joi, mai 2, 2024

Drumul de la impozitul pe barbă la forfetar: unde suntem?

Pe data de 5 septembrie 1698 țarul Petru cel Mare al Rusiei a introdus un impozit care poate fi considerat cel puțin bizar: impozitul pe barbă. Fiecare rus ce dorea să-și etaleze în public pilozitatea facială trebuia să plătească anual o sută de ruble la vistieria statului. În plus, pentru a demonstra plata taxei, bărboșii erau obligați să poarte tot timpul cu ei un medalion din argint sau aramă, pe care era inscripționată confirmarea plății impozitului.

Au trecut între timp peste 300 de ani și s-ar putea spune că omenirea a evoluat. Mă întreb însă dacă în ceea ce privește impozitarea a făcut-o cu adevărat. Cel puțin în România, unde abia revenit din vacanță, aflu cu surprindere că autoritățile ”au pus la dospit” o idee care să ne faca din nou viața mai palpitantă: un impozit forfetar ce ar trebui aplicat nu prea se știe cui, de când și în ce condiții. Eu personal, nu prea înțeleg de ce… Pentru ca dacă impozitul țarului Rusiei avea rol de pârghie fiscală urmărind modernizarea societății (respectiv ca marii boieri să aibă o imagine occidentală) impozitul forfetar nu poate avea ca rezultat decât o birocrație mai stufoasă (și nu din cauza bărbilor!), oferind de lucru unor funcționari care altfel nu-și mai pot justifica posturile și dând bătăi de cap antreprenorilor, contabililor și consultanților. Pe lângă costurile suplimentare ale statului generate de administrarea acestui sistem aș îndrăzni să afirm că acest impozit este împotriva ideii de cotă unică și mai mult, oferă celor ce urmăresc reducerea costurilor fiscale o modalitate de a face acest lucru în prefectă legalitate. Prea multe dezavantaje, după părerea mea. Oare nu avem deja experiența nefericită a impozitului minim impus de guvernul Boc in anul 2009 care s-a dovedit a fi un dezastru? Nu ar fi mai sănătos să se pregătească o strategie fiscală pe termen mediu și lung, care să stea la baza eventualelor ajustări viitoare ale codului fiscal și legislației secundare? Idei există din belșug, câteva sugestii mai bune sau mai rele am prezentat și eu într-o serie de 6 articole (cine este interesat le poate citi aici: ep. 1, ep. 2, ep. 3, ep. 4, ep. 5, ep. 6). Avem încă o dovadă că indiferent de culoarea politică, guvernanții noștri gândesc pe termen scurt, încercând să cârpească pe ici pe acolo sacul putred numit buget de stat cu măsuri stângace și fără coerență.

Nu ne mai rămâne așadar decât să așteptăm ca Monetăria Statului să bată medalioanele de confirmare a plății forfetarului și să ne așezăm cuminți la rând cu suta de ruble (pardon, cardul) în mână, ca să obținem câte unul. Succes!

PS: ca orice român care se gândește mai mult sau mai puțin la teoria conspirației, stau și mă întreb dacă nu cumva ideea forfetarului nu este de fapt decât o perdea de fum trasă de autorități ca să ne dea un subiect de discuție, iar în spatele acesteia nu ni se pregătesc niște reglementări mult mai dure. Experiența ultimilor 5 ani îmi spune că n-ar fi prima oară…

Articol aparut pe Blogul personal

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. Si nu e tot domnule Sincu!

    O vajnica derulatoare a banilor europeni de prin anii 2004-2005 (pe care acum nefericitii ii dau inapoi deoarece nu au respectat procedurile pe care dama in speta „le-a inoculat”), a dat pe cale bucala ca IMMurile care nu „plateste” sa fie controlate de 15 ori.

    Asa si? Dupa aceea ce sa le faca ? Sa le fluiere in gara ..
    Si prin Brasov (mi se pare) prin secolul al XV-lea se platea impozit pe „ochiul de lumina” De aia, orasele sasesti au geamurile de la case foarte mici .

    • Abuzuri au fost, sunt si vor mai fi, atat din partea fiscului cat (s-o recunoastem) si din partea contribuabililor. Eu militez doar pentru un regim fiscal simplu, clar si usor de aplicat. Dupa aceea toate vor urma in mod firesc.
      Din pacate nu vad la nicio grupare politica dorinta de a face ceva.

  2. 1. Petru cel Mare era numit Imparat al tuturor rusilor, nu ţar.
    2. Taxa se adresa nu doar boierimii, ci mai ales ţăranilor pravoslavnici, fiind un puternic simbol al credinţei şi paternalismului, chestii care-l cam incurcau in reforme si mutarea capitalei la St. Petersburg. Din banii astia a fost finanata prima flota ruseasca din istorie.
    3. Prima taxa pe barba a fost pusa cu 200 de ani mai devreme, absurd si fara miza reformista, de Henric al VIII-lea în Anglia.

    Lăsați istoria, vă pricepeți suficient de bine la prezent.

    • 1. nu conteaza cum il numesti (chiar cine il numea, daca tot iti place diateza reflexiva?) .”Peter the Great (Peter I) / Portrait of Peter the Great painted by Crowned Tsar of Russia on April 27, 1682; became Emperor of Russia on October 22, 1721 / Born: May 30 (June 9), 1672, Moscow
      Died: January 28 (February 8), 1725, St. Petersburg / His second wife tarevna Sofia …”.
      PS1 I se mai spunea si primul cetatean al Risiei mari (dar pe la colturi, si in soapta) ;

      2. Vorbe de berarie. Ia de aici grozavule :”Peter the Great (1672-1725), Tsar of Russia, wanted to Westernize his nation. To do so, among other actions, he required the men of Russia to shave their beards in imitation of the highborn men of Western Europe. Or, alternatively, to pay a beard tax. Men who paid this tax were given a token as proof:
      On 16 January 1705, men ‘of all ranks’, including merchants and artisans (but not priests, deacons and peasants), were ordered to shave. Anyone who wished to keep his beard and whiskers had to pay a fine on a sliding scale according to status: 60 roubles for nobles, military officers and chancellery officials, 100 roubles for merchants of the first guild, and so on. Permits took the form of a beard token disc obtainable from the Police Office. Bearded persons had to pay a kopeck each time they entered the city gates.
      3. doar 150 ani grozavule („n 1535, King Henry VIII of England, who wore a beard himself, introduced a tax on beards. The tax was a graduated tax, varying with the wearer’s social position. His daughter, Elizabeth I of England, reintroduced the beard tax, taxing every beard of more than two weeks’ growth.[1]”) .

      PS Stimate domn, nu va mai incredeti in interlocutorii de beraie (nu am spus de bodega). Nu sunt de buna calitate. Sau nu stiu sa va traduca bine … (“but not …peasants”; not peasants, mean all peasants, without discrimination).

      Totusi ce relevanta are inexactitatea dumitale isorica cu realitatea economica si nefundamentarea juridica a „taxelor Ponta”, relevate (doar) spre comparatie in articol ?

  3. 1)Domnule Sincu , nu ar fi mai utila o cercetare a tarilor in care exista impozitul forfetar si a modalitatilor sale de aplicare corecta, eficienta si cat mai simpla, decat catalogarea unei simple intentii ca generatoare de complicatii ?
    2) exista zone private care platesc prea putine impozite si ar putea fi tinta unui impozit forfetar ?
    3) impozitul forfetar este similar celui pe barbi din Rusia, ori este, in unele tari, un impozit modern?
    3) pamfletul dvs., care de altfel are o tinta fantomatica( acest impozit neexistand acum) este expresia atitudinii naturale de respingere a oricarui nou impozit?
    4) deoarece statul roman subventioneaza masiv sistemul de pensii- care e un angajament lung…. uneori pana la ultimul pensionar , ca in cazul pensionarilor fosti agricultori), este perfect justificata introducerea unor noi impozite;
    5) cota unica nu e un fetis, mai mult are un caracter regresiv pentru cei care doriti sa-i aparati- micii antreprenori- care nu se pot compara cu… Petrom, de ex. dar, platesc aceeasi cota.

  4. Super de acord cu ultyima afirmatie din articol.

    Sunt zeci de subiecte arzatoare, multe slabiciuni ale statului (educatie, sanatate etc.). De ce ne-om ocupa de impozitarea „barbilor” chiar ca nu inteleg… sigur, la o adica poti spune ca trebuie impozitate si afacerile la care evidenta incsarilor este foarte greu de tinut. O fi, habar nu am. Dar daca as fi ministru (ptiu!) nu mi-as pune kestia asta pe agenda…. oricum s-ar rezolva as iesi sifonat si oricum mi-as pierde clar o gramada de vreme.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Gabriel Sincu
Gabriel Sincu
Executive Director, Tax/ Tax Advisory Services la Ernst & Young SRL

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro