duminică, decembrie 6, 2020

Dragnea, precum Ceaușescu întors de la mormântul ayatollahului Khomeini

PCR avea la data de 21 decembrie 1989 în jur de 4 milioane de membri. Era unul dintre cele mai consistente numeric din blocul estic. A doua zi, pe 22 decembrie, puțin după ora 13, PCR se aneantizase. A urmat arderea carnetelor de partid, a volumelor de Opere ale „tovarășului”.
Cred că, în afară de Nicolae și Elena Ceaușescu, care au fost comuniști până la capăt, și de membrii CePeEx, care nu prea se puteau dezice peste noapte de cei pe care îi slujiseră până în pănzele albe și care, cum avea să spună Ion Iliescu, primit ca un al doilea Mesia în studiourile Televiziunii Române Libere „întinase nobilele idealurile ale comunismului”, nimeni nu mai dădea doi bani în România pe partidul construit, vorba lui Adrian Cioroianu, “ pe umerii lui Marx”.
Târziu, după căderea serii, în aceeași zi de 22 decembrie 1989 Ion Iliescu avea să anunțe crearea Frontului Salvării Naționale, dar și a Consiliului Frontului Salvării Naționale. Iliescu a dat citire și unei proclamații pe care a comentat-o cu mare patos scriitorul Ioan Grigorescu. Vegheat de privirile ironice ale lui Teodor Brateș. Știa el ce știa bătrânul, vicleanul, vechiul redactor șef-adjunct al Actualităților din Radioteleviziunea Română.
FSN anunța organizarea de alegeri libere și se jura pe ce avea mai sfânt că nici nu se gândește să ia parte la ele. Aceasta până către sfârșitul lui ianuarie 1990, când „emanații Revoluției”, adică Ion Iliescu, Silviu Brucan, Petre Roman, Cazimir Ionescu, Gelu Voican-Voiculescu, aveau să anunțe transformarea FSN în partid politic și “fireasca” lui înscriere în cursa pentru alegerile din mai. Câștigate cu un procent covârșitor de mai bine de 66%. Practic, victoria în alegeri a FSN și a lui Ion Iliescu la președinția României făceau inutil protestul din Piața Universității.
Și cu toate că acesta era pe punctul de a se stinge de la sine, FSN și Iiescu au ordonat înăbușirea lui în sânge. Cu ajutorul minerilor și a forțelor de ordine comandate de generalul Mihai Chițac și de colonelul Corneliu Diamandescu. S-a folosit un modus operandi care seamănă teribil cu cel pe care l-au utilizat jandarmii, prefectul Capitalei, Speranța Cliseru, ministrul Carmen Dan, guvernul PSD-ALDE în seara zilei de 10 august 2018.
Ce a urmat se știe. O lungă și scump plătită izolare internațională a României. Și din acest punct de vedere, lucrurile seamână teribil cu ceea ce se întâmplă astăzi. Și aceasta fiindcă FSN, indiferent că s-a chemat astfel, mai apoi FDSN, PDSR și astăzi PSD s-a dovedit incapabil să se reformeze. În ciuda angajamentelor pe această temă, ultimul dintre ele fiind luat de însuși dl. Liviu Dragnea, cu ocazia Congresului din toamna anului 2015, când a fost ales în funcția de conducere supremă.
Sigur, nici unei persoane dintre cele care conduc astăzi formațiunea social-democrată nu îi mai este pe plac “morala proletară” . Și nici povestea cu un Iliescu “sărac și cinstit” aflat în fruntea partidului. Cu toții au descoperit bogățiile Occidentului, au vile, mașini de luxi, conturi grase în lei și în valută, nu și valorile lumii vestice. Celor de la vârful PSD le place ideea de UE doar atâta vreme cât ea le oferă dreptul la liberă circulație, bani, credite, fonduri nerambursabile, nu și când UE le cere socoteală. Atunci se redescoperă povestea cu “neamestecul în treburile interne”.
PSD se află azi la mare ananghie. Este aspru criticat de membrii familiei lui politice din Parlamentul European, unii dintre decidenții de la Bruxelles chiar se gândesc că nu ar fi tocmai rău să se procedeze la o excludere. În ciuda impresiei de unitate, nu toți cei 500.000 de membri cu care se laudă conducerea din Kiseleff aderă la stilul de conducere a lui Liviu Dragnea. PSD e în fierbere. Scrisoarea Ecaterinei Andronescu, oricâte păcate ar avea semnatara ei, a dat semnalul că nemulțumirea e atât de puternică încât oala pesedistă este gata-gata să explodeze. Suspiciosul Dragnea se dă de ceasul morții, înroșește telefoanele, le cere expres șefilor de filiale să își exprime încrederea în conducerea de la Centru. Pe site-urile și pe conturile de facebook ale filialelor sunt postate mesajele cerute. Debitează minciuni care de care mai gogonate toți comunicatorii partidului. Premierul Viorica Dăncilă se face de râsul lumii, ceva obișnuit de altfel, scriind oficialilor europeni și folosind drept bibliografie articolele din Sputnik.E contrazisă de Carmen Dan care prin ceea ce a spus aseară a demonstrat că minciuna are picioare scurte. Atâta doar că doamna Dan nu a declarat adevărul A venit cu propriile ei gogoașe.  Minciuni cu nemiluita debitează și cei de la ALDE. Începând cu fosta procuroare comunistă Norica Nicolai și încheind cu minusculul Tudor Tim Ionescu.
Problema e că toate aceste exerciții de calpă retorică, de intoxicare publică au tot atâta valoare cât au avut și scrisorile de felicitare primite de Nicolae Ceaușescu în decembrie 1989 când s-a dus în Iran să se închine la mormântul ayatollahului Khomeini.

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. Sunt deosebiri față de, și asemănări cu acele vremuri:
    – nici atunci nu aveam opoziție de facto;
    – lumea de-atunci cam știa spre ce merge, acum …;
    – atunci țața Leana era rea, azi urmașele ei sunt palide și supuse slugi, dar veritabile țațe, chiar și când tac;
    – exista o unitate oarecare (chiar dacă naivă) a poporului. Azi, am ajuns, de la Armata e cu noi !, la gaze lacrimogene și minciuni emanate de o instituție militarizată (în principiu);
    – atunci, 4 milioane de membri de partid erau de fapt vreo 100.000. Azi, din 500.000, sunt efectiv cam 100 în fiecare reședință de județ + 5 (maxim 10) x numărul de comune (restul sunt flămânzi, milogi sau pur și simplu nu știu că sunt membri de partid).
    – atunci, căderea lui Ceaușescu era așteptată ca un fapt extraordinar, fără impact asupra traiului (ba dimpotrivă, se aștepta ca toți s-o ducem mult mai bine); căderea lui Dragnea este pentru mulți pensionari o tragedie (ne-aducem aminte că Cioloș + așa-zisa opoziție nici măcar n-au efleurat în campanie subiectul creșterii veniturilor celor de jos);
    Însă cea mai importantă deosebire nu ține de Dragnea-berarul vs. Ceaușescu-cizmarul. Dragnea e doar un instrument-paravan, mărunt. Cea mai mare deosebire (care, paradoxal, dintr-un anume punct de vedere este o continuitate și-un progres pe aceeași linie) este că atunci coloneii de Securitate locuiau la bloc, iar azi au toți domenii, rudele înfipte prin diverse domenii, copiii la școli din afară etc.
    Iar cea mai mare deosebire de context internațional este că politicienii nu mai au putere: puterea e la marii bancheri și grupurile lor. Pe ici pe colo, o deleagă pragmatic diverselor grupuscule politicoide.
    În concluzie, Dragnea nu e ca Ceaușescu: Ceaușescu era un căpos, avea doar un singur consilier (Leana), și avea în cap ideile profund aberante că dezvoltarea se poate face în izolare și că țările chiar sunt egale și independente. Niște structuri mentale țărănești pervertite de bani și de cei care i-au așezat la nelocul lor. O să dispară și Dragnea ca Ceaușescu, și se va cufunda în uitare ca Iliescu, Constantinescu etc.

  2. Am mai scris poate și aici că Psd este partidul „istoric” ce s-a dat la vedere cu fesenismul.

    @ Red : nu știu dacă au domenii toţi (în fine, peste 95%) coloneii și n-au rămas la bloc; grav e c-au permis turnătorilor să preia conducerea.

  3. Păi, hai să vedem care e deosebirea dintre Piaţa Universităţii(1990) şi Piaţa Victoriei(2018). Eu zic că nu este nicio deosebire, deşi au trecut 28 de ani. FSN s-a transformat în PDSR apoi în PSD şi este la conducerea României de 28 de ani. Îşi permite, ca şi în 1990 să înăbuşe mişcările de stradă tot cu poliţia şi trupele Jandarmeriei(fosta securitate), are tot apucături der partid-stat, a acaparat aproape toate instituţiile şi a transformat statul într-un stat mafiot. Vor să ne scoată din UE şi din lumea civilizată şi să ne înhame la politica statelor autoritariste de tipul Rusiei şi7sau Turciei.
    Au trecut 28 de ani şi suntem aproape de unde am plecat. Am pierdut 28 de ani de istorie şi din viaţă. Iar întrebarea tulburătoare este: DE CE NU A PUTUT POPORUL ROMÂN SĂ SCAPE DE COMUNISM ŞI DE URMAŞII LUI?

    • @Lucifer – FSN nu s-a transformat în PSD, la ce folosește mistificarea trecutului? Când Petre Roman a preluat controlul asupra FSN, în martie sau aprilie 1992, Ion Iliescu și-a luat adepții și a fondat un partid nou, FDSN (”tufa de trandafiri”). Acel FDSN a evoluat în PDSR și apoi PSD, nu FSN-ul lui Petre Roman.

  4. pentru ca, pe acest site, comentariile sunt supuse aprobarii autorilor articolelor si pentru ca NU am remarcat INCA vreo luare de pozitie/ remarcare a continutului plangerii penale a lui Liviu Plesoianu vs. Johannis, citez din plangere motivul marturisit de Plesoianu pentru represiunea din 10 august:
    <> (https://www.romaniatv.net/liviu-ple-oianu-plangere-penala-pe-numele-lui-klaus-iohannis_435236.html).

    D-l Plesoianu admite ca actiunile au avut menirea sa pedepseasca delictul de opinie politica al manifestantilor care au incantat „injurii” la adresa Partidului, ceea ce justifica represiunea violenta, tomfe + pulberi aeropurtate (nu gaze!) + tunuri de apa, intr-un sofism de tip non sequitur, ca un protest/ o manifestatie nu poate fi pe plan politic ci doar pe nevoi gastro-sexuale de natura paine si circ.. oricine indrazneste sa iasa din nivelul gastro-sexual este un atentator la statul politic de drepti. Aiasta este semantica violentei legitime a statului.

    Restul este doar o proiectie a culpei politice de a strica piata/ plebea, care, altminteri, s-ar manifesta normal, doar cu pretentii de paine si circ. Corectitudine politica a la jandarmerie politique.

    Mobilul reactiei este de a penaliza fizic si mediatic o perceputa impietare la imaginea PSD, care submineaza baza de putere din teritoriu (seful de post, directoarea de scoala, dispensar, etc…) care devine tinta oprobriului opiniei publice (ei si neamul lor si matrapazlacurile administratiilor locale)… aici este miezul problemei.

    PS evident ca pe un asemenea context se bat interese cat se poate de diverse, mezaliante intern-extern. Titanic vals

    • citatul mentionat, dar taiat, era:
      „…subminarea autorității Poliției prin acuzele referitoare la acțiunile pretins abuzive (prin care nu li se permite unor români să înjure alți români)…”
      dar imi ofera ocazia sa subliniez ca se afirma ca actiunile nu ar fi fost abuzive pentru ca au fost menite sa nu permita unor romani sa injure PSD!
      Delict de opinie?
      (nu pricep de ce se taie citatele intre paranteze unghiulare „”)

  5. Uneori nu pot intelege efortul unui om intelligent sa limpezeasca lucrurile si se complica in comparatii neproductive. Poti compara doi viermi? Poti compara doua gunoaie? Pierdere de timp.
    De ce nu porneste de la calitatea de om? Sa nu minti, sa nu furi… La fiecare investire specimenele astea jura pe biblie. Jura. Trebuie sa crezi in valorile bibliei ca sa intelegi legea suprema a relatiilor umane. Milioane de ani oamenii au ratacit si inca mai ratacesc unii in a-si define conduita relalationala. Cu tare majore de caracter societatea romaneasca cauta sa se limpezeasca. Comunistii au mintit. Era la ordinea zilei: recolte, cincinale, productie. Totul era duplicitar. Minciuna dimineata, la prinz si seara. Oameni care au crescut in minciuna. Cineva in toti acesti ani a incercat schimbarea mentalitatii? Nu, si alegem conducatori cu tare de caracter. In trecut familia era un garant al caracterului candidatului. Cine priveste in trecutul lui Dragnea poate descifra caracterul gaunos al specimenului, si ce mecanim avem sa-l trimitem acasa?

    • Cred ca merita sa detaliati cateva repere cronologice din
      istoria familiei lui Dragnea care anuntau ca va fi atat de rau.
      Nu zic ca nu aveti dreptate – dar este interesant orice studiu de caz ,
      ca sa invatam sa ne ferim.
      Sigur – faptul ca a abandonat-o pe Bombonica ar fi un indiciu ,
      dar eu il stiu pe unul de aceeasi teapa , care si-a parasit sotia insarcinata in luna a 8 a si
      care totusi se numara printre calauzitorii etici ai acestui popor ratacit
      reusind de exemplu sa ii identifice si sa ii penalizeze pe toti ceilalti cu
      morala sau gura stirba.

      • Fiul unui amărât de sef de post, nepotul tortionarului comunist Marin Dragnea, educatie proastă, repetent la facultate. Un Ceaușescu al zilelor noatre.

        • Si eu am ramas repetent, de doua ori in liceu, de doua ori la facultate.
          Asta nu inseamna nimic.
          Nu am fost educat in furtisaguri, aici sta cheia.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

Netflix, Sir David Attenborough și morsele care se „sinucid” din cauza încălzirii globale – Un nou exemplu de fake news și manipulare climatică

Pentru a șoca și manipula cu succes opinia publică naivă și mai puțin informată, o parte a mass mediei recurge la ceea...

“Omul multilateral dezvoltat”

Recitind, adunate în volum, textele domnului Valeriu Nicolae pe care le-am parcurs întâia dată pe Facebook, m-a uimit adevărul enunţat de domnul...

“Tradiţia” Sf Andrei, moaştele lui Eminescu şi cruciadele IPS Teodosie Tomitanul

Arhiepiscopul Teodosie de Constanţa, acest Radu Mazăre al BOR, se agită periodic pentru organizarea câte unui carnaval televizabil, în bunul obicei local....

De ce noi românii nu mai trăim împreună? Interviu cu sociologul Mirel Bănică

”Prin Romania. Carnete de drum”, cel mai recent volum al cercetătorului Mirel Bănică, este mult mai subtil și mai interesant decât ar...

Manifest pentru politizare

”Depolitizarea” este una din cele mai populiste teme de campanie. Urmată îndeaproape de ”descentralizare”, dar despre eroarea cu descentralizarea cu altă ocazie....

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.