miercuri, iunie 29, 2022

Două secole de imperialism rusesc

Două secole se scurg între anexarea Basarabiei şi anexarea peninsulei Crimeea: două veacuri marcate, în spaţiul eurasiatic, de o constantă, aceea a  expansiunii imperiale ruse. De la Baltica la Marea Neagră, din Asia Centrală şi Caucaz până către Polonia, Rusia, în variile sale  ipostaze statale şi ideologice, a rămas  fidelă  proiectului  de dominaţie brutală. Pentru Rusia, diplomaţia  nu a fost nimic altceva decât  maniera de a imagina armistiţii între războaiele purtate. Domeniul colonial pe care şi-l  edifică este  vast şi depăşeşte în  întindere geografică pe cele ale competitorilor ei istorici. Mesianismul şi agresivitatea sunt temeliile unui  stat ce  nu încetează să  fie un imperiu.

O cronică a acestor două secole de imperialism rus imaginează Armand Goşu în volumele sale fundamentale.  Istoria diplomatică şi istoria politică sunt mobilizate spre a lumina, erudit, o întreagă dinamică istorică. Vecinătatea cu Rusia devine, pentru români şi nu numai, elementul  care le modelează dramatic viitorul.  Umbra Rusiei se proiectează  peste întreaga Europă centrală şi de est.

          Anul 1812

Anul 1812 este un an cu o semnificaţie apartă, iar cercetarea lui Armand Goşu este  o contribuţie esenţială la înţelegerea unui moment de inflexiune istorică.  Anexarea Basarabiei este redată de Armand Goşu unui  peisaj diplomatic şi militar.  Prezenţa Rusiei  pe Prut este semnul acestei mutaţii care se produce acum.

Soarta  Basarabiei este inseparabilă de aceea a Principatelor Române. Devenite teritoriu de compensaţie, ele pot fi  cedate în întregime sau parţial.Integritatea  lor teritorială, deja afectată prin raptul de la 1774 al Bucovinei, nu mai este un dat.  Graniţele lor încetează să mai fie cele recunoscute  anterior.

Trauma de la 1812  este un episod din  marşul  rus. Vreme de un secol, la Ecaterina  cea Mare la Alexandru al II-lea, Imperiul Otoman este spaţiul în care avansul rus este probabil cel mai spectaculos. Ambiţiile Rusiei sunt  pe măsura acestei megalomanii imperiale. Noua Romă trebuie să preia moştenirea  bizantină şi să  se  înstăpânească la strâmtori. Ţările Române sunt prinse în această ofensivă  care nu se poate încetini.

Tragedia de la 1812 este o dramă cu mai mulţi actori şi cu mai multe nivele. Cronica lui Armand  Goşu inventariază, cu minuţiozitate tolstoiană,  pe cei cei ce participă la lupte şi la negocieri: ruşi, otomani, francezi, britanici, suedezi, fanarioţi. Principatele sunt o placă turnantă în marele joc strategic  ce implică confruntarea dintre Franţa şi Rusia: improbabila alianţă dintre ele lasă loc invaziei din 1812.  Cât despre fanarioţi, identitatea lor este una cu mult mai complicată decât aparenţele pot indica: servitori ai Porţii, ei sunt legaţi, prin mii de fire, de  mediul conspirativ din care se naşte Eteria. În mai puţin de un deceniu, catastrofa eteristă va grăbi restaurarea domniilor pământene.

          Anul 1812 face legătura cu  tulburatul veac  XIX. Doar un alt război, cel  al Crimeei, eliberează  Principatele din  corsetul dominaţiei ruse. De această dată, în anii de după 1853,  românii reuşesc să acţioneze pentru ca existenţa lor să fi protejată de Rusia.

O altă traumă, cea din 1878, va reaminti elitelor de la Bucureşti că alianţa  cu Rusia nu poate fi opţiunea de urmat: reanexarea sudului Basarabiei este un  alt episod ce ilustrează tiparul  brutalităţii  ruse. Replierea spre Germania şi  Austro- Ungaria este, în cele din urmă,  legată de memoria anului 1812.   Alegerile de acum vor fi puse în chestiune de abia la 1914.   Rusia redevenea un potenţial aliat, însă revoluţia bolşevică avea să ofere imperialismului un nou temei global  de justificare ideologică. La 1940,  URSS revenea pe aliniamentul stabilit de Imperiul Rus, ca un semn al continuităţii hegemonice.

          Putin şi Europa

          Cartea de dialoguri imaginată de Armand Goşu şi Lucian Popescu este complementul ideal al cercetării  dedicate anului 1812. În această istorie conversaţională fascinantă  Putin şi  putinismul sunt prezenţele in jurul cărora se ordonează o altă dinamică imperială. Lichidarea URSS dă naştere Federaţiei ce nu se poate elibera de  nostalgia domeniului ei colonial.

          Putinismul, astfel cum el este el recitit de Armand Goşu, este, înainte de toate, o cleptocraţie autoritară ce lichidează, trepat şi nemilos, vestigiile   pluralismului în Rusia. Involuţia   Rusiei sub  Putin nu este accident, ci imaginea unui proiect politic coerent. Regim patrimonial, regim clientelar, regim represiv, regimul lui Putin se simte ameninţat de conspiraţii şi de agenturi străine. El moşteneşte de la stalinism această  viziune a cetăţii asediate. Occidentul este duşmanul ce caută să slăbească unitatea Rusiei. Noua autocraţie este alternativa la haos şi la umilirea naţională.

          Resentimentul  este inseparabil de manipularea istoriei, iar  războiul împotriva Ucrainei este justificat prin apelul la apărarea  “lumii ruse”. Ucraina este, pentru Moscova, un teritoriu ce aparţine, de drept, domeniului mitic al  Kievului medieval: prin statui şi discursuri,prin propagandă şi mobilizare demagogică, putinismul  se declară  unicul custode al pământurilor slavilor cândva  uniţi de  întemeietori. Putin este  întruchiparea caricaturală a  unui alt  Sfânt Vladimir.

          Războiul din Ucraina este cartea în care se pot citi frustrările şi barbaria unui imperiu în declin.  Putinismul se înfăţişează ca o sinteză, macabră, de inflexibilitate criminală stalinistă şi de nostalgie ţaristă.  Crimele din Ucraina sunt apogeul unei politici  revizoniste, ce are ca unică ambiţie recucerirea unui spaţiu imperial. Retragerii din anii 1990 îi urmează, după 2008,  etalarea agresivităţii. Laşitatea  şi complicitatea Occidentului explică  invazia din 2022.

            Bătălia pentru Ucraina este  bătălia pentru  independenţa Europei centrale şi de est.  Demnitatea naţiunilor libere este alternativa la imperialismul rus. Rezistenţa de acum, iar aici notaţiile lui Armand Goşu sunt profetice, poate construi un alt viitor, eliberat, în cele din urmă, de  spectrul Rusiei şi al imperialismului ei.

Distribuie acest articol

20 COMENTARII

  1. „Bătălia pentru Ucraina este bătălia pentru independenţa Europei centrale şi de est.” Foarte adevarat, in conceptia vesticilor europeni, acesta este razboiul „nostru”, nicidecum al lor. Este razboiul „esticilor”, al fostelor state comuniste si republici sovietice cu Rusia si dominatia rusa. Probabil ca in cancelariile vestice exista o stupoare vazand mobilizarea SUA si statelor din est pentru a contracara Rusia si a ajuta Ucraina, la fel precum exista si socul sanctiunilor impotriva Rusiei, sanctiuni pe care state ca Germania sau Franta au fost nevoite sa le puna la presiunile SUA. Armand Gosu explica de ce exista aceasta abordare in vest, pentru ca popoarele vestice nu au trecut prin comunism, iar 1814 cand rusii au ocupat Parisul este foarte departe si memoria este scurta. Mai mult, mercantilismul, interesele economice si cinismul Europei de Vest contribuie la mentinerea relatiei cu Putin si speranta la revenirea bussinesului de dinainte de razboi. Tot domnul Gosu spune ca in viitor, se va forma un bloc politic si militar slav format din Polonia, Ucraina, statele baltice, avand Polonia lider, bloc care va diminua influenta Germaniei si Frantei in NATO si Europa. Doar astfel Europa va putea ramane in siguranta in fata unei Rusii agresive, imperialiste si care niciodata nu-si va potoli dorinta de expansiune. Aderarea Suediei si Finlandei la NATO va consolida flancul estic al NATO pana in nord, lucru care fusese deja stabilit la summitul NATO din 2016.

    • @mike ,,interesele economice si cinismul Europei de Vest”
      Ei acuma, cit de cinica e Europa de vest si cit de ingeresti, altruiste si idealiste sint tarile Europei de Est, care isi accepta si ele tainul de la UE ca sa-l rontaie temeinic pe asa-zise proiecte.
      Facem ce facem si pentru relele din lume tot Occidentul e de vina.

      P.S. Ce se bucura Putin cind ne aude vorbind asa, ca si el tot un mare idealist e.

      • @Domnule Fochist, nu m-am referit niciodata la intregul Occident, ci doar la Europa de Vest. Va rog sa cititi cu mare atentie. Se patre ca singurii care vor binele Europei sunt tocmai americanii. asa cum au vrut mereu de-a lungul istoriei. Occidentul nu inseamna doar SUA, UK sau Australia, ci si UE dupa cate se pare. Nu tine comentariul dumneavoastra. Desigur, toata lumea profita de toata lumea in UE, pentru ca asa functioneaza Uniunea, insa tarile din Est sunt sub influenta Rusiei si sortite unui esec constant. Un exemplu: premierul Bulgariei (pro-occidental) declara ieri ca trebuie sa lupte si cu influentele ruse in Bulgaria pentru a combate coruptia, prin urmare coruptia nu exista doar la nivel local, ci este intretinuta si din „afara”.

        • @Mike, aveti dreptate, am incurcat termenii. Si sint de acord cu comentariul dumneavoastra de mai sus.

    • Un pic de istorie adevărata.
      In 1814 rușii au ocupat Parisul ca parte a unei coaliții care cuprindea mai TOATA Europa de Vest, inclusiv Suedia (condusa de noul regent Karl Johann, fost pana ieri aceiași persoana numita Bernadotte, mareșal al Franței sub Napoleon, care a instaurat dinastia de azi a Suediei). Fără ceilalți aliați occidentali (Prusia, Austria, Anglia, Suedia, etc) rușii nu treceau de Leipzig.
      In plus își asiguraseră pacea cu turcii cu ajutorul diplomației Angliei, Suediei si Austriei si câștigaseră Basarabia (daca ați citit cartea lui Armand Grosu, pe care îl citați știți bine asta).

  2. Deși sunt sigur că nici Armand Goșu nici Ioan Stanomir nu au deloc vreo atare intenție, mă gândesc totuși că e bine să ne imaginăm (de nu știm deja) riscurile neînțelegerii, prin „popor”, sau ale efectelor secundare și derapajelor ce se pot isca din răstălmăcirea unor asemenea rezumări istoriologice iuți, parțiale. Victimizarea persistentă sau reactualizarea insistentă a „terorii istoriei” poate duce, în interiorul imaginației individuale și de mase, la inflamarea nesăbuită a unor furci și coase mentale, a unor furii și-nveninări pernicioase. Se poate să fie „omenește normal” să fii naționalist și eurocentrist, tot repetând omenirii cât de mult a pierdut România (și alte state europene!) din cauza ori în favoarea Rusiei. Dar oare e și foarte util? De-o ținem tot așa, nu cumva riscăm practic să diminuăm sau surdinăm (să nu zic surclasăm) discursul federalist al UE, care impune resemnarea fiecărui stat la granițele actuale și renunțarea la sentimente și idei revizioniste, revanșarde, inevitabil nevrotice, inevitabil belicoase? Dacă nu „iertăm” istoria geopolitică nu suntem mai buni decât acei ruși care, de pildă, țin morțiș că nu uite că imensa Alaskă a fi fost cândva a propriului lor neam sau imperiu. Nici să li se reamintească mexicanilor faptul că SUA a preluat/cumpărat de la nu știu ce președinte sau guvern corupt hălci serioase din pământurile lor nordice (azi sudul prosper al Uniunii gringoșilor) nu este nevoie. Mai ales că toți știu și așa vorbesc despre istoria asta. Nici japonezii n-au cum uita despre ale lor Kurile, alte state de la sudul Rusiei putând și ele deplânge niscai teritorii sau etnii. China nu degeaba și-a făcut cândva Marele Zid de la nordul propriu, iar intenția expansiunii (de vreun fel sau altul) inclusiv până la Oceanul Indian și la Marea Chinei de Sud fac alte povești hipersensibile cu privire la ruși și-al lor imperiu. Contemplarea unui atât de ușor posibil Război Mondial 3 (și-armaghedonic) nu poate să nu propună și bemolii vreunor rețineri, ai vreunor priviri și responsabilități umaniste globale. În acest sens, a ține cont de „psihologia mulțimilor/maselor” nu e deloc fără însemnătate, iar istoricii și filosofii de mare clasă, știință, influență și bună intenție musai tre să cunoască respectivul domeniu, măcar acum, ori poate acum mai mult ca niciodată.

    • O analiza simpla cu argumentele de rigoare arata ca zidul construit cu atata amar de truda de chinezii flamanzi era complet inutil in fata unor atacuri mongole. Era de fapt menit sa tina populatia inauntru.
      Si nu, nu se vede „de pe Luna”, ca e o chichineata vazut din spatiul extraterestru, in schimb ceea ce se intrezareste, cu chiu cu vai dupa prelucrarea foto, este traseul ales pentru zid – diliii au mutat relieful in unele locuri, ca sa faca loc grandomaniei din care s-a inspirat si genialul nostru carmaci din epoca de aur.

  3. Rusia e cel mai lacom si de succes colectionar de teritorii ale altora; pe care le stapaneste si mentine prin forta bruta (razboi si ucideri, armata, rachete, amenintare nucleara), pauperizare (aducere in stare de nevoie si subdezvoltare, dependenta de mila si conducerea centrului) si manipulare (toate minciunile de pe lume, rostite neincetat in toate limbile pamantului, raspandite la scara globala in auzul fiecaruia pe toate canalele, si vazute, si nevazute); evident ca nu e niciun loc pentru alte idei cum ar fi bunastare, democratie, respect pentru alte pareri, dialog, negocieri sau reforme; mareata rusie nu poate niciun moment sa renunte la principiile ei pentru ca stie ca s-a format printr-un proces de furt continuu si daca lasa libertate de alegere, s-ar desface imediat in multe piese mai mici

  4. Haideti sa nu ii banuim pe vestici de naivitate .Deja , UE prin vocile lui Macron si Borrell au aratat nevoia de aparitie a unui concept nou ce tine de formarea unui Uniuni de State ce doresc a se integra, in viitor, in UE . Cercul actualului UE se inchide prin alaturarea la NATO a Suediei si Finlandei .Cine crede ca deciziile UE si cele ale SUA au fost luate in pripa se inseala . Planul de extindere al UE si NATO merg mina in mina .Nu stim inca dimensiunea la care SUA si UE doresc sa inainteze inspre Est .Finalul razboiului din Ucraina ne va arata si asta . Deja Germania muta militar in regiunea de NORD a Europei si ofera sprijin militar Suediei si Finlandei care nu doresc atragerea de trupe NATO pe teritoriul lor si nici nu vor a aduce arme nucleare in aceea zona .Germania preia din mers .Conceptul mai vechi (J.Friedman l-a aratat cu multa vreme in urma )ce ar face ca intreg flancul de nord est al NATO sa devina un teritoriu aflat in componenta unei alte structuri statale avind Polonia „cap de afis ” nu se poate realiza .Vedem cum Romania atrage trupe din Franta si Portugalia iar Bulgaria din Italia fapt ce duce incet ,incet, spre paritatea trupelor din Europa versus cea a SUA . Nici un stat membru UE nu va lasa Polonia sa fie decidenta in acesta parte de lume .Exemplul rusilor ,dat timp de peste o suta de ani ,a fost suficient . Nici o alta natiune slava nu va fi lasata sa conduca .

    • N-ati inteles nimic din ce se intampla. Stiu ca v-ati dori o hegemonie germana asupra lumii, chiar visati cu ochii deschisi la asta in comentariile scrise, insa tocmai atitudinea si politicile germane vor izola statele vestice de cele din est. Ma indoiesc ca statele vestice vor rupe definitiv si pe vecie relatiile de afaceri cu Rusia, pentru a putea face parte cu adevarat din alianta cu SUA. Vom vedea acest lucru in viitor, insa toate semnele indica contrariul, de aici si comentariile domnului Gosu privind un „bloc slav”. Lumea realizeaza ca Franta si Germania joaca o alta „sceneta” in raport cu Rusia, diferita de cea americana si aici avem o problema.

      • se poate explica miscarea asta diferita a Frantei? cumva incerc sa inteleg ceea ce face Germania dar Franta imi pare ciudata rau de tot – nu prea inteleg ce doreste.

  5. Si Crimeea nu a fost anexată.
    A avut loc un referendum, vedeti rezultatele.
    Sigur, a fost un referendum RĂU. Spre deosebire de cel din Kosovo, care a fost BUN…
    Dubla măsură tipică pentru leftarzii neo-bolșevici.

  6. De fapt. Imperialismul Rus are o vechime de peste 300 de ani, începând cu Petru cel Mare.
    Dar, da, ” Lașitatea și complicitatea Occidentului explică invazia din 2022″. Nu Occidentul a salvat URSS în WW2 și apoi i-au cedat/trădat lui Stalin întreaga Europa Centrala și de Est? Nu Occidentul a iertat Rusia în anii ’90, ba mai mult, a cooptat-o in tot felul de comisii occidentale? Nu Occidentul a tolerat ocuparea de Rusia a Transnistriei, Osetiei, Crimeii? Chiar și acum unii de prin Europa de Vest plâng după numele relații cu monstrul Estic numit Putin. Căci cine se pupa cu foc cu Putin? Nu cumva Schroeder, Merkel, Sarkozy, Macron, etc, etc,etc…
    Din nenorocire, Istoria nu se uită. Totul este să înveți ceva din ea…

    • Multi asa numiti lideri politici si/sau din lumea afacerilor accepta anumite intelegeri desi stiu istoria si cred ca au si inteles talcul ei – dar cad in „iubire” fata de Rusia pentru rezolvarea unor interese pe termen scurt si mediu justificandu-si propriile interese prin, chipurile, interesele cetatenilor – istoria, nu neaparat cea scrisa in carti ci mai degraba cea traita, insa nu iarta si generatii intregi pastreaza in memoria lor, nu uita si de aceea revenirile in istorie – asa cum s-a intamplat dupa ww1 catre ww2 – sunt extraordinari de dureroase dar. uneori, cu putina sansa, conduc catre schimbari semnificative. Imi doresc ca cele intamplate in 2022 sa produca schimbari in bine si nu numai dureri si suferinte.

      Cat de mult ar fi putut castiga rusia daca lasa Ucraina sa mearga in drumul ei catre UE si pastra relatiile comerciale cu ea??? Cat de mult a castigat NATO datorita dorintei nesabuite a rusiei de a invada o tara libera??? Posibil ca drumul Ucrainei si cel al Moldovei sa fie mult mai rapid in implinirea unor aspiratii asteptate de multi ani. Exista doar un mare perdant si multa suferinta si durere.

    • Am scris si eu un comentariu pe linia asta, comentariu care n-a trecut, arătând ca imperialismul rusesc are minimum 300 de ani, începând cu Petru cel Mare. Am adăugat ca am avut un domnitor care in ciuda erudiției sale a fost un politician fără viziune. Ma refeream la Cantemir. Daca rușii câștigau bătălia de la Stanilesti vorbeam azi cu accent rusesc sau eram o gubernie ruseasca. Se vede efectul a 150 de ani de dominație ruseasca peste Prut, daca stăteam 300 de ani rezultatele ar fi fost dezastroase.

  7. Cred că statele din vestul occidental trebuie să renunțe la interesele economice care le leagă în continuare de Rusia, dacă vor să mai existe o Europă liberă în sud-estul continentului. În acest moment singura pavăză o reprezintă NATO și SUA care au înțeles pericolul expansionismului post sovietic. În același timp, cred că greșelile făcute pe câmpul de luptă arată o Rusie în declin și dorința de a-și apăra libertatea a țărilor mici născute pe ruinele fostului imperiu.

    • Determinarea unor tari vasale a condus la moartea unor mari imperii – de exemplu caderea imperiilor: roman, otoman, olandez spaniol.

      rusia putea invata cum trecerea de la un imperiu catre o comunitate economica este posibila analizand fostul Imperiu britanic care treptat s-a transformat intr-o uniune economica si probabil ca incet dar sigur tarile vor capata autonomie deplina, transformarea intamplandu-se fara sa conduca la crize.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Ioan Stanomir
Profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice a Universităţii din Bucureşti, specializat în domeniul dreptului constituţional.

Carti noi

La Editura Trei tocmai a ieșit din tipar, special pentru Bookfest, „Istoria Filosofiei” de A.C. Grayling. O lucrare apărută recent, scrisă de unul dintre cei mai buni specialiști în filosofie de azi. Această istorie se remarcă prin tratarea foarte clară a temelor și ideilor. Ediția românească arată foarte elegant, are peste 700 de pagini, și o puteți obține cu reducere la Bookfest.

 

Carti noi

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este mastile-zeului-mastile-zeului-vol-i-1651660196.png

Editura Trei publica primul volum din monumentala lucrare a lui Joseph Campbell, Măstile zeului. Acest prim volum, în editie cartonată, este dedicat mitologiilor primitive. Al doilea volum va fi despre mitologiile orientale. Puteti cumpăra de la Bookfest această carte cu o reducere de 30 %.

 

Carte recomandată

 

Excelentă carte de luat în vacanță! Distractivă, delicioasă, brutală.  Tot ce a rămas ascuns, nespus și neexplicat în filmul lui Tarantino: detalii toride, crime nerezolvate, secrete din culisele industriei, anecdote sordide despre staruri care întruchipează pentru fani perfecțiunea sau momente sublime de pe platourile de filmare ale unor filme de mult uitate. Mai bună decat s-ar fi asteptat fanii regizorului sau criticii literari.

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro