maxim. Mai economic decat bateriile cu litiu (care rezista circa 10.000 cicluri) sunt celule „flow” cu V2O5, sau chiar hidrogen, care chiar daca au randament mai mic suporta mult mai multe cicluri si sunt mai economice pe termen mediu si lung.

        • @CS – dacă eolienele din România produc 2000 MW, cum spune @Stelian, fizica ta din Germania se împotmolește în ”artimetică”: vrei să mai cheltui încă 200 de milioane de euro ca să distribui cei 2 GW obținuți 25% din timp sub formă de 500 MW de-a lungul întregii zile?

          Ești conștient că asta adaugă un cost de 400 de euro / MW în timp ce prietenul tău Florix perorează împotriva energiei nucleare care poate costa până la 150 euro / MW ? Cam care e limita ta personală de aberații economice pe bani publici?

          • Avind in vedere ca energia solara si pe cea eoliana n-o platesti, adica nu ai nici un cost cu ea, asa cum ai in cazul termocentralelor sau al centralelor nucleare, se justifica orice investitie, oricit de mare si oricit de neamortizabila ar fi ea in ochii celor ca Greta si altii ca ea. Si atunci, ca aceste energii sa fie „competitive”, s-au inventat certificatele de carbon si subventiile. Nici unul din investitorii aia mult laudati nu vin daca nu au subventii grase care sa le asigure iesirea si profitul. Lasata singura, fara sprijin si fara subventie, nici energia eoliana nici cea solara nu pot intra in competitie ca energia carbunelui (cea mai costisitoare), datorita costurilor uriase aditionale pentru a le face cit de cit continui pentru 24 de ore.
            Am facut o constatare ce se aplica nu numai in Romania. In foarte multe locuri deciziile nu mai au nici o legatura cu ingineria, fizica sau tehnica. Sunt decizii financiare in baza unor prognoze sau nici macar atit. Iar cei ce le iau n-au nici o legatura cu ingineria, ci sunt absolventi de scoli economice in cel mai bun caz, sau de scoli d-astea gen politici in economia mediului sau politici in economia nu stiu care, similare cu SNSPA, fosta Stefan Gheorghiu, eu spunindu-i Fane Guramulta. Asta-mi-aduce aminte de vorba unui batrin profesor din facultate: din orice inginer poti scoate un contabil destul de bun, dar din cel mai bun contabil nu vei putea scoate niciodata un inginer nici macar prost.

  3. Iata un articol cu cap si coada, desi …
    Nu am nici cea mai mica incredere in planuri europene, apar zilnic, au nume ciudate, i-auzi, RePowerEU, ha, ha nu sunt alceva decit un monstru birocratic si nu cunosc nici un exemplu de plan european care sa fi adus ceva bun.
    Nici nu ar putea sa functioneze deoarece exista mari diferente intre tari, fie ca structura, fie ca pret etc. Romania ar fi bine sfatuita daca si-ar gasi propriul drum, nu-mi pot imagina ca cineva ar ajuta Ro.

  4. Decent.
    Totusi o completare, gazul a ajuns combustibil de tranzitie doar daca ajungi la 270 gCO2/kWh, adica daca folosesti un ciclu combinat si in el arzi jumatate hidrogen.
    Adica o aberatie tehnica pentru ca ar insemna ca 80-90% din puterea produsa sa o consumi pentru hidroliza hidrogenului si ivestitia in partea aceasta te va rupe. Posibil sa fie rentabil in nordul Europei unde bate mult vantul.

    • PIFu-le, Ciclu Combinat + putina energie termica recuperata, din aia care se arunca pe turnurile de racire (precum baietasii aia corporatisti de la OMV-Brazi) te aduce lejer sub 270…poti ajunge, tot asa, lejer si pe la 100, dar asta, iti voi explica cu alta ocazie cum se face (deja !)…

      • Nu are rost sa imi explicati, stiu foarte bine, din pacate ORC este departe de a fi scalabil, pompele de caldura le pui acasa, iar termoficarea este un faliment generalizat.
        Solutia pe care o promovati este un bibil scump, cam ca tichia de margaritar a chelului.

      • @dragostin catalin, aka neutru, aka intunecat la minte.
        1. Nu poti avea centrala termoelectrica fara circuit de racire. Ca e cu turn sau cu apa de la riu sau combinat amindoua. D-aia turbinele cu contrapresiune nu pot functiona daca nu este consum de abur. Deci „baietasii corporatisti” au fost pe la scoala si au invatat lectia. Scoala adevarata, nu la Fane Guramulta. (E chestia cu sursa calda si aia rece…Fizica, clasa a X-a.)
        2. Romania are vreo 3000 de Mw instalati in fofeze (mai bine nu i-ar mai avea). De la 1 martie pina azi mai mult n-au produs decit au produs. Se poate verifica extrem de simplu si usor. Si fiindca nu este o productie constanta cu ce o fi fost inlocuita?
        Chiar ar fi interesant sa stim cam cita subventie au primit intre 1 marite si 15 martie??
        3. Am vazut si o productie de 500 Mw in solar (virf asa, vreo 20 minute cred). Cu ce acopera sistemul energetic cei 500 Mw de la ora 12 la ora 7 seara??? Ca e nevoie de ei.
        3. Ca sa recuperezi energia aia de la turnul de racire de 17-18 grade ai nevoie de un alt consum de energie, de data asta electrica, ca asa se invata la fizica inca din clasa a X-a. Plus un utilaj scump, plus ca e nevoie sa o folosesti acolo caldura, ca daca o duci departe ai stricat orzul pe giste, plus ca pompa aia foloseste ca agent o alta substanta poluanta, energofaga si chiar periculoasa pentru mediu, daca scapa.
        4. Ciclul combinat e bun, mai creste un pic randamentul, dar tot mai mic decit 1 ramine. Dar el complica instalatia. Ai doua in serie. Deci daca nu merge prima creste consumul la a doua, iar daca nu merge a doua, cam arunci bunatate de gaze sau nu produci nimic. Iar in viata reala randamentele se inmultesc. Si daca ai doua una dupa alta cu randamente de 0,9 pe total ai 0,81. Si sa nu uit, abia ultima generatie de avioane militare poate merge cu gaze la turbina de 1200-1400 de grade Celsius. Si nu stiu dupa cite ore de functionare se schimba motorul! Oricum, putine! Asa ca intr-o centrala turbina de gaze pe la 800-900 de grade. Asa ca la ideal (Carnot) cu apa la 15 grade, abia ar ajunge la 75%, cu gaze la 900, ca la 800 e 73%. (Adica un ciclu combinat urca in mod ideal randamentul unui ciclu cazan-turbina cu abur cu numai 10%…) La real….
        Din copilarie imi amintesc povestile cu turbine ce valorifica energia valurilor (a mareelor) si altele cu niste scheme teoretice tare complicate, care sa faca curent utilizind diferenta de temperatura intre suprafata si nu stiu ce adincime. Ce frumoase pareau! N-au iesit din laborator!!!!

  5. „Putem realiza în continuare obiectivele climatice, însă schimbând setul de reguli care, odată cu obiectivele de reducere a emisiilor de carbon, ne-a crescut dependența de gazele rusești. Dacă nu vom face lucrul acesta, economia UE va sta tot timpul sub spectrul unei amenințări care îi distruge competitivitatea pe termen lung.”
    Iarna 2022/2023 vine cu și fără „indicații prețioase” de la Comisia UE. Dependența azi de 40 % în UE de importul de gaz din Rusia, în RFG 55 %, în alte părți și mai mare (Italia, Ungaria etc) nu se schimbă repede. Prea mult timp importul de gaz din Rusia lui Putin a fost privit în UE ca „energie de tranziție”, până în momentul când energia din vânt și soare va înlocui o mare parte din gazul rusesc. A apărut un cuvânt german „DUNKELFLAUTE”. „Dunkel” înseamnă întuneric, noaptea nu e curent din celule fotovoltaice. „Flaute” înseamnă fără vânt nu e curent. Cred că nu exista un concept al UE care rezolvă azi problema importului de gaz din Rusia lui Putin. Totuși cred că Nordstream 1 trebuie închis imediat din partea lui Olaf Scholz RFG. Rămâne conducta Gazprom de gaz prin Ucraina pentru UE.
    Centralele atomoelectrice sunt preferate în unele părți din UE: Franța, Suedia, Finlanda, Polonia, Ţările Baltice, România, Bulgaria, Slovenia, Cehia etc. Centralele atomoelectrice nu mai sunt acceptate în: Italia, Austria, RFG, Luxemburg. UE nu are un concept concludent pentru curent electric, nu are o strategie energetică practicabilă acum. Criza economică cu recesiune, inflație și șomaj mai mare bate la ușa UE. Nu toți din cei 27 au resurse ca să reziste crizei economice care merge pas cu pas cu agresiunea criminalului de război Putin în Ucraina.
    Cât timp coeziunea în UE mai rezistă crizei economice și energetice?
    „whatever it takes“?

    • Iarna 2022-2023 n-o să fie de speriat, va fi de-abia începutul celui de-al 4-lea an din ciclul solar 25, așa că activitatea Soarelui încă e în creștere. Iernile începând cu 2027 vor fi de speriat.

      În rest, dacă onorata Comisie nu înțelege să elimine certificatele de carbon, primele întreruperi serioase de energie electrică vor face ca fiecare stat să se descurce pe cont propriu, iar certificatele de carbon vor dispărea de la sine.

      Mai ții minte când explicai pe-aici, în urmă cu 2-3 ani, de ce benzina trebuie să ajungă la 2 euro litrul? Eu mai țin minte.

      • Prima iarnă 2022-2023 e problema energetică în UE. În RFG 50 % din clădiri au încălzire cu gaz. Cele 100 miliarde m3 gaz (echivalent 100 milioane tone tiței) în RFG nu pot fi înlocuite în câteva luni. E problema multor guverne germane care au prevăzut gaz ca energie de tranziție pentru 20- 30 de ani.
        Cu ciclurile solare mai încetișor. Ciclurile de 11 ani, 80 de ani, 140 de ani sunt statistici fără alt sens. Nu știm cum vor fi ciclurile solare. Cel puțin acum nu avem jeturi mari de plasma cum a fost 1859 când în stațiile de telegraf hârtia a laut foc, noaptea se putea citi ziarul la NY și Londra.
        Nu avem soluții imediate pentru energie în UE. Pentru anul 2022 și eventual 2023 se poate reduce sau anula impozitul pe benzină și Diesel care e ca. 60 % din preț. De fapt statele occindentale și-au finanțat budgetele în ultimii 60- 70 de ani din impozitul pe produsele de tiței, benzina și Diesel. Aici văd problema pe care miniștrii de finanțe în UE au de rezolvat: deficitele de budget cronice.
        Mă neliniștește mai mult conceptul francez -mediteranean de „Schuldenunion”, alianța între Paris- Roma- Atena-Lisabona în conceptul de a mări datoriile de stat la nesfârșit (Franța 120 %, Italia 150 %, Grecia 190% etc). Conflictele de interese între E. Macorn 2022-2027, aliații săi în Italia (Draghi), partenerii din sudul mediteranean și adversarii unei „uniuni a datoriilor de stat” în Olanda, Austria, Tările Baltice, RFG /Lindner-FDP va domina după pandemia cu virusul Covid-19 și războiul criminalului de război Putin în Ucraina.
        Vom vedea 2023 încotro bate vântul politic. China poate accelera 2023 conflictul între democrațiile libere în SUA/UE și dictatura în Rusia/China. China poate atenua acum conflictul din Ucraina? Vom vedea. Impozit de 25 % pe exportul Chinei, chiar și cu eticheta CO2, spre SUA /UE e o posibilitate (Trump).
        A descrie trecutul politic nu prea mă pasioneză. Nu cred că frumoasa Angela Merkle l-a sedus pe Putin să atace Ucraina. Citesc acum „Feynman und die Physik”. Ce este un electron (tânărul fizician Dyson 1949), un foton mă pasioneaza mai mult decăt tot ce ține de politică, religie.

      • Kurt

        Timp de cca 20 de ani UE a „favorozat” mptodrul dieserl. Cadnm im fionr Doeselul a ajuns la isyte pertormante uiutiare ?(fata de 1970!) hop ca UE enunta la un sectir in care Europa definea excelenta…

        • Eu sint cu benzinare.
          Nu pot sa-mi imaginez societatea actuala fara motoare Diesel, mare parte din economie depinde esential de Diesel. De la tractoare si masini agricole, motoarele navigatiei, motoarele folosite in constructii si infrastructura, generatoare de curent in locuri unde nu exista retea sau e prea slaba, mare parte dintre locomotive (e dificil de imaginat spre exemplu incarcarea unui tren pe un ferry boat cu locomotiva 100% electrica), si cam tot ce inseamna industrie si transport se bazeaza pe Diesel.
          Ba are si randament mai bun decit Otto (Atkinson si ce variatiuni or mai fi) nu doar teoretic! E murdar si suna urit? Da, insa societatea omeneasca nu poate exista fara Diesel. Si aveti dreptate, daca Europa renunta la cercetare si la investitii in Diesel atunci nu face decit sa continue sa-si sape cu sirg groapa inapoierii tehnologice spre care din pacate pare a fi dirijata de catre actualii ei conducatori.

