duminică, mai 22, 2022

Dragnea l-ar ancheta pe jurnalistul Tapalagă. Dacă ar putea

Să recapitulăm: Unu. Președinta TVR, Doina Gradea, trimisă la vârful televiziunii publice de PSD, îi consideră pe jurnaliști „hateri de profesie”, ieșiți „din niște scorburi”, o reporteră este numită „cap de porc”. Din aceste considerente, madam PDG decide ce merită jurnaliștii care pun întrebări și au poziții critice. Merită „pumni în gură”, „poliția pe ei” și în ultimă instanță „un șef din afară care să îi taie”. Fiindcă își bagă frecvent picioarele și alte alea în discursul ei elevat, Doina Gradea se califică pentru șeful din afară care să îi taie. Dacă poate. Doi. După ce a publicat dezvăluiri legate de călătoriile și afacerile mascate ale lui Dragnea în Brazilia, precum și despre legăturile ocultate cu firmele Tel Drum, organizația Rise Project a fost călcată de controale ANAF care a fost brusc interesată, la îndemnul public al șefului PSD, să vadă ce sursele de finanțare. Trei. Tot ANAF a fost instrumentul de intimidare și în 2017 când același Dragnea a cerut, iarăși public, să se scotocească situația financiară a site-ului de știri HotNews, condus pe atunci de Cristian Pantazi, pentru a mai slăbi criticala adresa coaliției de guvernare. Patru. Liviu Dragnea confirmat ca vătaf și purtător de vorbe al doamnei Viorica-Vasilica, și ajuns să se victimizeze în presa internațională cel mai probabil pe calea reclamei plătite gras, s-a răstit zilele acestea din nou la presă încurcând termenii de „confidențial” cu „secret” și pe jurnalistul Dan Tapalagă cu Cristian Pantazi, ambii fondatori ai unei publicații bine informate și aspră cu măsurile nocive ale guvernării. Pentru că G4Media a dat publicității în 18 aprilie informația că guvernul pregătește un memorandum de mutare a ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim, „daddy” a găsit de cuviință să ceară anchetarea lui Tapalagă care nu semnase articolul. Deși informația nu era secretă, ci doar conținutul memorandumului, totuși a fost negată inițial pe toată linia, pentru ca apoi să se confirme. Pentru proști, confidențial și secret e totuna, informația despre pregătirea unui memorandum și conținutul secretizat al acestuia sunt vândute la pachet în discursul public așa încât să se înțeleagă că a fost încălcat secretul de stat și țara a fost expusă unui risc.

Dacă autoritățile sunt obediente și abuzive, vor adopta poziția din ultimii doi ani ai CNCD, CNA, CCR, ANAF etc. se vor autosesiza pentru a căuta „trădătorii” care au scăpat informația. Nu dintr-un interes legitim cum zice legea, ci așa cum vrea vătaful. La mijloc mai există un impediment pentru orice anchetă oficială care ar dori să dezvăluie sursele confidențiale ale jurnaliștilor. O stabilesc mai multe documente europene adoptate și de organizațiile media din România. Astfel, Recomandarea nr. R7(2002) cu privire la dreptul ziariștilor de a nu divulga identitatea surselor lor de informații arată că jurnaliștii au dreptul de a nu-și divulga sursele și, mai mult, „alte persoane care, în temeiul relațiilor profesionale cu ziariștii intră în posesia unor informații prin care se identifica o sursă prin intermediul colectării, al procesării editoriale sau al propagării respectivei informații, ar trebui protejate în mod egal în temeiul principiilor stabilite în prezenta recomandare”. Principii similare se regăsesc în Legea Audiovizualului 504/2002 la art.7, precum și în Codul Deontologic Unificat al Jurnaliștilor adoptat de Convenția Organziațiilor de media în 2009. G4Media a reacționat în temeiul principiilor democrației care garantează și protejează libertatea presei:„De când a preluat puterea, PSD s-a remarcat prin inițiative legislative menite să suprime instituții cheie într-o democrație și vocile critice din societate. A se vedea inițiativa legislativă referitoare la finanțarea ONG-urilor, legea defăimării anunțată chiar de liderul PSD, legile justiției și modificarea Codurilor. Atragem atenția asupra riscului major ca exercitarea puterii în mod abuziv să devină regulă în România de azi, așa cum se întâmplă deja în țări cu deficit democratic precum Ungaria, Turcia și Rusia. Acestă instigare la suprimarea libertății de expresie a jurnaliștilor independenți este cu atât mai condamnabilă cu cât în spațiul UE s-au înmulțit agresiunile politicienilor și violențele de tip mafiot împotriva presei libere”.

Europarlamentarul Monica Macovei subliniază că amenințarea la adresa presei neafiliate e o strategie a puterii actuale:„Cererea lui Dragnea nu este o scăpare sau o prostie scuzabilă, ci face parte din planul PSD&ALDE de distrugere a presei libere de investigație și de opinie, a patra putere în stat, iar fără puterea presei libere, democrația din România este strivită”.Retractările lui Dragnea care spune că n-ar fi spus să fie anchetat jurnalistul sunt cinice și mincinoase. În Slovacia, amenințarea și incitările politicienilor la adresa presei au condus la asasinarea unui jurnalist de investigație și a logodnicei sale, urmată de demisiile ministrului de interne și a premierului.

Pe de altă parte, o înregistrare audio „scăpată” în spațiul public confirmă jalnicul statut de slugă al angajaților ca jurnaliști ai Antenei 3. Reportera desemnată să îi ia un interviu Vioricăi Dăncilă după vizita de la Vatican așteaptă instrucțiuni:Întreb ce aţi făcut, ce aţi vorbit?” Consiliera premierului vine cu indicațiile:„În primul rând ce i-a spus Papa”. Astfel de exemplare care compromit credibilitatea presei se găsesc din plin și la RTV. Dar acesta este idealul de presă al PSD-ALDE.

Articol apărut în revista „22”

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. Asa se intimpla cind se incearca implementarea unui sistem democratic la un popor fara cultura democratica. Aceste derapaje descrise de dvs. si multe altele nu sint sanctionate la vot; si atunci de unde sa apara frina / corectia care i-ar face pe politicieni sa nu mai derapeze ? Lipsa sanctiunii la vot (nu vorbim de un an, doi, cinci, vorbim de 28 de ani deja) duce automat la justificarea derapajelor. De aici si tupeul de borfas cu „Am fost votati…, parlamentul e cel mai cel…, etc.”. Propun ca la finalul oricarui articol critic la adresa derapajelor politicienilor de la democratie, justitie, bun-simt si normalitate, sa-l parafrazati pe Cato cu al sau „Si Cartagina trebuie distrusa” si sa incheiati asa: „ACESTI POLITICIENI DESCRISI IN ARTICOL NU SINT DECIT OGLINDA FIDELA A MAJORITATII POPORULUI ROMAN”. In acest fel ar scadea gradul de ipocrizie al articolelor….dar s-ar pierde din audienta site-ului….caci romanul e suparacios si fudul….

    • Niciunde in lume nu s-a facut „implementarea unui sistem democratic” la un popor care avea deja o „cultura democratica”.
      Paradoxal, dupa rationamentul tau, dar tocmai cei cu o oarece „cultura democratica” nu se prezinta la vot.
      Si atunci ce asteptari sa ai? dam vina pe „stirbi”?

  2. Liviu Dragnea minte cu neruşinare. Urmează explicaţii.

    DIN ARITMETICA PENTRU CLASA A VI-A

    a) Fracţiile cu numitorul 100 se mai scriu şi ca procente. Exemplu: 2/100 = 2 %

    b) Pentru a afla o fracţie (în particular procente) dintr-un număr se înmulţeşte numărul cu fracţia. Exemplu: (2 % din 3000) = 3000 . 2/100 = 60

    c) Procentele se pot aduna sau scădea numai dacă sunt din acelaşi întreg. Rezultatul este tot în procente: 2 % din X + 40 % din X = 42 % din X

    NOTĂ:
    Rezultă că aritmetica nu permite adunarea sau scăderea procentelor din întregi diferiţi. În această situaţie, pentru a calcula aflăm numerele care au fost reprezentate prin procente şi apoi adunăm numerele. Exemplu:
    (2 % din 3000) + (40 % din 80) =
    = 3000 . 2/100 + 80 . 40/100 =
    = 60 + 32 =
    = 92. Rezultatul este un număr.

    EXERCIŢII REZOLVATE

    1). Adevărat sau fals? 8,7 % – 0,3 % = 8,4 %.
    Răspuns: Adevărat.

    2). Adevărat sau fals? 8,7 % dintr-un drum – 0,3 % din acelaşi drum = 8,4 % din drum
    Răspuns: Adevărat, pentru că s-au scăzut procente din acelaşi întreg, drumul.

    3). Găsiţi (în procente) rezultatul: 8,7 % dintr-un drum – 0,3 % din alt drum = ?
    Răspuns: Scăderea de procente nu se poate efectua, pentru că procentele nu sunt din acelaşi întreg (sunt drumuri diferite, deci sunt întregi diferiţi).

    4). Găsiţi două greşeli în:
    8,7 % dintr-un drum – 0,3 % dintr-o carte = 8,4% dintr-un măr
    Răspuns:
    Prima greşeală: s-au scăzut procente din întregi diferiţi (drum şi carte).
    A doua greşeală: la “rezultat” s-a scris un întreg arbitrar (măr).

    ÎNTREBĂRI

    Întrebarea 1
    Care este rezultatul? (8 % din 3000) + (10% din 80)

    Întrebarea 2
    În ziua de 13 mai 2018, la România TV, Liviu Dragnea a “demonstrat” că puterea de cumpărare a crescut în luna martie 2018, faţă de luna precedentă, februarie 2018, cu 8,4% (vezi https://www.youtube.com/watch?v=Ct8JeSIUki8&t=217s, între minutul 21:32 şi minutul 25:10).

    Pentru aceasta:
    Pasul 1: A scris formula de mai jos (care conţine o scădere):
    Creşteri de salarii – inflaţie = Creştere putere de cumpărare

    Pasul 2: A înlocuit în formulă (în procente) creşterile salariilor şi creşterea inflaţiei din luna martie faţă de luna februarie şi a efectuat scăderea. A obţinut
    8,7 % – 0,3 % = 8,4 %
    Care sunt două greşeli privind procentele făcute de liviu Dragnea?

    Întrebarea 3
    Care sunt minciunile din cele trei afirmaţii de mai jos făcute de Liviu Dragnea, la România TV, după ce a efectuat calculul 8,7 % – 0,3 % = 8,4 %?

    I. “+ 8,4 % este creşterea puterii de cumpărare, într-o lună, martie faţă de februarie”.

    II. “Nu mai există vreun caz, nici în Europa, în care de la o lună la alta puterea de cumpărare medie să crească cu 8,4%”.

    III. “Astea sunt rezultatele opţiunii noastre strategice de a avea creştere economică bazată pe investiţii în bunăstarea românilor”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Brindusa Armanca
Jurnalistă, profesor universitar, a făcut parte din redacţiile prestigioase de la Radio Europa liberă, Expres sau Ziua şi a condus mai mulţi ani studioul regional de la Timişoara al TVR. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, este autoarea mai multor volume de jurnalism ca „Televiziunea regională în România” (2002), ”Media culpa” (2006), ”Învaţă să învingi” (2006) şi „Istoria recentă în mass-media. Frontieriştii” (2009), tradusă şi în maghiară în 2011, cărţi de comunicare cum este „Ghid de comunicare pentru jurnalişti şi purtători de cuvânt” (2002), sau de istorie literară ca „Mesajul lui Crypto. Comunicare, cod, metaforă magică în poezia românească modernă” (2005). Filmele de televiziune i-au fost premiate la festivaluri naţionale şi în competiţii internaţionale, iar activitatea sa a fost recompensată cu Distincţia Culturală a Academiei Române.

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro