vineri, martie 29, 2024

Dreptul cetățenilor la confidențialitatea datelor în contextul Recensământului Populației și Locuințelor

Autori: Mara Birou și Silviu Vîrva

Odată cu începutul Recensământului Populației și Locuințelor de la 1 februarie 2022, o serie de curiozități, opinii și îngrijorări s-au manifestat în presă, pe rețele de socializare sau la diferite dezbateri publice. Prima etapă a colectării datelor pentru recensământ, respectiv din 1 februarie până în 13 martie, presupune preluarea datelor din surse administrative. Institutul Național de Statistică și implicit, Direcțiile Teritoriale de Statistică, colaborează cu toate primăriile și alte instituţii publice de interes național sau local care deţin surse administrative și gestionează date privind persoanele, clădirile, locuinţele, spaţiile colective de locuit, gospodăriile şi familiile, conform unui comunicat INS.

Prelucrarea datelor cu caracter personal este un subiect sensibil și în acest context. Ce date personale dețin instituțiile publice? Ce date trimit instituțiile publice către Institutul Național de Statistică? Cum se garantează respectarea dreptului cetățenilor în ceea ce privește prelucrarea datelor lor cu caracter personal pe toată durata recensământului și după? Acestea ar fi câteva dintre întrebările care determină atitudini controversate și relativ pesimiste în rândul cetățenilor.

Neîncredere în instituțiile statului, neîncredere în scopul statisticii naționale

Nemulțumirea față de serviciile publice, insatisfacția față de activitatea funcționarilor publici și dezamăgirea față de sistemul public în general, au fost cauze ale identificării unui grad considerabil de neîncredere a cetățenilor în conducerea țării și în instituțiile statului. Studii consolidate precum WVS (World Values Survey) includ în lista lor de indicatori statistici, acest nivel de încredere în diverse entități publice. Dacă ne uităm superficial peste rezultatele valului statistic 2017-2020, România prezintă procentaje descurajante privind gradul de încredere al populației față de sistemul instituțional. De exemplu, în rândul respondenților cu vârstă cuprinsă între 45 și 54 de ani, aproape jumătate (44.5%) nu au încredere în Guvern. Apoi, generații mai tinere cu vârstă cuprinsă între 24 și 35 de ani, au încredere scăzută (19% „nu au încredere deloc”, respectiv 38,2% „nu au încredere foarte multă”) în sistemul juridic. [1] Diferențele de opinie între generații variază în funcție de experiența și interacțiunea directă cu statul în timpul regimului comunist și după. În ciuda presiunilor sistemului politic asupra tuturor instituțiilor publice din acea perioadă,  statistica națională a rămas credibilă și a păstrat această responsabilitate de a furniza seturi de date statistice pe teritoriu și în afară.

Repercusiunile în ceea ce privește lipsa de încredere față de sistem și implicit, revolta față de instituții, persistă și se transmite între generații. Populația reacționează la “servit” date statului impulsiv, cetățenii fiind bulversați prin corupție, criză economică și evenimente care proiectează imaginea statului perfect instabil din punct de vedere politic și social. Acest lucru dăunează procesului de colectare a datelor la recensământ, atât prin îngreunarea activității experților și a personalului specializat în domeniu, cât și prin perturbarea promovării cercetării statistice în rândul generațiilor actuale și viitoare.

Scopul cercetării statistice naționale nu este unul politic. Institutul Național de Statistică nu divulgă datele personale către nici o entitate politică pentru stabilirea unor drepturi și obligații ale unității statistice în cauză. INS funcționează în baza Legii nr. 226 din 5 iunie 2009 privind organizarea și funcționării statisticii oficiale în România, care marchează confidențialitatea datelor și independența profesională ca principii fundamentale de activitate.

Protejarea datelor confidențiale prin tehnologie avansată și legislație

Într-un comunicat din 2019 al Comisiei Europene către Parlamentul European și Consiliu, se regăsesc precizări privind rezultatele aplicării regulamentului pentru confidențialitatea datelor din 2018, acesta fiind factor favorizant de încredere în Uniunea Europeană și în afara acesteia. Aplicarea regulamentului a avut succes pe teritoriul UE, iar statele au îndeplinit în mare măsură obligația de a aplica norme privind protecția datelor, bazate pe principii asemănătoare celor din regulament. La fel se întâmplă și în cazul României prin adoptarea Legii nr. 190 din 18 iulie 2018. În contextul specific al Recensământului Populației și Locuințelor, temeiul legal pentru aplicarea normelor de confidențialitate este definitivat de Legea nr. 226 din 5 iunie 2009 a organizării şi funcţionării statisticii oficiale în România și Ordonanța de Urgență nr. 19 din 4 februarie 2020.

Lipsa informării în rândul cetățenilor în ceea ce privește legislația în vigoare este o problemă caracteristică societății civile românești. Atitudinile negative sunt direct proporționale cu lipsa documentării privind normele, în cazul nostru, pentru organizarea și desfășurarea recensământului.

Pentru început, ce este cel mai important de reținut este faptul că, potrivit OUG 19/2020, codurile numerice personale (CNP) completate în chestionarele de recensământ nu vor fi prelucrate, acestea fiind convertite automat într-un cod statistic (Identificator Statistic Unic[2] – ISU) format din 40 de caractere. INS nu poate crea legături între datele individuale culese și indivizi.

O scurtă lecturare a legislației privind normele de confidențialitate ale Institutului Național de Statistică, poate diminua reacțiile publice negative în ceea ce privește protejarea datelor personale. În anexa Ordinului privind aprobarea normelor de confidențialitate a datelor statistice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr.555/26.VI.2020, sunt menționate și explicate reguli de protecție a datelor statistice confidențiale, începând cu colectarea datelor până la stocarea și arhivarea acestora. 

În primul rând, personalul angajat în procesul de colectare a datelor individuale, este obligat să respecte cu strictețe principiul confidențialității, iar în caz contrar, încălcarea normelor poate atrage răspundere contravențională cu amenzi de la 500 la 50.000 lei, răspundere disciplinară, civilă sau penală, după caz. Obligația legală de a respecta confidențialitatea datelor continuă să se aplice și după încetarea activității de la recensământ. Recenzorilor li se interzice divulgarea datelor culese și li se cere să nu permită accesul nimănui la terminalul informatic (tableta) sau alte documente referitoare la activitatea din cadrul recensământului sau la chestionarele completate, sau să accepte prezența unor persoane străine pe durata interviurilor în locuințele respondenților, cu excepția celor prevăzute de lege.

În al doilea rând, operațiunile de prelucrare a datelor presupun proiectarea aplicațiilor cu funcții prevăzute pentru identificarea utilizatorilor prestabiliți, pe bază de parolă. Acest lucru semnifică faptul că, angajații instruiți în respectarea confidențialității datelor statistice au acces la aplicațiile de introducere a datelor și la bazele de date prin intermediul unui “user name” și o parolă.

În al treilea rând, transmiterea datelor statistice între Direcțiile Județene sau Regionale de Statistică și Institutul Național de Statistică, cuprind doar date anonimizate și prelucrate, nu microdate[3] sau date care conțin caracteristici legate de respondenți. Diseminarea datelor este o altă etapă a recensământului care presupune o atenție deosebită în ceea ce privește protejarea datelor individuale. Nu se diseminează date decât sub formă agregată, nicidecum date statistice individuale despre o persoană fizică sau juridică. Conform Regulamentului (CE) 2018/1799, diseminarea unor tematici de recensământ regăsite în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/543 al Comisiei, sunt armonizate la nivelul Uniunii în baza unor griduri de suprafață constantă, și anume de 1 km2. Acest lucru este foarte important pentru producția statistică europeană în vederea elaborării de politici și strategii de recensământ de către toate statele membre. Acestea ar trebui să fie în măsură să producă date de recensământ univariate, geocodate conform setului de grid prestabilit de Comisie.

În completarea informațiilor prezentate mai sus, normele de confidențialitate a datelor statistice, conțin de asemenea, diferite tehnici de protecție a acestora precum: presudonimizarea, reducerea detaliilor pentru anumite variabile, recodificarea unor variabile în intervale de grupare mai largi (de exemplu vârsta sau localitatea) sau “suprimarea unor celule din tabele, cele sub marja de confidențialitate (1,2) și suprimarea adițională a altor celule adiacente (…).”[4] Datorită informațiilor statistice colectate în masă foarte mare, utilizarea tabelelor statistice se efectuează în mod normal, prin proceduri automatizate.

Atât la nivelul Uniunii Europene, cât și la nivelul țării se dorește ca trecerea la un sistem digitalizat privind administrația publică și alte servicii să aducă cât mai puține provocări în ceea ce privește protecția datelor. Acest lucru mobilizează atât autoritățile europene, cât și cele naționale să aplice norme riguroase de protecție a datelor cu carecter personal.

Apel către cetățeni

Dreptul fundamental la protecția datelor este acum mai important și mai răspândit ca niciodată. Atenția pe care oamenii o acordă protecției datelor lor este tot mai intensă, iar la nivel global se reacționează masiv la probleme care pot fi provocate de nerespectarea acestuia precum furtul de identitate sau folosirea, pierderea și partajarea unor date sensibile în scopuri ilegale.

Participarea la acest recensământ organizat în împrejurări epidemiologice, este una dintre cele mai mari provocări ale statisticii naționale. Au trecut 10 ani de când oamenii au acordat, în semn de încredere, informații individuale și informații ale condițiilor lor de trai. De atunci până astăzi, populația României a trecut prin cele mai mari proteste anticorupție, evenimentul Colectiv, alegeri politice, proteste anti-restricții COVID-19 și alte situații care apasă încrederea în entitățile statului.

De la generațiile părinților și bunicilor noștri, furnizarea de date în scop statistic a rămas o datorie națională în scopul pregătirii viitorului generațiilor care vin în urma lor. Nu vrem ca neglijarea acestei cercetări să dăuneze politicilor care funcționează eficient pentru noi și pentru societate, acolo unde datele culese de-a lungul timpului au fost folosite corect și transparent.

Știm că digitalizarea contribuie semnificativ la dezvoltarea sustenabilă a societății, dar știm și că induce sentiment de nesiguranță mai ales în privința colectării datelor personale. Institutul Național de Statistică pune la dispoziția cetățenilor un ansamblu complet de informații, norme, metodologii ale recensământului și manuale de instruire pentru recenzori care merită toată atenția populației. Orice cetățean bine informat va accepta scopul statisticii naționale și implicit, faptul că datele culese la Recensământul Populației și Locuințelor poziționează România în rând cu Europa. Va coopera cu recenzorii pentru autorecenzare sau recenzorii care le calcă pragul și va solicita informare cu privire la drepturile și obligațiile lui, cât și cele ale personalului de recensământ.

Confortul casei poate crea un sentiment de siguranță, motiv pentru care completarea chestionarului online poate fi soluția îndoielilor în ceea ce privește colectarea datelor. Se îndeamnă cetățenii să urmărească această etapă a autorecenzării (14 martie – 15 mai 2022) și să acorde credit digitalizării recensământului.

Institutul Național de Statistică și direcțiile regionale și județene ale acestuia operează în slujba cetățenilor și se angajează ca desfășurarea recensământului din acest an să fie prilej de recăpătare a încrederii populației pentru statistica națională. Respectarea dreptului la confidențialitatea datelor personale este pilon principal pentru acest demers.

Autori: Mara Birou și Silviu Vîrva

Mara Birou este expert la Direcția Județeană de Statistică Cluj și doctorandă la Școala Doctorală de Sociologie, Universitatea Babeș-Bolyai. În același timp, este cercetător la Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației,  domeniile ei de cercetare concentrându-se asupra migrației, politicilor de integrare, comportamentului politic și sistemelor electorale.


Silviu Vîrva este director executiv adjunct al Direcției Județene de Statistică Cluj, responsabil de coordonarea celor două cercetări statistice exhaustive de mare anvergură, respectiv Recensământul General Agricol și Recensământul Populației și Locuințelor. Și-a început cariera profesională activând ca jurist în mediul privat, după absolvirea Facultății de Drept, Universitatea Creștină „Dimitrie Cantemir” Cluj-Napoca. Deține certificări precum expert achiziții publice, expert accesare fonduri structurale și de coeziune europene și formator.


Note:

[1] https://www.worldvaluessurvey.org/WVSOnline.jsp

[2] Conform OUG 19/2020, identificatorul statistic unic, denumit în continuare ISU este un cod numeric unic, generat în scopuri exclusiv statistice pentru fiecare CNP, în urma aplicării asupra fiecărui CNP a unui algoritm specific de anonimizare utilizat într-o bază de date sau în orice listă de unităţi statistice şi folosit pentru a verifica că baza de date sau lista de unităţi statistice include o singură înregistrare pentru fiecare unitate statistică şi pentru a se realiza legătura între înregistrări;

[3] Conform INS, microdatele reprezintă date confidențiale anonimizate privind unitățile statistice individuale (persoane fizice, gospodării, agenţi economici).
Accesul la microdate este acordat numai în scopuri de cercetare științifică.

[4] Ordinul privind aprobarea normelor de confidențialitate a datelor statistice, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr.555/26.VI.2020

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. Acest articol e pe bune?… Incredere in statul roman si „institutiile” sale?… Poate dvs bugetarii, angajati ai statului, sa o duceti bine, cu post asigurat pe viata. Noi cei care sustinem bugetul si ne rupem oasele in economia reala suntem patiti si profund suspiciosi in legatura cu orice tentativa de contact din partea „statului”. Nu ne bazam pe irational, ci pe N+1 interactiuni traumatizante cu mult iubitul dvs stat.

    • @Zambetul lui Ilici, pe linga institutille statului in sine, asa agresive si orientate pe tratarea a priori a cetateanului drept infractor cum sint (motiv pentru care i se pun tot felul de bete in roate sistematic cind isi solicita un drept), acest fond cultural social a favorizat ca agentii economici furnizori de servicii si utilitati, multi dintre ei cu regim traditional monopolist (banci, gaze, electricitate, telefonie, notari dar si medici) sa adopte si ei o atitudine de mimetism social abordind exact atitudinea agresiva a institutiilor de stat. Relatia cu toti acestia a a unui cetatean din alta parte (libera) a lumii il pune pe acesta in posturi halucinante. Nu conteaza cit de liber ai trait intr-o tara nordica sau in alta parte, odata ajuns la Bucuresti te transformi in infractorul lor, in omul caruia la fie care pas i se cere sa faca probatio diabolica pentru orice fleac. Cind ajungi pe la vreo primarie care nu-ti cere zece documente doveditoare legalizate si nu pune stampila si semnatura pe fiecare pagina cedezi nervos din cauza binelui neasteptat de care ai dat.
      Deci, @Zambetul lui Ilici, nu sint numai ,,Institutiile”.

  2. Ma scuzati insa ma asa o impresie ca nu prea stiti despre ce scrieti … De la generațiile părinților și bunicilor noștri, furnizarea de date în scop statistic a rămas o datorie națională hihihoho vai ce comic! ahaha!
    Neîncredere în instituțiile statului, neîncredere în scopul statisticii naționale
    hahahha!

    Eu am fost recenzor (ala de pe teren) la 3 recensaminte. Probleme de „incredere” au fost doar la recensamnatul trecut !
    Provocate de o singura cerinta : CNP ul ! Pe buna dreptate oamenii nu doreau sa il dea asa, „aoirea” . Nu din neincredere „in Stat” si late asemenea ci , fiindca combinatia intre CNP, nume si adresa reala … ajunsa din intamplare la persoane .. . nefrecventabile poate avea urmari neplacute. Omaenii erau reticenti sa dea CNP ul si atat! In rest marea mjoritate , in special varstinicii erau amabili nu fata de cenzor ca „rep[rezentant” ci ca cenzor ca om .. Unii varstnici chiar tranformau trecerea cenzoruliu intr-o .. vizita! Te invitau la o cafea … (in 1977 in „mahala” am nimerit peste unii care fierbeau .. tuica! A doua zi dimineata ma cam durea capul!) In 2011 neplacerile erau provocate de tineri „secretosi” si „smecheri” adica este vorba despre educatie. Cei 7 ani …(ma rog unu poate avea motive …. femeia cu care concubina era nevasta altuia …care stiti cum e cu onoarea de famelist )

    Adica – puneti intrebari fara CNP ca nu e viba doar de neincrederea in Stat ci mai ales in notari. functionari bancari, functionari ai „institutiile nebancare” de credit samd care te pot potcovi cu un credut fals, cu o falsa vanzare a locuintei tale samd … si o deplina incredere in indolenta celei de a 3a puteri

  3. Cum se poate ca cnp-ul la vot nu apare pe hartie si sistemul e functional, dar vezi doamne daca pe hartia „statistica” nu apare, sistemul nu mai merge. Stat esuat… De autorii acestui articol ce sa mai zicem…

  4. ,,Respectarea dreptului la confidențialitatea datelor personale”
    Am niste nedumeriri.
    1. ,,confidențialitatea datelor personale” zisa si GDPR sau cum o mai fi.
    Nu stiu altii cum sint, dar eu de o viata mi-am avut datele (un amarit de nume, adresa, telefon, virsta) in toate locurile posibile, autoritati, privati sau agenti comerciali fara sa patesc nimic si fara sa-mi pese. Dimpotriva, erau vremuri bune in care gaseam pe usurinta pe cineva in cartea de telefoane si, mai ales, nu eram torturat la fiecare vizita pe un sait internet sau la banca, notar sa imi dau acceptul la folosirea datelor. Pina cind a aparut aceasta directiva GDPR despre care daca as fi fost intrebat nu as fi acceptat-o. Nu in forma idioata in care se impune sa se aplice. Sa nu uitam ca in acelasi timp la orice vizita pe un sait iti tisneste cite un pop-up si vrei nu vrei trebuie sa apesi undeva sa-ti dai acceptul pentru coockies. N-am cerut nici asta, nu asta imi aduce un cistig de siguranta a vietii. Tata a fost escrocat de vreo 20000 lei de catre o banda organizata si cind am incercat sa anunt la politie mi-au ris in nas, cica tata s-a inteles ,,amiabil” cu escrocii. Nu, acolo unde e cazul nu exista protectie.
    Am incercat sa fac si uz de GDPR ca sa le cer unor escroci ca Zepter sa-l scoata pe tata din registrele lor. I-am amenintat, dar nici n-au catadicsit sa raspunda. Deci GDPR e o vrajeala. Am incercat sa fac o reclamatie la Protectia datelor, acea caricatura de institutie condusa de o telechatista. Trebuie sa fii masochist si nebun ca sa fii in stare se la completezi formularul de reclamatie. Am reuntat, furios si umilit.
    Deci spuneti-mi, ce-i GDPR? Dumneavoastra, stimati doctoranzi, poate retineti aceasta opinie…
    2. Mai scurt. De ce o tara ca Suedia nu organizeaza recensaminte desi are un institut central de statistica? De ce in Suedia nu se colecteaza date pentru statistici privind etnia?

    • GDPR e un stup din care o grămadă de șomeri și trîntori ciugulesc bani mulți. Încă o invenție care dă de mîncare celor cărora viața le-a demonstrat că nu-și pot cîștiga onest pîinea decît învîrtind șaorme sau prăjind cartofi la McDonald’s, o jmikirie care se alătură celor cu discriminarea, CNA, ANRE, poliția comunitară, poliția animalelor și tot felul de făcături d-astea menite să încurce viețile oamenilor, să lase niște imbecili să-și flexeze mușchii și să le rîdă în nas celor care nu-i scoteau din ”prostu’ clasei”.

  5. Protejarea datelor este o gluma in ziua de astazi. Nu stiu daca ati fost sa va prelungiti cartea de identitate de exemplu. Am facut plangere la email declarat de plangeri gdpr si nu am vazut nici o reactie. … Totul pare sa fie un fake, implementarea e un esec, asa de ochii lumii.

  6. Când vine relațiile cu autoritățile române singura postură firească e prezumpția de vinovăție 👍. Orice ai face trebuie să ai în vedere că e fie vorba de ceva țeapă sau dacă nu vor încerca să înhațe ceva șpagă. Noțiunea de integritatea e ceva complet străin pentru peste 90% din creaturile plătite de statul român. E ca și cum i-ai cere unui alcoolic să transporte lada cu băutura lui preferată și apoi să ai convingerea fermă că nu va trage nicio dușcă. C’mon! C’mon! 😄

    Povestea cu amenzile e un banc prost. E practic imposibil să dovedești că recenzorul i-a vândut datele tale personale cuiva care face credite în numele tău sau comite cine știe ce alte porcării.

  7. Spuneti ca datele colectate sunt conffidentiale. Este o minciuna. La recensamantul anterior mi-am declarat religia pe care o practic, iar pe baza acestei declaratii am fost persecutat sistematic de un popa ortodox si de acolitii sai precum si de toate antenele sale supuse bisericii ortodoxe prin diverse institutii ale statului.

  8. „INS nu poate crea legături între datele individuale culese și indivizi”.
    Nici nu trebuie sa poata el, pot alte institutii, care au in subordine si sub supraveghere INS.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Mara Birou
Mara Birou
Mara Birou este asistent universitar la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu și doctorand în sociologie în cadrul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. În același timp, este cercetător la Centrul pentru Studiul Comparat al Migrației, domeniile ei de cercetare concentrându-se asupra migrației, politicilor de integrare, comportamentului politic și sistemelor electorale. A fost implicată în ultimii ani în diverse proiecte de cercetare, inclusiv în cercetarea statistică națională Recensământul Populației și Locuințelor (2021).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro