luni, mai 23, 2022

Dragnea, Securitatea, securiștii și obsesia serviciilor

La CExN al PSD care a avut loc duminica trecută la Palatul Parlamentului, de abia întorsul din vacanță, însă pesemne tare neodihnitul președinte al partidului, dl. Liviu Nicolae Dragnea a folosit în repetate rânduri cuvintele Securitate, securist, servicii, servicii secrete, desigur, amestecându-le înadins și deloc inocent pe toate.
Le-a pus în aceeași oală, indiferent că era vorba despre Securitatea pretins “cea bună” din vremea lui Nicolae Ceaușescu pe care, culmea! a omagiat-o în urmă cu o lună-două neobosita doamnă Carmen Dan, depunând coroane de flori în memoria jandarmilor care ar fi murit în decembrie 1989, neștiind sau mimând neștiința că jandarmii nu existau în vremea aceea, ci erau securiști sadea ori de SRI-ul o vreme controlat de Coldea și de Maior pe care nu pierde nici o ocazie să-i demonizeze ori de SPP-ul d-lui Pahonțu.
Nu știu dacă dl. Liviu Nicolae Dragnea, pe vremea când era un cetățean oarecare, adică licean, student slab și repetent al Politehnicii bucureștene ori inginer undeva în Teleormanul natal a avut sau nu de-a face cu Securitatea comunistă. Știu doar că duminica trecută a acuzat atât Partidul Pro România al vechiului său prieten, astăzi dușman pe viață și pe moarte, Victor Viorel Ponta, dar și Alianța USR +PLUS că ar fi creații de natură securistică.
Aici, dl. Dragnea împărtășește, pesemne, opinia marelui consultant politic Cozmin Gușă, de o vreme mare realizator tv și admirator al Catangăi. Nimeni altul decât persoana care i-a facilitat lui Dragnea transferul de la PDL-ul lui Băsescu la PSD-ul din vremurile în care acesta era controlat la sânge de dl. Adrian Năstase. Același Cozmin Gușă, transformat de o vreme încoace într-un fel de Mioriță a Realității tv, de ins căruia gura nu-i mai tace și intervine seară de seară în emisiunile din ce în ce mai puțin credibile ale trustului proprietate personală, ne asigură că atât Pro România cât și USR, iar acum noua Alianță născută sâmbăta trecută, și-ar găsi originea în mantaua lui Coldea. Cel în compania căruia dl. Dragnea tăia odinioară porcii de Crăciun și prăjea șorici. Așa că nu e deloc exclus ca într-o etapă trecută și pe care Dragnea o vrea azi uitată a vieții sale, actualul președinte al PSD să fi făcut un schimb de opinii poate chiar de experiență pe tema securiștilor și a Securității exact cu Belzebut în persoană, adică cu Florian Coldea.
La aceeași ședință a CExN, dl. Liviu Nicolae Dragnea a dat cu pumnul în masă și a cerut modificări urgente în Legea Bugetului de Stat pe 2019 în clipa în care a văzut ce mari ar fi sumele alocate serviciilor secrete. A dispus scurt să se mai taie din ele căci de bani ar avea nevoie mai întâi atât serviciile de sănătate cât și copiii. A amenințat că dacă Guvernul nu-i va asculta “indicațiile prețioase” și nu va face modificarea solicitată o va opera el însuși la Camera Deputaților. Numai că acolo nu mai prea are majoritate.
Pe urmă, același Liviu Nicolae Dragnea i-a mai tras o copită președintelui Iohannis ca un mahalagiu sadea, arătând că lui puțin îi pasă de CSAT, de avizul specialiștilor, de eventuale repercusiuni ale Diktatului său asupra securității naționale.
În realitate, week-end-ul trecut, numitul Dragnea Nicolae Liviu a mai oferit un spectacol de proastă calitate. Încă unul. Încă o exemplificare a ceea ce se poate întâmpla când un ins fără valoare ajunge în fruntea bucatelor. Poate că la alegerile viitoare ne vom aduce aminte că a vota nu înseamnă doar a introduce un vot un urnă, ci a ne și gândi puțin asupra consecințelor actului nostru de voință liber exprimată.
Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors.ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

2 COMENTARII

  1. Pe blogul Adevarul articolul afiseaza existenta a 11 comentarii (la ora 14:14), dar in subsolul paginii nu apare nici unul.
    Pe blogul contributors.ro, ieri a fost un alt articol al lui Mircea Morariu, ceva legat de anul 2019 si Securitate. Am facut si eu, printre altii, un comentariu la acel articol. Astazi, dupa citeva ore de afisare, acel articol a disparut subit. Mai rasfirati, tovarasi, mai rasfirati! Mai rasfirati, tov. Morariu, mai rasfirati!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro