joi, martie 28, 2024

Dreptul la viață vs. dreptul la liberă circulație

Actualul context global, generat de răspândirea COVID-19, ne oferă ocazia de a reflecta asupra noțiunii de drepturi și libertăți fundamentale, un bun prilej ca, în urma unei introspecții, să înțelegem, măcar în parte, structura internă (în sensul valorilor pe care le protejează) a celui care este deținătorul suprem al acestora: omul.

Asistăm actualmente la conturarea dihotomiei dreptul la viață vs. dreptul la liberă circulație (cu implicații serioase ale acestuia din urmă pentru cel dintâi, dreptul la liberă circulație fiind o componentă a dreptului la viață în sens larg, cele două aflându-se într-o relație întreg-parte). Avem, așadar, pe de o parte, opinia conform căreia dreptul la viață primează în raport cu dreptul la liberă circulație și că, pentru a proteja viețile persoanelor vulnerabile, avem datoria cu toții să adoptăm măsura izolării. La polul opus, există opinia conform căreia niciun drept nu poate fi restrâns în virtutea protejării altui drept și că o măsură ce presupune izolarea este disproporționată față de riscuri/pierderi.

Pentru a înțelege mai bine unde ne poziționăm, propun trecerea în revistă a opticii unor iluștri gânditori care au reflectat înaintea noastră atât asupra orânduirii statului, dar mai ales asupra orânduirii interioare a omului.

Utilitarismul – Jeremy Bentham (1), figură marcantă în dezvoltarea inițială a utilitarismului, susține că moralitatea se învârte în jurul fericirii definite ca prezența plăcerii și absența durerii, unde doar intensitatea, durata, certitudinea, proximitatea și numărul persoanelor asupra cărora se extinde contează. De esența utilitarismului este deopotrivă convingerea că maniera corectă de a proceda este aceea în care facem o balanță a beneficiilor și pierderilor, iar dacă suma avantajelor este mai mare decât cea a dezavantajelor, atunci avem soluția problemei (în alte cuvinte, dacă majoritatea este mulțumită, minoritatea niciodată nu va mai conta).

Un adept al utilitarismului ar susține că numărul persoanelor decedate ca urmare a infectării cu COVID-19 este încă mic prin raportare la populația globală, astfel încât restricționarea plăcerilor celorlalți „pentru cei puțini” este nejustificată. În acest sens, merită menționat că principala critică împotriva utilitarismului a fost dintotdeauna aceea că oferă o perspectivă dură, inumană asupra vieții și, mai ales, că plasează pe aceeași scară plăcerile cu valorile, fără nicio deosebire între acestea, toate fiind privite ca având importanță egală. J.S.Mill, a încercat mai târziu să umanizeze soluția propusă de Bentham, dar numai prin a adăuga elemente exterioare utilitarismului, relative chiar la respectarea demnității fiecărui individ.

Liberalismul- Un liberal din epoca contemporană, Robert Nozick, ar respinge orice intruziune din partea statului care nu are legătură cu asigurarea executării contractelor și protejarea cetățenilor împotriva forței, furtului și fraudei.(2) Robert Nozick propune un stat minimalist, în care fiecare cetățean decide pentru sine, orice formă de paternalism din partea statului fiind absolut exclusă. Chiar și într-un stat cu puteri restrânse, este limpede, însă, că nici măcar un adept al liberalismului nu ar permite depășirea graniței drepturilor și libertăților proprii prin invadarea drepturilor celorlalți, ci ar admite că libertatea noastră nu este, nu poate fi și nici nu este de dorit să fie, nelimitată.

John Locke, considerat părintele liberalismului, susține că orice persoană sau grup minoritar de persoane care încalcă legea edictată de un legiuitor legitim declanșează ceea ce numește “stare de război” atât cu însuși legiuitorul, cât și cu agenții statului chemați să aplice normele adoptate de reprezentanții cetățenilor.(3) Dar Locke consideră că starea de război poate fi declanșată chiar de legiuitor, în măsura în care acesta își depășește puterea cu care a fost învestit și stabilește norme arbitrare, contrare voinței majorității. Așadar, pentru a testa ceea ce este legitim din perspectiva lui J. Locke, ar trebui să verificăm un singur lucru: voința majorității, exprimată direct sau prin reprezentații aleși printr-o procedură corectă, neviciată. Locke pune accentul pe ideea de consimțământ, astfel că, deși liberal, recunoaște că odată ce am acceptat să facem parte dintr-o societate, părerea majorității transpusă în legi transparente, aplicate în mod egal pentru toți cetățenii, trebuie respectată. Pentru contextul actual, ar trebui, deci, să verificăm care este voința majoritară a cetățenilor, întrucât odată ce statul depășește puterea cu care a fost învestit și acționează contrar voinței și intereselor majorității, își pierde, în realitate, legitimitatea.

Kantianismul- Optica lui Immanuel Kant, filozof cu o viziune complexă și inedită chiar și asupra noțiunii de „libertate”, este, probabil, odată înțeleasă, cea mai profundă perspectivă asupra omenirii pe care o definește ca pe valoarea supremă a lumii, rațiunea umană fiind nucleul tuturor virtuților, având per se o valoare intrinsecă incomensurabilă.

Spre deosebire de ceea ce în mod uzual înțelegem prin noțiunea de „libertate” (mai precis, că putem acționa cum dorim fără restricții), Kant vorbește despre libertate ca despre alegerea pe care o facem în lipsa oricăror dorințe personale, instincte, impulsuri, despre acțiunea guvernată exclusiv de rațiune. (4) Această rațiune este comună tuturor oamenilor, astfel că, aplicată pur (a priori) și în lipsa oricăror interese personale, ar genera același mod de acțiune din partea oricărei persoane.

Mai departe, Kant vorbește despre un mod de acțiune guvernat de un simț al datoriei, iar prima dintre îndatoririle pe care le avem este chiar protejarea vieții proprii și a celorlalți. Testul pe care Kant îl propune pentru a stabili dacă acționăm corect este acela prin care trebuie să identificăm principiul care stă la baza acțiunii noastre și să verificăm dacă modul nostru de acțiunea ar putea fi (și ne-am dori să fie) stabilit ca lege universală. Transpus la situația curentă, Kant ar susține că avem datoria de a proteja viețile celor vulnerabili pentru că orice viață contează, că demnitatea umană este de neprețuit și că a întoarce spatele celor slabi într-o anumită situație nu poate fi conceput de rațiune ca un principiu care să funcționeze universal (prin prisma faptului că oricare dintre noi, ne vom dori, la un moment dat, să fim protejați, să nu fim neglijați doar pentru că facem parte dintr-o minoritate), nu din cauza consecințelor care ar decurge dintr-o astfel de regulă universală, ci pentru că o astfel de lege s-ar autoinvalida.

Conchid prin a-mi exprima respectul pentru rațiunea umană care a decis la unison să își protejeze semenii, să nu facă abstracție de o problemă care, cel puțin aparent, nu i-ar fi afectat în mod direct.

Este limpede că înainte de orice măsură impusă de stat, fiecare om la nivel individual a luat decizia de a acționa prudent, cu empatie și aplecare reală asupra vieții celorlalți.

Nu mai puțin adevărat este, însă, faptul că odată ce majoritatea va decide că limitarea dreptului la circulație ne afectează însuși dreptul la viață și că măsura izolării nu mai poate fi tolerată (nici în plan psihic, nici economic sau social), statele vor fi obligate să se conformeze și să abroge orice normă care ar reglementa împotriva voinței majorității.

NOTE________________

1 Jeremy Bentham, „Introducere în principiile eticii și legislației” apud „Justice: A reader”, Michael J. Sandel, Oxford University Press 2007, p. 9

2 Michael J. Sandel, „Justice, What’s the right thing to do?”, Farrar, Straus and Giroux, New York, 2009, p. 62

3 John Locke, „Al doilea tratat despre cîrmurire”, apud „Justice: A reader”, Michael J. Sandel, Oxford University Press 2007, p. 84

4 Immanuel Kant, „Fundamentarea metafizicii moravurilor”, apud „Justice: A reader”, Michael J. Sandel, Oxford University Press 2007, p. 158

Distribuie acest articol

60 COMENTARII

  1. statele vor fi obligate să se conformeze și să abroge orice normă care ar reglementa împotriva voinței majorității.

    Care majoritatea in prc este armata de pilda.
    Plus serviciile secrete.

    La noi majoritatea cumpara tigari si bere.
    Are vointa, ce-i drept.

  2. Critica ratiunii pure ca si puterea de judecata ,dincolo de teoria filozofica Kanteniana ,puse fata in fata cu nevoia de ajutorarea a celor vulnerabili (fiecare dintre noi se regaseste cumva sau cindva in aceasta situatie )ne face sa credem ca deciziile luate in acest moment referitor la efectele sau ca urmare a efectelor acestui ucigas tacut sunt corecte. Nu poti pune in balanta numuraul mai – mare sau mic-a celor decedati , ca efect al virusului , cu decizia de protejare o OMULUI. Cu toate acestea, toleranta sau intoleranta unei majoritati nu poate face parte dintr-o decizie viitoare despre efectul pandemiei asupra omului .Punerea fata in fata a unor presupuse majoritati cu o alta presupusa minoritate (cum poti face la nivel global rapid diferenta) este purtatoare de haos . In acest moment nu putem decit si doar daca numarul deceselor la nivel mondial scade vizibil , sa relaxam anumite decizii anterioare si sa regindim pentru viitor o noua forma de convietuire . Doar experienta data de avansarea in timp (asta daca nu avem norocul descoperirii rapide a unui tratament valabil si nu al unui vaccin ) ne poate arata drumul de urmat .

    • Buna ziua,

      Nu ne contrazicem deloc. O decizie a majoritatii nu este intotdeauna corecta, dupa cum nu este intotdeauna justa. Iar a gandi in cifre cand analizezi vietile oamenilor cu siguranta este periculos. Nimic din ce am scris nu contrazice aceste adevaruri.

      • Nici nu am incercat asta si nici nu ma contrazic cu d-voastra , nu am motive de a ma contrazice , este doar o parere usor inspirata de un text scris. In fapt chiar repet si eu minimorum continutul textului .

      • @andrada

        nu stim ce ar fi gandit Kant daca in burgul lui era epidemie de holera/ciuma si oameni mureau pe capete
        nu vad legatura intre ce gandeste un filozof despre morala si libertate si ce gandeste un guvernator de provincie intr o stare de asediu ….de ce trebuie sa compar mere cu pere ?

        e posibil ca William James in situatie similara sa enunte ceva complet contrar lui Kant
        si atunci ce facem ?
        il arestam pe Kant si l punem primar pe James…sau invers?

        Bertrand Russell a facut inchisoare in timpul primului razboi mondial ca pacifist…apoi a decis ca o bomba nucleara aruncata peste rusi nu ar fi asa de imoral atata timp cat rusii nu o au pe a lor .
        cand era mai aproape de adevar ? in primul sau dupa al doilea razboi mondial

        din viata stim ca unii pierduti cu barca in ocean si au mancat colegul de suferinta si altii l au tinut in brate pana la moarte……ce legatura are asta cu morala/etica/democratia cotidiana pe care au respectat o adliteram pana in urma cu o luna ?

        ce ar spune Locke legat de vointa majoritara a cetatenilor sa fie taxe mici si salarii mari?

        senatul american e cea mai mare fabrica de legi din lume ; sute de texte sunt scoase pe banda rulanta anual si am banuiala ca Locke si Kant si ar fi dat demisia dupa o luna de lucru acolo.

        evolutia cere legiferare de situatii care cu 100 de ani in urma nu existau , asa ca doctrinele morale pot/sau nu pot sa tina pasul ;
        ce era considerat complet imoral/ilegal acum oarece timp, poate fi moneda curenta acum

        asa ca nu am inteles mai nimic din articolul dvs ….

        • Cate legi a scos Senatul American in ultimul an? Cat de mare este aceasta „banda”? Imi e clar ca ori sunteti ipocrit/frustrat ori sunteti agent rus de propaganda care are o problema cu americanii.

          • @alex

            americanii sunt pragmatici
            William James pe care l am pomenit mai sus este parintele pragmatismului;
            https://en.wikipedia.org/wiki/William_James
            fabrica lor de legi este o expresie a acestei atitudini si un model de mecanism de reglementare

            tema inceputa de autoare se refera la proportia intre pragmatism si idealism ce ar putea sa se regaseasca in legiferare model de comportament pe timp de criza; ajustarea proportiilor probabil ca ar trebui sa tina seama de specificul poporului respectiv….senegalezii se comporta diferit fata de finlandezi, iar decidentul trebuie sa gaseasca solutia buna si la uniii si la altii.

            cum nu ai frunzarit nici Locke nici Kant nu ai instrumente sa interpretezi fraza:
            …”Locke si Kant si ar fi dat demisia dupa prima luna …”
            asa ca te ai trezit dand copy paste dupa niste cuvinte la moda gen „agent rus de propaganda”
            nu e clar nici ce treaba ar putea avea ipocrizia si frustrarea cu analiza senatului american

            dar, daca ti plac cuvintele pe care nu le intelegi as putea sa ti declar ferm ca am idiosincrazie si mi se pare rebarbativ modul de legiferare in duma rusa

            sunt un fan moderat american …dar pe rusi chiar ca nu i sufar :)

            privind retrospectiv modul in care este perceput/rasplatit un conducator in timp de criza , ma duc cu gandul la Pericle..care .dupa ce le a rezolvat toate problemele posibile concetatenilor sai atenieni a fost mazilit si in final a murit de……ciuma:)

            evident i ti doresc sanatate si foloseste timpul liber pentru lectura.
            exista un inceput pentru toate

            • Stimate domn,

              Eu v-am pus o intrebare simpla la care, din pacate, nu ati raspuns. In legatura cu apartenenta ideologica, fiti cinstit si incercati sa v-o asumati.

              Va dau un citat care provine din zona geografica pentru care faceti propaganda mascata. Sper sa reflectati!

              „Numai ticalosilor le e usor sa minta in orice situatie”, FD

              Propaganda rusa este, din pacate, tot mai prezenta in mediul romanesc. :(

            • @alex

              sunt klingonian ca sorginte si eutiroxic ca ideologie

              m ai dat in vileag

    • sunt trei erori care nu sunt percepute –

      Prima eroare: pe unde intra virusul in corpul uman?
      Prin caile respiratorii, mucoasa nazala, cea oculara si oriunde virusul gaseste o rana deschisa.
      Deci fiecare persoana se poate proteja purtand ochelari, masca, manusi si evita orice contact dintre exterior si orice mucoasa, rana deschisa. Usor de pazit gradina fiecaruia.

      A doua eroare: de ce s-a ajuns la haos in china?
      Pentru ca sistemul sanitar nu a mai facut fata avalansei de infectii – virusul are o rata de raspandire mai mare decat cea inregistrata de SARS si se pare ca a sarit din toate schemele simulate pana acum. China a decis SHUTDOWN si pentru ca in prima faza nu a existat nici cea mai mica protectie impotriva virusului – repet nici cea mai mica incercare de protectie.

      Pentru oricine gandeste ceea ce a facut China este prea peste poate cu efecte coplesitoare.

      Ceea ce s-a intamplat in Italia este ca acolo virusul a beneficiat de o mare nesansa – un eveniment sportiv care a adunat 50000 de oameni – si gata epopeea italiana…S-a extins la spanioli iar francezii care credeau ca nu o iau – dar plasati intre italieni si spanioli = au luat-o din simpatie pentru ginta latina.

      A treia eroare timpul – trebuie sa castigi timp ca sa te gaseasca virusul pregatit.
      Ce s-a intamplat in USA? Timpul a lucrat contra lor.
      Zece destepti se chinuie acum sa scoata o piatra azvarlita asa…Cele mai clare instructiuni le-am gasit pe site-ul CDC.

      Cine a invins timpul?
      S. Korea – atat de aproape de epicentru si insulele Feroe.
      Vietnam a folosit o metoda veche de carantinare a celor care reveneau in tara.

      Ce spun toate aceste povesti?
      Ca mintea omului se pliaza pe situatii si omul poate sa isi pastreze libertatile.

      Cand nu poate sa raspunda la o situatie data fie ori pierde vieti omenesti in numar relativ mare fie incearca, repet incearca, sa limiteze pierderile in oameni prin pierderea unor libertati. Dar acest lucru se petrece doar atunci cand mintea omului nu gaseste solutii si se cere o limitare in timp a libertatilor cu o tinta asumata clar.

      Dvs, ati enuntat tinta – vaccinul posibil sa fie folosit

      NU cred ca este aceea tinta – T
      Tinta in opinia mea este posibilitatea de a apara singur in fata virusului si conditiile exista in RO acum. deci de ce mai stam pititi???

  3. Respectul pentru „protecție” ascunde semințele lipsirii de libertate. „A nu întoarce spatele celor slabi” înseamnă ab initio a determina o discriminare care ar însemna că „grașii” să judece în locul „celor slabi”. Cine decide cine sunt „slabi” și care „grași”? Înseamnă a le lua indivizilor dreptul de a se considera egali în drepturi.
    Unii „grași” se pot autodeclara „slabi” pentru beneficia de o protecție nemeritată, alții mai puțin „grași” se vor vedea pe nedrept considerați „slabi” de o majoritate momentană frecvent incompetentă – „majoritatea teroristă” a lui Mill- și vor fi astfel discriminați de o libertate proprie de alegere.
    Dintre „slabi”, unii „slabi” vor judeca cu judecata lor „slabă” că sunt „grași” și se vor considera discriminați în libertate, alții vor fi considerați greșit ca „grași” și vor fi lipsiți de protecția legitimă, alții vor fi împiedicați de a alege pentru ei alte căi de protecție, poate mai riscante, care li se vor părea mai potrivite și care pot fi idei salvatoare pierdute.
    Iar ordinea în timp ar fi Locke, Kant, Bentham, Mill și apoi Nozik, ultimul ar fi cel care ar beneficia de experiența celorlalți și ar conchide o decizie contemporana „rațională” în locul vechiului Kant.

    • @clencix
      Nu, nu cred că aveți dreptate.
      Ab initio, in subtext, refuzați orice model social organizat pe ideea compasiunii și „a nu întoarce spatele celor slabi” pe motiv că, dus la consecințele ultime, va eșua lamentabil.
      Chiar și abordarea libertariană pe care o susțineți (tot in subtext) e supusă exact acelorași riscuri și abuzuri ca modelul criticat.
      Până la urmă, orice model poate fi fraudat, deturnat, corupt dacă la un moment dat condițiile/circumstanțele o permit.
      „Respectul pentru “protecție” ascunde semințele lipsirii de libertate” în aceeași măsură in care non-respectul poate ascunde semințele lipsirii de libertate al celor care au respect pentru protecție deoarece încalcă non-respectul/nepăsarea ptr.protecție. Depinde doar de cât de normativ este respectul/non-respectul…..
      Dar noi ne aflăm in situația unor societății, încă, rezonabile. Es modus in rebus.

      • Fiecare are dreptatea lui, dar să nu o impună celorlalți fără o rațiune suficientă. Atunci când nu se poate decide rațional, e preferabil liberul arbitru, libertatea actanților, din a căror căutare poate veni soluția. O rațiune care impune o soluție generală restrictivă exagerat de extinsă, impusă de o majoritate intempestivă, elimină căutarea liberă de noi acțiuni mai detaliate și mai potrivite fiecăruia, deci acțiunile „raționale” care găsesc „modus” trebuie să se limiteze la evidență, cu respectarea libertății în rest. Deci a nu se îngrădi fără măsură, a se îngrădi unde există măsura evidentă. De ex, interzicerea spațiului cu totul este exagerare, când se poate reglementa numai păstrarea distanței între cei care ajung în acel spațiu. Se arunca cu apa și copilul din copaie, chiar copaia cu totul, din cauza unor spaime nu întotdeauna justificate. Să lăsăm pe fiecare cu spaima lui, să nu impunem spaima proprie pentru limitarea acțiunilor celorlalți. Să nu ne speriem și pentru alții, celalalt poate avea o altfel de speriere.

        • @clencix
          „Fiecare are dreptatea lui” e similar cu „fiecare are adevărul lui”….. Să fiu de acord cu asta?!? Mi se pare o alunecare într-un relativism fără sens când este vorba despre lucruri/situații verificabile sau când urgența impune o măsură ptr.a gestiona evenimente viitoare plauzibile.
          „Fiecare are dreptatea lui” este legitim atunci când vorbim despre gusturi, suportabilitate a temperaturilor, sensibilități ce nu îi busculează pe ceilalți, etc. Dar despre asta vorbim ?!!? Mi-e teamă că nu.
          Nu cred că realitățile alternative pot depăși sfera strictă a spațiului privat atunci când „time is running out”.
          Sunt perfect de acord cu dvs. Atunci când NU se decide rațional liberul arbitru e preferabil. Dar avem de-a face, aici, cu decizii iraționale, umorale?!?! Hmmm…..
          „căutarea liberă de noi acțiuni mai detaliate și mai potrivite fiecăruia” este un minunat lux pe care nu-l mai avem acum și pe care nu-l prețuim decât atunci când dispare. Dar overall e un lux.

          • Pun întrebarea lui Cioran: Ne putem opune libertății altuia de a-și risca viața sau chiar de a se sinucide? Putem cel mult să-l batem la cap să ia aminte …

            • @clencix
              Aș fi de acord cu dvs.daca riscul personal sau decizia de a se sinucide nu au incidență directă asupra unor terti. Dar în situația de speță……
              Cei care își riscă pielea sau au porniri sinucigașe pe bază de coronavirus nu trăiesc ex terminis de capul lor prin pustietăți. Temeritatea/nebunia lor aduc automat si un risc, evident, pe care ceilalți il doresc diminuat.
              Cum să procedăm?!?

            • Acum vreo 5 ani un copilot pe un aparat a320 al Germanwings s-a sinucis provocând intenționat prăbușirea avionului în Alpii francezi. Au murit încă 150 de oameni. Ne puteam opune „libertății” sale de a se sinucide?
              Întrebarea este, bineînțeles, retorică. Rațional, moral, etic, echitabil și sub orice alt aspect doriți, crima este evidentă. Deși poate mai subtil, contactele sociale în această perioadă pot conduce la exact același pericol.

              Niciun drept nu poate fi restrâns în virtutea protejării altui drept. Așa este! Dar e un principiu cu dublu sens. Nici dreptul la viață nu poate fi restrâns pentru a-l garanta pe cel al circulației. Pare a fi un blocaj. Dar Carta drepturilor omului definește clar spiritul elaborării ei, și principiile care stau la bază: fraternitate, respectarea libertăților celorlalți, protecție socială, îndatoriri față de colectivitate. Nu e loc de întors aici!

              Și încă ceva: în vremuri de criză dăm măsura moralității noastre. Fiecare dintre noi!

              https://www.ohchr.org › rumPDF
              declaratia universala a drepturilor omului – OHCHR

            • @Hantz
              E moral ca teama unora să devină altora constrângere de libertate? Pentru că nu este sigură îmbolnăvirea altora dacă unii ies în spațiul public, este doar o statistică, este o probabilitate, destul de redusă numeric. Iar dacă unii ies din case, încă pot păstra distanța, pentru a reduce riscul de a-i deranja pe ceilalți. Interdicția de a păși în spațiul public este exagerată, pentru ca ea este o supra asigurare, interdicția este de a nu transmite altora prezumptiva infecție prin păstrarea distanței sociale de 2 m. De la 2 m până la interdicția pe toată strada e distanță mare, se contrazice CEDO care cere să nu se exagereze. Așa, nu vad de ce nu ni se impune să stăm numai într-un colț al casei, mai îndepărtat de intrare și de ferestre …

            • @Hantzy – după legislația germană, acel pilot ar fi trebuit să se ducă singur la compania aeriană și să ceară să fie suspendat de la zbor, pentru că medicul psihiatru care-l avea sub tratament nu avea voie să anunțe angajatorul despre problemele psihiatrice ale salariaților, tocmai ca să le protejeze intimitatea. Talentul tău de a face din alb negru și din negru alb ar trebui să aibă niște limite.

              Este virtual imposibil ca un om cu asemenea probleme psihiatrice să nu atragă atenția celor din jur prin comportament, dar însăși legislația de la acea vreme îi asigura ”privacy”. Mai mult decât atât, obsesia de a face impenetrabilă ușa de la flightdeck a contribuit și ea la tragedie, adică tot o măsură impusă prin lege. Iar pseudo-soluția care s-a găsit după incident a fost încă o măsură aberantă impusă prin lege, acum trebuie să vină o stewardesă care să stea pe flightdeck, împreună cu pilotul rămas, dacă celălalt pilot s-a dus la toaletă.

              Pilotul sinucigaș nici n-ar fi avut ce căuta pe curse de pasageri, la 800 de ore de zbor, cât avea el. Ar fi trebuit să mai stea pe cargo ani întregi, iar Lufthansa nu l-a repartizat pe unul din avioanele care operau sub numele propriu, dar n-a avut nicio problemă să-l repartizeze la Germanwings, care era tot în proprietatea Lufthansa.

              În concluzie, un șir de prevederi legale excesive, adăugat peste alt șir de prevederi legale discutabile și peste ipocrizia clasică germană, a dus la un dezastru care în urmă cu 20 de ani nu s-ar fi petrecut. La vremea aceea pasagerii erau invitați pe flightdeck chiar de către piloți, mulți dintre ei foști militari, în timp ce păcălicii cu 800 de ore zburau pe cargo la anul și la mulți ani.

            • Raspuns pentru Hantz

              Pilotul ala nu mai era intreg la cap – nu mai avem exercitiu deplin asupra sa.
              A fost un gest marunt dar care a lasat fara viata mai multi oameni – nu a fost un atentat.
              Intrebarea pusa mai sus are in vedere oameni cu capacitati depline de exercitiu si de gandire.

            • clencix: „ E moral ca teama unora să devină altora constrângere de libertate?“

              Nu e vorba de teama unora, ci de realitatea ca majoritatea dintre cetățeni sunt suspecți de infecție. Iar Suspecții sunt izolați, tocmai pentru ca pot fi un pericol pentru ceilalți. Logistic e dificil in scurtul răstimp să știm mai multe despre aceasta infecție și atunci s-a adoptat un compromis temporar, care cere responsabilitate din partea fiecăruia și sa își reducă pe cât posibil ieșirile in spațiul public. Nu e interzis sa pășești pe stradă, dar e bine sa o faci cât mai rar.

              eu******
              Nici nu am spus ca ar fi fost un atentat, ci o sinucidere. Clencix susține că ar fi dreptul sau sa riște a fi pasager într-un avion, posibil pilotat de un nebun. Fie! Dar ce nu realizează dumnealui e ca într-un astfel de “avion” precum covid19 fiecare este și pasager și pilot. Iar cei mai mulți nu se cred a fi “atinși”.

            • @Harald
              „după legislația […] medicul psihiatru care-l avea sub tratament nu avea voie să anunțe angajatorul despre problemele psihiatrice ale salariaților, tocmai ca să le protejeze intimitatea.”
              Ești de rea credință maximă.
              Ia verifică tu legislația britanică, in domeniu, si mai precis obligațiile shrink-ului, psiho-pupu-lui britanic. Și o să vezi dacă nu rămâne fără drept de liberă practică dacă face ceea ce pretinzi, viclean cum esti, psihiatrului german. Verifică despre confidențialitatea/privilegiul relațiilor psih.-pacient….
              E vorba despre legislația germană?!?! Vezi cum e treaba (worldwide) cu autoreglementarea acestor profesii si mai stăm de vorbă.
              Nu te obosi să ne dai exemple din filme.

            • @JB – eu nu pretind nimic de la nimeni, domnu’ postac pro-Berlin. Nefericitul acela nu avea ce căuta pe o cursă de pasageri și e treaba legislației germane cum îl împiedică să ajungă acolo, nu e treaba mea.

              Schimburile tale de mingi cu @Hantzy au cam devenit ridicole, susțineți toate prostiile Berlinului și vă dați dreptate unul altuia ca să lăsați impresia că sunt puncte de vedere larg răspândite în societate.

            • JB, intervenția lui Harald era doar o diversiune. Îmi este deja indiferent dacă înțelege care e esența vreunui comentariu sau nu, dar nu mai am chef să răspund tuturor abaterilor de la temă.
              Medicul nu e obligat să facă publică denumirea bolii sau a bolilor de care suferă pacienții săi. Dar in cazul in care exercitarea unei anumite profesii depinde de starea medicală a celui ce o desfășoară, angajatorul trebuie informat periodic asupra acestui aspect prin calificativul “apt” sau “inapt” pentru meseria respectiva. Atât e de ajuns!

          • Considerati ca este un lux?
            Personal cred ca ar trebui sa fie un exercitiu zilnic pe care razbim sa il ducem pana la sfarsit sau NU. Dar a ceda in a nu exercita acest exercitiu, fie si el un lux, hai treaca de la mine un lux zilnic, cred ca ne repezim spre totalitarism, autocratie – asa ca merita din plin luxul si exercitiul zilnic. Este ca un antrenament in care zilnic mai pui 5 grame pe bara pe care o ridici si de odata vezi ca poti urca pana la cer 100 kg. Am exagerat un pic, mi-am dorit acest luc.

            • @eu****
              Da, este. Asa cum am spus „este un minunat lux”. In sensul ca societatea asta libera si democratica (atat cat e), in care traim, ne permite acest lux al “căutarii libere de noi acțiuni mai detaliate și mai potrivite fiecăruia”. Adica pre engleza din declaratia de independenta americana „[…] liberty and the pursuit of happiness”….
              In istoria umanitatii cele de mai sus sunt mai degraba situatii de exceptie. Noi ne bucuram de una dintre acestea. O consideram normalitate, nothing fun. O pretuim prea putin.
              Sunt de acord: acest minunat lux trebuie exersat/exercitat, cu rezonabilitate.

  4. Titlul m-a socat.

    Adica daca sunt mort as mai putea sa circul??? Poate ca o stafie – multumesc, cred ca este de o mare incurajare.

    Libera circulatie m-a ajutat sa imi salvez sanatatea? DA. M-am putut trata pana acum in Europa si deconta in RO dar pana aici mi-a fost pentru ca libera circulatie mi-a fost luata, Acum am dreptul indscutabil de a muri la mine acasa, cu dreptul suspendat, poate pe veci, la viata.

    Totusi raza de seperanta apare si circula –

    pai daca nu exista libera circulatie a informatiei aveam astazi testarea posibila, aveam tratamentele sau metodele de indulcire a bolii cunoscute si ne-am mai fi atarnat sperantele de un vaccin fara libera circulatie, este drept nu a persoanelor, ci a ideilor, a solutiilor si chiar a obiectelor alea numite teste, medicamente si chiar a visatului vaccin???

    Uite cum numai libera circulatie imi da speranta si dreptul la viata.

    Ce te faci cu aia care nu au o libera circulatie nici macar la nivel de idee???
    Astia mor cu zile si nu poti decat sa le zici cu respect, anticipand, sa le fie tarana usoara.

  5. Ar trebui undeva in viitor sa fie pus la punct un sistem securizat de referendum instant in care oricine doreste isi poate exprima optiunea in cateva ore.

    Astfel in chestiunile importante ne putem conduce singuri.

    Da, stiu, publicul e „fickle” insa asta e rezultatul indobitocirii prin „educatia” data de stat in sute de ani. Daca gresim, platim, invatam si la urmatorul referendum corectam. Nu mai avem nici o scuza sa nu facem asta, de cand cu tehnologia.

    Nu vad de ce mai trebuie sa delegam reprezentativitatea.

    • @hanu
      OMG !!! Măi omule, tu ești chiar idealist.
      Democrație participativă, referendară?!? In opinia mea, chiar și într-un viitor previzibil (nu acum) și tot e ceva cu mari șanse de a mai multe probleme decât rezolvă.
      Eu am făcut experiența de a aduce in discuție probleme de ordin general (in genul celor discutate pe contributors) cu mai multe pers.din medii diverse. Foarte repede discuția a lâncezit deși oamenii pretindeau să fie f.interesati, f.la curent….. Dacă subiectul nu trece direct prin interesul propriu e boring rău ptr.cei mai mulți. Fă singur astfel de experiențe și o să te convingi.
      La fel, la vârsta maturității cei mai mulți oameni au impresia că orice problemă poate fi înțeleasă doar intuitiv bazat pe experiența generală de viață. Vorba aceea că „la fotbal și politică se pricepe toată lumea” e f.adevarata. Doar că se aplică la imunologie (mișcarea anti-vaccinuri), nutriție (veganele îndârjite), 5G (absolut toată lumea), drept/legislație, educație (home schoolingistii), etc.
      Tu de unde ai tras concluzia că educația administrată de stat ne-a îndobitocit in sute de ani??
      Eu am impresia ca nivelul tehnologic de astăzi (doar un exemplu) îl datorăm exact acelei educații.

  6. Buna ziua,
    Va rog sa recititi textul. Comparatia “slabi” vs. “grasi” nu isi are locul aici. A se citi “cei slabi” in sensul de “vulnerabili”.
    Ordinea este cea a scolilor de gandire, nu putea fi alta. Cat despre despre faptul ca suntem mai intelepti astazi decat a fost “vechiul” Kant, nu pot decat sa va contrazic.

    • Cine decide „vulnerabilitatea”? Vulnerabilii sau „protectorii” celor pe care ii obligă să se considere vulnerabili, urmând ca în schimbul „protecției”, vulnerabilii și să-și cedeze libertatea? Alte metafore: „slabi”=”vulnerabili”, „grași”=”protectori”.

      • Ma scuzati – limitari…

        esti ceea ce vrei sa fii – asta cine a spus???
        critica limitarii este adusa autoarei articolului.

      • Dupa Kant a urmat Einstein care a extins si mai mult orizonturile printr-o alta abordare….

        „Imagination is more important than knowledge.”

    • Omul este un animal care gandesti si cam atat.

      In jungla animalele vulnerabile dispar –

      In lumea noastra daca pot sa jut un om il ajut dar s-ar putea sa nu il pot ajuta, Sau altfel pusa problema: pe cine ajut cand este o mare nenorocire??? Mereu imi place sa dau acest exemplu din aviatie: primii sunt salvati cei maturi, apti de munca, si apoi copiii, Daca mai am timp ma ingrijesc de cei batrani – deci ordinea este clara sper.

      Sa nu cerem prea multe de la specia noastra ca nu poate duce practic tot ce ii cerem si se creaza niste premise si asteptari false si este pacat. Sa fim bruti dar adevarati in ceea ce afirmam si facem – numai asa vom castiga respectul semenilor nostri si ei pe al nostru.

  7. „prin prisma faptului că oricare dintre noi, ne vom dori, la un moment dat, să fim protejați”

    Oricare din noi?

    Nu, nu oricare. Nici pe departe.

    INCA mai exista „ciudati” care au invatat de mici principiul nemuritor care spune ca nimeni nu-ti da, trebuie sa iei tu.

  8. Suedia a ales o cale aparte de combatere a pandemiei Covid-19. Guvernul suedez îndeamnă cetățenii să evite infecții cu sarscov2, cere ca fiecare cetățean să se comporte responsabil fără a emite legi stricte ca în alte părți ale continentului.
    Grecia a avut un plan contra pandemiei gata în sertare. Guvernul de la Atena a impus de la început măsuri severe de separare, de protecție, de evitarea a infecțiilor, de evitare a contactelor cu cei dragi, contacte între copii și bunici.
    Suedia are azi o altă situație în economie și societate decât Grecia. Nu știm cât timp va dura pandemia, nu știm când va stopa un vaccin- injecție pandemia, peste un an sau mai târziu.
    Consiliul ministerial al șefilor de state se consultă azi în privința coordonării acțiunilor UE.27 în criza dublă, criza din cauza pandemiei și criza economică ca pagubă colaterală.
    Se pare că Comisia va primi mijloace mai mari în budgetul 2021- 2027. Contribuția statelor partenere va fi mult mai mare în viitor decât 1% BIP cum e azi.
    Cerința politică și amenințările din sudest (Italia, Spania, Portugalia, Franța, cei 9 din ZE.19) în privința „Uniunea datoriilor de state” numită mai la modă „Euro Bonds” e respinsă din nou in nordvest, de cei zece în ZE.19.
    Pandemia rămâne pe timp necunsocut un pericol, e vorba de viață sau moarte pentru grupul de risc. Paguba colaterală în economie duce la o creștere exponentială a deficitelor de budgete și a datoriilor statelor în UE.27.
    Sunt multe de regândit, de reconstruit.

    România nu e în ZE.19 Zona Euro, nu e în Schengen.
    Liberté, Égalité, Fraternité. Acum e nevoie de Fraternité & Santé.
    Unde se va poziționa Bucureștiul acum?
    Eu cu cine votez?
    I.L. Caragiale azi

    • De cate ori postati aceleasi idei, M. Kurt ?!!! Daca nu aveti altele, mai bine sa va abtineti si sa punctati acolo unde chiar aveti ceva nou si unde va pricepeti cu adevarat.

      • Exista ceva ce poate fi extras.

        Ca modul de manifestare al unui neam este specific si depinde in relativ mica masura de ce au gandit filozofii oricat de destepti au fost ei…

        Ca respectarea statului de catre cetateni si a cetateanului de catre stat conduce la o relatie de incredere si de respect care nu exista in Grecia dar care exista in Suedia.

        Nu este chiar putin – dupa parerea mea.

        Daca se repeta – asta este! Asa se intampla de la o anumita varsta in colo…
        Poate crede ca nu se intelege- si oare greseste prea tare?

  9. Poate se va gasi cineva care sa reflecteze consecvent asupra acestor principii evidentiate pregnant in pandemie. In relatia unde ar trebui sa fie cel mai evidente, par excluse: relatia dintre mama si copilul nenascut. „Kant ar susține că avem datoria de a proteja viețile celor vulnerabili pentru că orice viață contează, că demnitatea umană este de neprețuit și că a întoarce spatele celor slabi într-o anumită situație nu poate fi conceput de rațiune ca un principiu care să funcționeze universal”

  10. In mod normal ar trebui sa fiu de acord cu Jeremy Bentham pentru simplul motiv ca, fiind in izolare nimic nu mai misca, nimic si nimeni nu mai produce ceva, iar natiunile cele mai mici sunt in pericol de disolutie si in pericol de a cadea intr-o sfera de influenta nefasta. O natiune fara economie, sau cu o economie aproape in faliment sau cu o economie care abia rasufla, este o natiune pierduta. Teoretic, numarul celor decedati datorita COVID-19 este cam acelasi cu al celor decedati datorita gripei sezoniere. Dar, cunoscand faptul ca acest virus se transmite rapid si ca poate provoca decese si in randul tinerilor (aparent) sanatosi, intervine RATIUNEA umana care ne spune ca trebuie sa renuntam la placerile noastre si chiar trebuie sa ne sacrificam pentru noi, mai ales, pentru ca este o loterie, un hazard acest virus. Este ceea ce traim in acest moment.

    John Locke si liberalismul sau este preferatul meu de fapt si cred ca ar trebui adoptat in acest caz. Statul si-a dovedit lipsa de eficienta in aceasta criza pandemica. Statul depinde oricum de companii in aceste momente, companii care fabrica echipamente sanitare, care proceseaza mancare, care aprovizioneaza magazinele cu alimente sau care investesc mai mult in clinici private dotate cu tot ce trebuie. Liberalismul este motorul lumii, este cel care duce lumea mai departe. Statul nu face decat sa culeaga niste taxe de la companii, taxe pe care le foloseste fara creier uneori, si in nici un caz in beneficiul oamenilor.

    Oricum, intr-o democratie functioneaza votul universal chiar si pe timp de pandemie. Asadar, ar trebui facut un referendum.

  11. Si cum doriti ca fara a se recurge la aceste metode sa ingraditi raspandirea viruslui ? ferecatul in casa si interzicerea circulatiei sunt metode probate din evul mediu,s-a schimbat ceva de atunci ? da, nu mai bantiue holera, ciuma si altele insa pandemie, e pandemie, ce sa-i faci virusului ? daca n-ai metode medicale prea multe prin care il poti combate eficient.
    Se putea evita acesta situatie ingrata, cei care au ordonat masurile actuale sunt aceeasi care n-au facut nimic la izbucnirea virsului, autoritatile chineze in cel mai curat stil comunist au incercat la inceput sa mature sub pres situatia crezand ca o vor putea stapani, uite n-au reusit, metodele chinezesti fiind acum aplicate la nivel global incepand cu metode clasice pana la cele mai sofistificate de urmarirea individului cu ajutorul inteligentei articiale si al algoritmilor care nu tin cont de nici cele mai elementare notiuni filozofice si ce va urma, va fi chiar „iadul” fara virus pt ca autoritatile acum au „mirosit sange” pot adune date despre indivizi cate n-au facut pana acum.
    Numai traficul pe net si retelele de socializare au creat un volum de date de informatii care selectate de IA pot analiza pe fiecare in parte pana in sferele cele mai intime, vezi religia, vezi obiceurile sexuale, vezi , vezi, si mai cate, urmarirea video si scanarea fetelor pot furniza date spre exemplu daca individul/a este homo, heterosexual sau lisbian, ce pot crede acesti oameni despre libertateta lor, nu mai EXISTA.
    Pt firmele in cauza acum este „high life” calculatoarele zbarnaie in draci, actiunile marilor corporatii precum Facebook, Google, Netflix. Amazon si altii nefiind antratat de afectate precum cele din industria auto spre exemplu. De ce ? au de lucru la greu.
    Si discutam despre libertate ? care libertate ? pe care eventual n-o inchipuim si credem ca o avem, am pierdut-o o data cu aparita smartphonului inventat de cine ? Apple, aia cu marul, cat de inocent poate fi un logo.
    Nu mai exista nici drept la viata si nici la libera circulatie decat ,cat vor ei, ei fiind autoritati, armata, servicii si marile corporatii din IT si din pacate cativa IT-isti nebuni care controleaza tot si armata de furnici care nu stiu ce fac.

    • Paralel cu masurile medicale, se iau masuri drastice in alte domenii. Daca la criza din 2008 in unele tari populatia a mai blocat anumite decizii, acum nu stiu daca o pot face, greu se vor organiza proteste. Vor tine masurile atat cat va fi nevoie sa reconfigureze fara a se teme de proteste.

      Daca pana pe la WWII se duceau razboaie si militarii erau la putere, dupa armele atomice si care s-au mai folosit s-a reconfigurat puterea devenind politieneasca dar mai ales a serviciilor secrete, razboaie au mai fost dar cumva ca remeniscente ale trecutului. Uite ca acum trecem la o alta forma, in care oamenii pot fi controlati de medici. Simplu iti vor spune ca ai fost in contact cu cineva bolnav, te baga in carantina. Nu trebuie inchisoare, nu trebuie sa te hraneasca. Nici in judecata nu ai sa ai izbanda, vor spune ca te-au protejat. Nici drepturile omului nu sunt incalcate, ele sunt dar nu le poti folosi. Ai dreptul la circulatie libera, dar s-ar putea sa fie scump, sau sa fie o mie de alte motive birocratice incat sa nu te poti misca de pe loc. Soft power.

  12. Aceste drepturi exista doar pe hartie, cand nu ai nevoie.
    La nevoie, la prima nevoie vor disparea. Si pe timp normal erau derogari, norme, instructiuni internet, ce vrei numai sa nu le respecte.

  13. Frumoasă discuție și frumos excurs în istoria gândirii filozofice despre libertate.
    Dar nu despre libertate vs drept la viață este vorba ci despre libertate vs. frica. În fața fricii, cauzată de incertitudine, nu de o reală mare amenințare, statele au acționat ca o turmă și s-au aruncat unul după altul (mai puțin Suedia) în nebunia numită ”închiderea societății”, cu diversele sale manifestări, gen ”distanțare socială”, denumire elegantă a unui adevărat arest la domiciliu, fără vină, fără precedent în istorie.
    Totul din cauza nepregătirii pentru ceva ce era anunțat de mult timp și cât se poate de previzibil (un miracol că nu a lovit până acum). Și din cauza lipsei de asumare a clasei politice din aceste țări în a își asuma răspunderea lipsei de pregătire.
    Oamenii nu au acceptat, au luat situația ca atare și nu a făcut nimeni vreun referendum sau măcar sondaj de opinie dacă sunt de acord că renunțe la drepturile lor. Măsurile datorate inconștienței autorităților au fost și sunt transferate cetățenilor.
    Așa că nu este vorba, din păcate, de ”rațiunea umană care a decis la unison să își protejeze semenii”, ci de expresia unui eșec colosal de a răspunde unei provocări medii, anunțate de multăă vreme, cu metode inspirate din Evul Mediu (în epoca în care ne lăudăm cu progresul civilizației și dezvoltarea științei, inclusiv medicina) dar neaplicate niciodată la această scară – practic, un experiment, provocat de panică.
    Dacă ar trebui să decidă acum, calm și la rece, nu știu dacă vreun stat al lumii ar mai adopta soluția propusă de autorii morali ai epidemiei – China – și promovată intens de prietenii acesteia de la OMS.

  14. Articolul prevede oarecum simplist, bazat pe interpretari ale unor mari filozofi, si pune in disuctie o o dreapta cu doi poli. Dar pe de o parte minte omului este mult mai complexa iar timpul, unde este axa timpului???

    Timpul si resursele existente la momentul t ne dicteaza cele mai recomandate actiuni.

    Plec de la principiul ca nimeni nu isi doreste moarte sa sau a semenilor nostri dar in acelasi timp este de inteles ca durata, deci o notiune care tine de timp, deci durata vietii noastre este limitata de anumite constrangeri/limitari interne sau externe, probabil insuficinet cunoscute si controlabile – se mai lucreaza asupra acestor mici dar semnificative amanunte.

    Deci in virtutuea variatei in functie de timp si de resursele existente optiunea mea poate sa fie diferita astfel:
    PLANUL A
    1a. accept sa existe o limitare a liberei circulatii in ideea in care statul si fiecare persoana, in parte, iau masuri pentru asigurarea protejarii personale si a celor afalti in jurul nostru. Astfel imi inchipui ca in perioada in care sunt izolat eu sau altcineva cauta masti, manusi, echipamente medicale, instruieste cadrele medicale, pregateste teste, importa testere, pune in functiune testarile, cercetarea si pregatirea unor tratamente cat mai adecvate si astfel in baza unui plan coordonat de limitare a dezastrului sa incerc sa vad o lumina spre libertatea deplina. Accept aceasta stare pe o intindere nu mai mare de 1 – 1,4 luni – ATAT.
    2a. dotati cu cele necesare ne putem intoarce la vechile noastre preocupari

    PLANUL B
    1b = prevede doar o distantare sociala si asigurarea unor masuri de igiena fara alte masuri de limitare a libertatii de circulatie cuplate cu un plan amanuntit de lupta impotriva virusului in sistemul medical- si cam atat.

    Daca am mintea sprintena si asta presupunem ca am de indata ce vad, deci pe axa timpului ma misc, si deci vad ca virusul ma napadeste – spitalele sunt aproape de sufocare – ma repliez in varianta A si merg dupa ea.

    Personal am mare incredere in varianta B.

    Limitarea libertatii pentru cei care stiu si apreciaza acest lucru este extrem de importanta si ea nu se poate decide de nici un conducator – libertatea se ia. Punct.

    Deci imi iau libertatea de a critica tonul dulce-caldut care vrea sa ne arate ca este bine si necesar sa tinem seama de cei vulnerabili – slabi – dar ce ne facem cu cei slabi de minte din fruntea statului??? Ei sunt cei care dicteaza masuri ce pot sa fie considerate de unii abuzive si de multi, prea multi, absolut normale. Aici avem o nunata care iarasi nu este dezbatuta in articol pentru ca sunt prezentate numai perspectivele emise de anumiti ganditori si nu de gloata din care facem parte… Gloata noastra este intens iubitoare de supunere si atarnare – deci nu mai insist cu o alta perspectiva ce ar fi contrara majoritatii covarsitoare. Dar am dreptul de a imi explica aversiunea fata de aceasta prea plecare similara cu cea a celor care mergeau sa isi ridice titlul de la Constantinopol. Sarmanii filozofi nu au nici o vina ca noi suntem cum suntem…

    S-a vazut ca varianta A a fost folosita in Ro. Mai mult carantinarea unor zone s-a aplicat atunci cand nu s-a mai putut dar si atunci alesii sortii au umblat mai mult decat cei mai modesti – deci avem o boala care se cheama nerespectarea celor aflati in jurul tau si aceasta problema nu este tratata in articol – mare pacat…

    In concluzie articolul ar trebui serios revazut serios atat din perspectiva timpului cat si a libertatii pe care unii si-au luat-o ca sa imi produca serioase daune mie..

    Sigur multi o sa spuna ca asta poate sa zica orice roman dupa…Poate…
    Practic, cum am afirmat si mai devreme o mintile sprintene lasa libertatile neatinse pentru ca gaseste mereu spatiu de manevra, in spatiu dar si in timp, gandind out of the box si nu pe o dreapta ingusta, cu doi poli.

  15. Articolul acesta nu este despre niciun alt subiect, ci este strict despre ceea ce eu am demarcat ca parametri de discuție. Temele în actualul context sunt nenumărate și pot fi analizate îndelung, însă nu este ceea ce mi-am propus.
    Mi-am propus să evidențiez succint viziunea unor școli de gândire prin raportare la două dintre opiniile conturate în spațiul public, iar acest cadru a fost explicat clar în introducere și expus corect în corpul articolului.
    Nu mi-am propus să tranșez nici chestiuni de moralitate, nici de altă natură, ci m-am poziționat favorabil față de una dintre opinii având în vedere exclusiv situația concretă din momentul actual (nu am imaginat ipoteze în care, spre exemplu, totul ar fi fost gestionat mai devreme sau mai bine) și am lăsat posibilitatea fiecăruia de a face același lucru.

    Cele bune,
    Andrada Nicolescu

  16. Subiectul ales a fost incitant. Felicitări! Ăsta e rostul unei publicări! Mai ales ca viața nu are sens fără libertate și nici libertate nu poate fi fără subiectul ei.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Andrada Nicolescu
Andrada Nicolescu
Andrada Nicolescu este avocat, membră a Baroului București. Absolventă a Facultății de Drept din cadrul Universității București, aceasta deține și o diplomă de master în Administrarea Afacerilor acordată de Academia de Studii Economice București. De asemenea, este absolventă a cursului „Justice” din cadrul Universității Harvard.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro