marți, octombrie 19, 2021

Drumul de la impozitul pe barbă la forfetar: unde suntem?

Pe data de 5 septembrie 1698 țarul Petru cel Mare al Rusiei a introdus un impozit care poate fi considerat cel puțin bizar: impozitul pe barbă. Fiecare rus ce dorea să-și etaleze în public pilozitatea facială trebuia să plătească anual o sută de ruble la vistieria statului. În plus, pentru a demonstra plata taxei, bărboșii erau obligați să poarte tot timpul cu ei un medalion din argint sau aramă, pe care era inscripționată confirmarea plății impozitului.

Au trecut între timp peste 300 de ani și s-ar putea spune că omenirea a evoluat. Mă întreb însă dacă în ceea ce privește impozitarea a făcut-o cu adevărat. Cel puțin în România, unde abia revenit din vacanță, aflu cu surprindere că autoritățile ”au pus la dospit” o idee care să ne faca din nou viața mai palpitantă: un impozit forfetar ce ar trebui aplicat nu prea se știe cui, de când și în ce condiții. Eu personal, nu prea înțeleg de ce… Pentru ca dacă impozitul țarului Rusiei avea rol de pârghie fiscală urmărind modernizarea societății (respectiv ca marii boieri să aibă o imagine occidentală) impozitul forfetar nu poate avea ca rezultat decât o birocrație mai stufoasă (și nu din cauza bărbilor!), oferind de lucru unor funcționari care altfel nu-și mai pot justifica posturile și dând bătăi de cap antreprenorilor, contabililor și consultanților. Pe lângă costurile suplimentare ale statului generate de administrarea acestui sistem aș îndrăzni să afirm că acest impozit este împotriva ideii de cotă unică și mai mult, oferă celor ce urmăresc reducerea costurilor fiscale o modalitate de a face acest lucru în prefectă legalitate. Prea multe dezavantaje, după părerea mea. Oare nu avem deja experiența nefericită a impozitului minim impus de guvernul Boc in anul 2009 care s-a dovedit a fi un dezastru? Nu ar fi mai sănătos să se pregătească o strategie fiscală pe termen mediu și lung, care să stea la baza eventualelor ajustări viitoare ale codului fiscal și legislației secundare? Idei există din belșug, câteva sugestii mai bune sau mai rele am prezentat și eu într-o serie de 6 articole (cine este interesat le poate citi aici: ep. 1, ep. 2, ep. 3, ep. 4, ep. 5, ep. 6). Avem încă o dovadă că indiferent de culoarea politică, guvernanții noștri gândesc pe termen scurt, încercând să cârpească pe ici pe acolo sacul putred numit buget de stat cu măsuri stângace și fără coerență.

Nu ne mai rămâne așadar decât să așteptăm ca Monetăria Statului să bată medalioanele de confirmare a plății forfetarului și să ne așezăm cuminți la rând cu suta de ruble (pardon, cardul) în mână, ca să obținem câte unul. Succes!

PS: ca orice român care se gândește mai mult sau mai puțin la teoria conspirației, stau și mă întreb dacă nu cumva ideea forfetarului nu este de fapt decât o perdea de fum trasă de autorități ca să ne dea un subiect de discuție, iar în spatele acesteia nu ni se pregătesc niște reglementări mult mai dure. Experiența ultimilor 5 ani îmi spune că n-ar fi prima oară…

Articol aparut pe Blogul personal

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. Si nu e tot domnule Sincu!

    O vajnica derulatoare a banilor europeni de prin anii 2004-2005 (pe care acum nefericitii ii dau inapoi deoarece nu au respectat procedurile pe care dama in speta „le-a inoculat”), a dat pe cale bucala ca IMMurile care nu „plateste” sa fie controlate de 15 ori.

    Asa si? Dupa aceea ce sa le faca ? Sa le fluiere in gara ..
    Si prin Brasov (mi se pare) prin secolul al XV-lea se platea impozit pe „ochiul de lumina” De aia, orasele sasesti au geamurile de la case foarte mici .

    • Abuzuri au fost, sunt si vor mai fi, atat din partea fiscului cat (s-o recunoastem) si din partea contribuabililor. Eu militez doar pentru un regim fiscal simplu, clar si usor de aplicat. Dupa aceea toate vor urma in mod firesc.
      Din pacate nu vad la nicio grupare politica dorinta de a face ceva.

  2. 1. Petru cel Mare era numit Imparat al tuturor rusilor, nu ţar.
    2. Taxa se adresa nu doar boierimii, ci mai ales ţăranilor pravoslavnici, fiind un puternic simbol al credinţei şi paternalismului, chestii care-l cam incurcau in reforme si mutarea capitalei la St. Petersburg. Din banii astia a fost finanata prima flota ruseasca din istorie.
    3. Prima taxa pe barba a fost pusa cu 200 de ani mai devreme, absurd si fara miza reformista, de Henric al VIII-lea în Anglia.

    Lăsați istoria, vă pricepeți suficient de bine la prezent.

    • 1. nu conteaza cum il numesti (chiar cine il numea, daca tot iti place diateza reflexiva?) .”Peter the Great (Peter I) / Portrait of Peter the Great painted by Crowned Tsar of Russia on April 27, 1682; became Emperor of Russia on October 22, 1721 / Born: May 30 (June 9), 1672, Moscow
      Died: January 28 (February 8), 1725, St. Petersburg / His second wife tarevna Sofia …”.
      PS1 I se mai spunea si primul cetatean al Risiei mari (dar pe la colturi, si in soapta) ;

      2. Vorbe de berarie. Ia de aici grozavule :”Peter the Great (1672-1725), Tsar of Russia, wanted to Westernize his nation. To do so, among other actions, he required the men of Russia to shave their beards in imitation of the highborn men of Western Europe. Or, alternatively, to pay a beard tax. Men who paid this tax were given a token as proof:
      On 16 January 1705, men ‘of all ranks’, including merchants and artisans (but not priests, deacons and peasants), were ordered to shave. Anyone who wished to keep his beard and whiskers had to pay a fine on a sliding scale according to status: 60 roubles for nobles, military officers and chancellery officials, 100 roubles for merchants of the first guild, and so on. Permits took the form of a beard token disc obtainable from the Police Office. Bearded persons had to pay a kopeck each time they entered the city gates.
      3. doar 150 ani grozavule („n 1535, King Henry VIII of England, who wore a beard himself, introduced a tax on beards. The tax was a graduated tax, varying with the wearer’s social position. His daughter, Elizabeth I of England, reintroduced the beard tax, taxing every beard of more than two weeks’ growth.[1]”) .

      PS Stimate domn, nu va mai incredeti in interlocutorii de beraie (nu am spus de bodega). Nu sunt de buna calitate. Sau nu stiu sa va traduca bine … (“but not …peasants”; not peasants, mean all peasants, without discrimination).

      Totusi ce relevanta are inexactitatea dumitale isorica cu realitatea economica si nefundamentarea juridica a „taxelor Ponta”, relevate (doar) spre comparatie in articol ?

  3. 1)Domnule Sincu , nu ar fi mai utila o cercetare a tarilor in care exista impozitul forfetar si a modalitatilor sale de aplicare corecta, eficienta si cat mai simpla, decat catalogarea unei simple intentii ca generatoare de complicatii ?
    2) exista zone private care platesc prea putine impozite si ar putea fi tinta unui impozit forfetar ?
    3) impozitul forfetar este similar celui pe barbi din Rusia, ori este, in unele tari, un impozit modern?
    3) pamfletul dvs., care de altfel are o tinta fantomatica( acest impozit neexistand acum) este expresia atitudinii naturale de respingere a oricarui nou impozit?
    4) deoarece statul roman subventioneaza masiv sistemul de pensii- care e un angajament lung…. uneori pana la ultimul pensionar , ca in cazul pensionarilor fosti agricultori), este perfect justificata introducerea unor noi impozite;
    5) cota unica nu e un fetis, mai mult are un caracter regresiv pentru cei care doriti sa-i aparati- micii antreprenori- care nu se pot compara cu… Petrom, de ex. dar, platesc aceeasi cota.

  4. Super de acord cu ultyima afirmatie din articol.

    Sunt zeci de subiecte arzatoare, multe slabiciuni ale statului (educatie, sanatate etc.). De ce ne-om ocupa de impozitarea „barbilor” chiar ca nu inteleg… sigur, la o adica poti spune ca trebuie impozitate si afacerile la care evidenta incsarilor este foarte greu de tinut. O fi, habar nu am. Dar daca as fi ministru (ptiu!) nu mi-as pune kestia asta pe agenda…. oricum s-ar rezolva as iesi sifonat si oricum mi-as pierde clar o gramada de vreme.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Gabriel Sincu
Executive Director, Tax/ Tax Advisory Services la Ernst & Young SRL

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Suntem un stat laic?

Scriu textul de față îndemnat de trei împrejurări. În ordine cronologică inversă, a treia e apariția reportajului Recorder Clanul marelui alb. Sunt...

Când sursele de energie care ar trebui să stopeze schimbarea climei nu mai funcționează din cauza schimbării climei…

Toleranța va atinge un asemenea nivel încât oamenilor inteligenți li se va interzicesă mai gândească pentru a nu-i ofensa pe imbecili.Autor...

Odăjdiile clanului Soprano

În statutul BOR art. 149, cauzele se introduc pe rolul consistoriului doar cu aprobarea episcopului sau patriarhului.  Hotărîrile devin executorii doar după...

Criză economică sau nu? Furtuna Perfectă necesară unui ”crash”

Semne de criză economică sunt tot timpul. Într-un sens, crize economice, mai mult sau mai puțin extinse, la nivel de ramură, la...

România, octombrie 2021 : eşec statal şi paralizie politică

Eşecul statal şi paralizia politică sunt semnele sub care stă România zilelor acestea.   Statul român se înfăţişează cetăţenilor acestei ţări  astfel cum...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.