      • Nostradamus mic:
        De multă vreme încoace iernile nu prea mai sunt ierni, nu știu 2027 ce va aduce în plus dar ierni mai friguroase sigur nu.

  6. Pentru a putea intelege , cu exactitate, situatia ce face referire la exploatarea gazelor naturale si a zacamintelor de petrol din Europa nu putem decit sa ne gindim la costuri .Pina in acest moment ce aduce in fara nostra „ingrozitoarele crime de razboi ”(vedem curind ce vor zice Institutiile Internationale , de resort , pe acest subiect ) costurile preluarii gazelor naturale din Rusia erau foarte mici .Exista si exista inca o infrastructura de transport functionala iar pretul gazelor nu era asa de mare ca acum . Cu toate acestea la semafoare stau „cirduri , cirduri ” de vehicole de tot felul ca si cind nimeni nu ar fi impresionat de scumpirile la POMPA. Singura solutie , de moment ,(un an ce putin)este redeschiderea minelor de carbune si redeschiderea centralelor nucleare acolo unde ele au fost inchise (temporar ca si minele de carbune) concomitent cu punerea in valoare a gazelor lichefiate aduse din SUA. Aici, trebuiesc facute cheltuili ce tin de transport si stocare a acestor gaze lichefiate venite din America .Referitor la zacamintele de gaz ale Romaniei , cele din Marea Neagra , aici lucrurile nu sunt chiar asa de simple cum ne-au fost prezentate .Zacamintele se afla la peste 300 de metri adincime si exista doar citeva firme in lume ce au tehnologia necesara (evident au si ele prioritatile lor ce tin de profitul obtinut) in a extrage gazul . In acelasi timp costurile sunt foarte mari stiut fiind ca in aceasta zona , sub 200 de metri adincime , apa Marii Negre este sulfuroasa ceea ce complica lucrurile . Extractia este posibila doar cu aducerea unor conducte speciale , ce sunt mult mai scumpe decit cele folosite in conditii obisnuite (apa limpede) ce transporta gazul spre suprafata (se pare ca unii au gasit o alta solutie ce ar elimina acest inconvenient dar inca nu exista o procedura clara si valabil constatata si atunci ar trebui sa astepta profitul fiind mult mai mare )modalitate ce modifica valoarea profitului obtinut .Este stiut si faptul ca Romania a conditionat , excesiv ,obtinerea unui profit exagerat, in dauna celor ce aveau tehnologia aferenta , si atunci nu prea a fost inghesuiala mare in a participa la procedura legala .Nu va panicati Romania va reconsidera legea offshore si in acelasi timp Uniunea Europeana stie foarte bine cum sa planifice totul .

  7. Considerentele „de mediu” din Olanda sunt cutremurele dese datorate exploatatiei din Groningen (cel mai mare din Europa si printre cele mai mari din lume)
    https://www.nytimes.com/2019/10/24/business/energy-environment/netherlands-gas-earthquakes.html

    Si daca ne uitam aici, de unde exact sa extragem gas in UE daca nu prea mai este? Din Marea Neagra pentru 27 de tari? Rezervele din Marea sunt undeva pe la 200 de miliarde de metri cubi, iar Gazprom a exportat in UE in 2020 175 de miliarde de metri cubi.
    https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_natural_gas_proven_reserves

    • Exact asta voiam să scriu și eu. Doar că economiștii USR se învârt în cercuri de genul Mises Institute. Acolo tot ce nu arde e comunist.

  8. Motivele dependentei UE de gazele rusesti sint foarte clare: gazul din Rusia este mai ieftin decit cel obtinut local, din Europa. Mina de lucru in Rusia este mult mai ieftina decit mina de lucru din Europa. Cam asta este tot…

  9. Catastrofa globală care începe să se-arate se datorează intervențiilor masive ale guvernelor precum și ale structurilor suprastatale, doar acestea deținând puterea necesară, asupra vieților oprimaților actanți ai Pieței. Răul provocat nu va putea fi reparat prin noi intervenții, acestea garantând agravarea crizei, ci prin eliberarea Pieței de abuzurile la care a fost supusă. Criza nu a fost provocată de război, acesta doar a accentuat-o, iar actualul context face rezonabilă suspiciunea unui act deliberat, un soi de ultimă carte/intervenție jucată de tiranii camuflați în straie democrate, aflați în fața perspectivei pierderii puterii.

  10. Suna bine ” creșterea producției UE de gaze naturale „; intrebarea este, de unde gaze in UE ?
    Europa nu are gaze naturale pe care sa le exploateze eficient si sa satisfaca consumul. Daca Europa ar fi avut gaze naturale, voi credeti ca nu le ar fi exploatat ?
    In EU, investitiile pe sursa de energie fosila nu sunt eficiente. ( period )
    Pai despre ce vorbim ?

  11. Cred că ar trebui aplicate și măsuri urgente! De genul economii la gaz metan, prin economie la încălzirea locuințelor, prin scăderea temteraturii agentului termic în funcție de căldura de afară si cu 2-3 grade in casă. Tot urgent ar trebui ca toate locuințele să fie izolate termic , cu izolații IGNIFUGATE.

  12. @Neamtu romu’…cred c-ai dat cu bita-n balta la inceput, dar, te-ai reabilitat frumos cu ultimele 2 fraze…ai compensat cu mult bun simt lipsa unor oare’sce cunostinte (nu ne-a impiedicat nimeni, nici macar CE sa facem ce trebuie si cum trebuie „in curtea” noastra, conform unor reguli general valabile, ca toti ailalti)

  13. renunțării la centralele nucleare din Germania, în special asta duoa dezastrul de la Fukushima ….
    Ata ma face sa ma intreb cand a fots uotimul tsunami in .. Bavaria ?

  14. Ce înțeleg eu din acest articol : avem o dependență nesănătoasă de combustibilii fosili ai Rusiei și vrem să ne tratam de această dependență căutând alte surse de combustibili fosili?
    Nu mai bine renunțăm la ei indiferent de unde provin?

    • Nu mai bine renunțăm la energie electrică și la încălzire? :). În mediul urban, cetățeanul este dependent de ele, așa că statul le taxează feroce, după care dă banii respectivi unor corporații specializate în energii verzi pe pereți. Chiar vrei să ne convingi că statul abia așteaptă să renunțe la banii pe care îi încasează din taxarea combustibililor fosili? :)

      Toată povestea cu combustibii fosili este falsă, cel puțin o parte din petrol și o parte din gazul metan nu sunt combustibili fosili. În ocean există CO2 cât să sufoce toată planeta, degajarea lui în atmosferă nu este controlabilă în niciun fel. Însă oamenii trebuie să fie săraci și dependenți de stat, despre asta e toată povestea. Iar statul e capturat de corporații care vând baloane de săpun.

Dă-i un răspuns lui intunecat la minte Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Cristina Prună
Cristina Prună este deputat USR de București. Este membru în Comisia de Industrii și Servicii și în Comisia pentru afaceri europene din Camera Deputaților.

Carti noi

 

A apărut numărul special Engaging God’s Language sau Însușind limbajul lui Dumnezeu al revistei Diakrisis pe anul 2022, al 5-lea volum de la data fondării revistei academice (2022),  publicație care apare fie în format digital fie editat, la editura Eikon, București.  Citeste mai mult

 

Carti noi

La Editura Trei tocmai a ieșit din tipar, special pentru Bookfest, „Istoria Filosofiei” de A.C. Grayling. O lucrare apărută recent, scrisă de unul dintre cei mai buni specialiști în filosofie de azi. Această istorie se remarcă prin tratarea foarte clară a temelor și ideilor. Ediția românească arată foarte elegant, are peste 700 de pagini, și o puteți obține cu reducere la Bookfest.

 

Carte recomandată

 

Excelentă carte de luat în vacanță! Distractivă, delicioasă, brutală.  Tot ce a rămas ascuns, nespus și neexplicat în filmul lui Tarantino: detalii toride, crime nerezolvate, secrete din culisele industriei, anecdote sordide despre staruri care întruchipează pentru fani perfecțiunea sau momente sublime de pe platourile de filmare ale unor filme de mult uitate. Mai bună decat s-ar fi asteptat fanii regizorului sau criticii literari.

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro