joi, martie 28, 2024

Duminica tuturor posibilitatilor – despre alegerile din Franta

Dialog Contributors cu Cristian Muresan, manager roman stabilit la Paris

In ce grila ar trebui citite alegerile din Franta, de duminica?

Aceste alegeri sunt, dupa parerea mea, evenimentul politic cel mai important din ultimii 20 de ani in Europa: de la crearea Euro incoace, tocmai datorita faptului ca pot insemna finalul unui ciclu, acela al constructiei europene. Francezii au vrut intotdeauna sa fie in centrul atentiei si iata ca au ocazia sa decida, duminica, soarta lumii civilizate (am sa incerc sa explic de ce enunt asta). Niciodata nu s-a scris atat de mult in presa internationala despre vreo runda de alegeri. Acest scrutin poate determina soarta intregii Europe, el poate schimba radical starea de lucruri actuala  – intr-un fel de nerecunoscut. Efectele se vor face simtite in toate planurile, caci ne vom trezi in brate ori cu moartea Uniunii Europene, ori cu o intrare a politicii in secolul XXI, in functie de candidatul care va castiga.

In contextul pe care il descrieti, poate Marine Le Pen sa devina presedinte?

Categoric nu. Mass-media au asociat imaginea, ascensiunea si sustinerea pe care le are Marine Le Pen cu Trump sau cu Brexit. Este o asociere simplista, aducatoare de rating si senzational, insa care tine mai mult de fantasmele jurnalistilor. Exista in Franta aceleasi probleme ca in SUA si UK? Categoric da. Inzecit, daca vreti, datorita atentatelor. Insa in Franta exista o puternica aritmetica de stanga, suntem in tara « revolutiei » si a « rezistentei », nu uitati. Oricare dintre ceilalti trei candidati cotati cu sanse ar ajunge in turul al doilea cu Marine Le Pen va castiga detasat. Vorbesc cu diferiti oameni din Paris, sanatosi la cap, care se infierbanta brusc si spun ca, daca prin absurd va castiga, vor iesi in strada, nu ca sa proteseze impotriva unui vot democratic, ci intr-un elan care tine, dupa mine, de razboiul civil. Da, daca Marine Le Pen bate matematica si ajunge presedinte, Franta intra in razboi civil. Nu va fi acceptata niciodata.

Care sunt atunci alternativele si scenariile plauzibile?

Exista doar trei scenarii posibile, cred eu. Sunt patru candidati cotati acum aproape la egalitate, fiecare cu 20 la suta dintre optiunile de vot. Diferenta intre ei este in marja de eroare. In nici unul dintre cele trei scenarii Marine Le Pen nu va ajunge presedinte.

Primul scenariu: Marele pericol este Jean-Luc Mélenchon, reprezentantul miscarii „La France insoumise”, socialist radical, profund anti-liberal, anti-european si anti-democratic (dar cred ca asta e deja un pleonasm), sustinut la alegerile din 2012 de Partidul Comunist. El este protagonistul primului scenariu, cosmarul absolut, bomba nucleara a acestor alegeri, cel pe langa care Brexit si Trump sunt o joaca de copii. Probabilitatea ca acest cosmar sa se intample si Mélenchon sa castige cel de-al doilea tur este destul de mare. La Toulouse, duminica trecuta, Mélenchon a avut 80.000 de oameni la mitingul sau electoral, intr-un oras cu 400.000 de locuitori!  Aceeasi poveste la Marseille. La Dijon a avut 35.000, iar discursul sau a fost retransmis in timp real in alte sase orase mari.  Asta in timp ce ceilalti candidati se zbat in sali de 3-4.000 de locuri. Emmanuel Macron a fost foarte mandru de sine ca a reusit sa adune in Paris 20.000 de oameni, saptamana trecuta.

Presa franceza si cea internationala l-au menajat pe candidatul stangii extreme, desi discursul sau este pe acelasi palier ca al lui Marine Le Pen, amandoi sunt anti-UE si anti-imigratie (cu anumite diferente de ton), amandoi isi manifesta admiratia fata de Rusia si fata de Putin, amandoi mizeaza pe populism. Isi extrag seva din aceeasi mizerie. Insa mass-media au de multa vreme tendinta de a fi ingaduitoare, de a trece sub tacere sau de a fi complice cu extremismele de stanga. Pentru presa din intreaga lume pericolul a fost pana acum doar Marine Le Pen. Si acest pericol a fost atat de mult umflat, incat spectrul extremei stangi a trecut aproape neobservat.

Mélenchon are aderenta la tineri, resuscitand sentimente ce tin de stanga radicala, care, in anii din urma, in Franta, nu s-au comprimat, ba dimpotriva. Nu cred ca are rost sa ii analizam programul politic si economic. Inseamna moartea instantanee a democratiei si capitalismului, asa cum le stim. Ar putea avea parte si de putinii alegatori ai lui Benoit Hamon. In plus, si in cazul lui, si in cazul Le Pen functioneaza spirala tacerii intr-o masura mai mare decat oricand. Multi oameni triseaza in mod constient cand raspund intrebarilor intervievatorilor. Casele de sondaje sunt insultate, spunandu-se despre ele ca fac parte din “sistem” si ca manipuleaza populatia.

Daca va castiga Jean-Luc Mélenchon, atunci va incepe adevaratul cosmar al Europei, schimbarile vor fi neasteptat de profunde. Pietele vor reactiona, firme mari se vor retrage din Franta, Uniunea Europeana ar merge spre prabusire. Nu stiu sa va desenez lumea de maine in scenariul asta, insa orice comparatie cu Brexit e o greseala profunda de analiza. Si inca ceva: cum va arata oare dezbaterea din turul al doilea intre stranepotii lui Hitler si stranepotii lui Stalin?

Al doilea scenariu ar fi François Fillon, candidatul republicanilor. Intentia lui este a de a pune in aplicare un program economic si social asemanator cu cel al lui Margaret Thatcher. Daca va ajunge presedinte, putin probabil ca va avea sustinere politica pentru a face ceva. Ar insemna cinci ani pierduti. Credibilitatea lui e astazi puternic uzurpata de recentele scandaluri. Acum cateva zile s-a dus sa viziteze o scoala si elevii de acolo aveau pe ecranul calculatoarelor mesajul: “Fillon, da-ne banii inapoi!”. O parte a stangii radicale atata asteapta, Fillon presedinte, ca sa inceapa razmerita sociala.

Ajungem la cel de-al treilea scenariu, cel cu Emmanuel Macron ajuns presedinte. Miscarea de centru pe care a creat-o de la zero acum noua luni, numita En Marche! , poate fi asemanata acelor start-up-uri americane care, odata intrate pe piata, au schimbat radical peisajul dintr-o industrie sau alta. En Marche e Uber vs taxi, e Airbnb vs. industria hoteliera, e Deliveroo vs restaurante, e Amazon vs Posta, e iPhone vs telefonul mobil. Daca va castiga alegerile – si, foarte important, daca va reusi sa obtina majoritatea parlamentara – politica europeana va intra in secolul XXI, depasind distinctia stanga-dreapta. Va schimba paradigma politicii si, foarte probabil, va face pui in alte tari. Tot ce stim despre dreapta si stanga iesite din Revolutia franceza, cea industriala, din New Deal sau Razboiul Rece va trebui rescris. Practic, Macron a recoltat de la partidele traditionale de stanga sau de drepta elemente valoroase (“value proposition”, in termeni economici) si a reusit o compozitie destul de diferita de ceea ce a existat pana acum. Un program economic sanatos, imbracat intr-un storytelling perfect – de mariaj intre “Libérté” si “Egalité” – care prinde, avand o popularitate crescanda. Sigur, astfel de formatiuni anti-sistem nu-s noi, avem Podemos in Spania, Syriza in Grecia, Miscarea de 5 Stele in Italia, Bernie Sanders in SUA – la extrema stanga, iesite din criza din 2008 – si UKIP in Marea Britanie sau AfD in Germania, iesite din criza migrantilor si din excesele mondializarii. Toate sunt la extremitatea spectrului politic, ca reactie directa la o criza. Noutate miscarii lui Macron consta in centrismul ei „radical” si in depasirea dualitatii stanga-drepta. In paranteza fie spus, putem forta in extremis o comparatie cu USR-ul din Romania, doar ca este o diferenta majora de finantare, de logistica si de nucleu ideologic.  Doar o democratie consolidata precum cea a Frantei poate produce o astfel de miscare, care sa aiba capacitatea sa se inmulteasca pe continent.

Care pot fi consecintele pentru Romania?

O victorie a lui Jean-Luc Mélenchon o arunca, prin ricoseu, in bratele Rusiei si ale oligarhiei locale, care atata asteapta: moartea UE. Una a lui François Fillon ar lasa-o in bataia vanturilor de la Est, cunoscuta fiind relatia sa cu Rusia. Victoria lui Macron ii poate da idei USR-ului, ca si altora despre faptul ca politica e doar un alt domeniu al societatii, care nu are cum sa scape transformarilor profunde pe care le traim. Revolutia tehnologica e aici si politica ii va fi victima, mai devreme sau mai tarziu.

Distribuie acest articol

22 COMENTARII

  1. Citeva „disclaimers”:

    – nu sint un admirator al doamnei Le Pen (dar nici nu o vad ca dracul gol – asta nu e compliment, doar realism – macar e mai desteapta, mult mai putin viscerala decit taica-su, pe care chiar il displac profund)

    – mi se pare ca cei care pun in aceeasi oala – pe Trump, pe nemernicul de Erdogan, pe doamna Le Pen, pe cinicul Putin, pe epicureanul (pardon de vorba proasta) Kim cel Amplu din Coreea orwelliana etc. – nu se pot lauda cu un mare simt al nuantei

    – NU cred ca doamna Le Pen va cistiga alegerile – sint gata sa pariez bani frumosi pe asta.

    Si acum „punctul cheie”, vorba specialistilor…. mai mult unul teoretic pentru ca nu se va ajunge:

    „Vorbesc cu diferiti oameni din Paris, sanatosi la cap, care se infierbanta brusc si spun ca, daca prin absurd va castiga, vor iesi in strada, nu ca sa proteseze impotriva unui vot democratic, ci intr-un elan care tine dupa mine de razboi civil. Da, daca Marine Le Pen bate matematica si ajunge presedinte, Franta intra in razboi civil. Nu va fi acceptata niciodata.”

    Tocmai aici este mentalitatea care creaza, in mod legitim, Brexit-uri si va mai crea si alte evenimente, neprevazute dar inevitabile.

    „Liberali” plini de sine care cred ca votul lor este mai important decit votul „prostimii”. Votanti care cred ca numai ce e acceptabil pentru ei este acceptabil si decent. Daca nu, pac la Rasboiu’ civil.

    Mentalitatea de „gindeste ca mine sau te bag in razboi civil, mama ta de totalitar” este ceva cu adevarat si in profunzime execrabil, de tip maoist. Am decelat asta in SUA post-alegeri.

    Stiu ca noi trumpistii avem o binemeritata reputatie de analfabeti care ne-am urit invatatoarele angelice. Abia putem sa citim poezia cu Grivei. Sintem mercantili, vulgari, needucati, obsedati de Zeul Dolar, xenofobi s.a.m.d. E OK, ne asumam.

    Totusi, indraznesc sa recomand cititorilor interesati extraordinara biografie „Mao: The Unknown Story”, scrisa in colaborare de un apusean si o chinezoaica, Jung Chang si Jon Halliday Absolut superba. Mai mult decit superba, terifianta. O lectie de istorie care nu trebuie uitata.

    Te face sa vezi o Marine Le Pen si asa-zisul pericol al „fascismului” vestic PREZENT [nu vorbim de nazisme si legionarisme de tip tare, pe care le urasc] intr-un *context realist*, proportional.

    A dori granite ceva mai protejate, a fi mefiant cind vine vorba de importul angrosist al unor religii profund dedicate violentei, urii si mortii, a antama un control al extremismelor reale ceva mai competent decit cel prezent. . . asta nu e fascism, e bun simt, dar asta numai pentru noi, prostimea trumpista.

    Oricum, Franta este, nu-i asa, mult mai sofisticata decit SUA, astfel incit cine nu „trebuie” sa iasa nu va iesi. Dandanache e inca la putere, in Europa.

    .

  2. „O victorie … a lui François Fillon ar lasa-o in bataia vanturilor de la Est, cunoscuta fiind relatia sa cu Rusia.” – calculat ambiguă expresia asta cu „vânturile”, ca să stârnească temeri fără a spune ceva concret, care ar fi ulterior infirmat de realitate.

    De fapt o victorie a lui Fillon nu ar reprezenta nici un pericol pentru România. Relaţiile dintre Franţa şi Rusia au fost bune şi înainte de 2014, fără ca România să aibă de pierdut din asta.

    Şi să nu mi se aducă argumentul cu „stai domnule, pe atunci Rusia era paşnică, dar acum a luat-o razna şi vrea să cucerească tot ce poate”. Nu. E aceeaşi Rusie, cu acelaşi preşedinte, cu aceeaşi viziune. Nu are treabă cu ţările UE/NATO, iar intervenţia militară din Ucraina a avut drept scop blocarea aderării Ucrainei la NATO, aderare care ar fi afectat grav securitatea Rusiei.

  3. Buna ziua,
    Si eu traiesc de ceva vreme in Franta, expatriat in Toulouse, ai am o perspectiva destul de diferita de a dumneavoastra domnule Muresan.
    In primul rand as dori sa recomand documentarea mai detaliata a programului lui Macron care din perspectiva oamenilor care cunosc inovatia si creativitatea la prima mana, aci in Toulouse, nu este decat un nou mod de a „precariza” si mai mult traiul francezului obisnuit, deja „precarizat” de masuri initiate si coordonate tot de distinsul domn Macron cand era ministru.
    In al doilea rand, desi este unul dintre purtatorii lui de cuvant, Djordje Kuzmanovic are un interesant punct de vedere despre Melenchon destul de pertinent, corect argumentat as adauga eu, in Huffington Post (nu presa cu finantare partinica sau estica) care cred ca modereaza mult imaginea prezentata de dumneavoastra mai sus… cititi-l poate va formati mai mult de o idee despre el… poate pentru turul doi veti fi obligat sa va documentati cum trebuie si sa nu fiti patimas… io-mi permit sa fiu.. dar dupa ce am citi destul de mult despre toti candidatii… inclusiv despre ciobanul cu procente interesante chiar si pentru Franta:
    http://m.huffingtonpost.fr/djordje-kuzmanovic/election-jean-luc-melenchon-presidentielle_a_22048898/?utm_hp_ref=fr-jean-luc-melenchon

  4. Despre Macron se spune că e controlat de marile bănci, de marile companii farmaceutice etc. Are cei mai mulți bani în campania electorală, fapt ce îi permite să cumpere absența criticii în mass-media, supralicitarea marjei de eroare în sondaje. Legăturile cu partidul democrat din S.U.A. sunt de asemenea de notorietate. Partidul democrat a susținut dintr-o poziție de stânga mișcările globale ale marelui capital, pierzând cu brio în S.U.A. Macron dă mereu Germania ca exemplu pozitiv. Adică sunt slabe speranțe că el va conferi U.E. alt liant decât interesele global-europene ale marelui capital. Reconsiderarea bazelor U.E. este lucrul ce-l aștept cel mai mult de la alegerile franceze. Eu consider că o comunitate, precum cea a Europei, se bazează în primul rând pe cultură. Pentru handicapatul Macron nu prea există specific cultural (francez, european etc.).

    Adică va face exact ce a făcut Hollande încât a ajuns să fie urât de francezi. „Emmanuel Hollande II”. Ceea ce îl distinge de Hollande este lipsa de modestie și prisosul de prostie (ăstea merg întotdeauna împreună). Îi zicea unui alegător să muncească mai mult dacă vrea un costum bun, se plângea că în studenție nu avea decât 1000 de euro pe lună. Aici în Franța imputarea neseriozității este foarte jignitoare, în general se pornește de la premisa că toată lumea muncește foarte mult la locul său și pentru salariul său. Și astăzi 1000 de euro pe lună este un semn de prosperitate pentru un student.

    Dacă aș avea cetățenia franceză aș vota Fillon. Data viitoare o voi avea.

  5. UE nu moare nici daca iese si Franta dupa UK, deoarece eu cred cu tarie ca Germania, Olanda, si Austria etc… (tariele carora le merge bine in urma UE), ar fi perfect multumite cu ce ar ramane din UE si dupa iesirea acestor doua tari cu probleme de identitate (care plang dupa vremuri de glorie demult apuse). Exista o fata ascunsa a problemei, pe care presa avida de rating, care agita virtutile nationalismului in dauna prosperitatii ( de vreo saptamana Sir Michael Caine spunea ca prefera sa fie un stapan sarac decat un servitor bogat… desi UK nu era servitorul nimanui in UE) nu o scoate in evidenta: atat grecii cat si italienii nu vor sa renunte la o moneda puternica si stabila. Uite doua state cu aplecare istorica spre socialism, care au experimantat decenii la rand devalorizarea monedei ca formula de mentinere a competitivitatii, care dupa aderarea la euro o duc greu, dar in care suportul populatiei pentru revenirea la moneda nationala nu exista. Ba mai mult sub rigoarea germana economiiile acestor doua tari, mai ales a Italiei, par sa isi revina. Germania se va bate pana la capat pentru aceasta uniune. Sa nu ne inchipuim ca daca ies UK si Franta , Germania va spune ca, gata , inchidem, pravalia.. Cu suportul celeorlalte tari nordice, un proiect de absorbtie si de integrare completa a Balcanilor este fezabil. Putin nu va fi etern, iar dupa ce a facut in Donbas, intreaga sau partiala, Ucraina are un destin european. Sa nu uitam ca si in Balcani si in mare parte din Ucraina a fost odata Imperiul Austro-Ungar iar Prusia Orientala este actuala enclava Kaliningrad. Cine mai are nevoie de UK si Franta? Nu este destul de mare restul Europei pentru Germania si Olanda? Nu sunt destule oportunitati de investitii si teren agricol pentru surplusul comercial al acestor doua tari ( si a altora…)? Ce sa faca cu banii nemtii si olandezii, principalii beneficiari ai Eurozonei, sa-i bage in bursa americana, sau sa-i dea brokerilor din Londra sa-i speculeze? Sau sa cumpere pamant in Europa de Est? Observam ca olandezii, mari cumparatori de teren agricol in Romania, chiar lucreaza terenul, nu ca italienii care mai mult l-au comasat. Nu vedem ca in zona Cugir Sebes cutii de viteza de mare performanta pentru Mercedes sunt realizate de romani? Asa cum prin cresterea nivelului de trai China s-a transformat in cea mai ravnita piata din lume, si Europa Centrala si de Est prin cresterea nivelului de trai poate compensa in timp plecarea UK si eventual a Frantei. Germania nu este tara proiectelor pe termen scurt si este probabil pregatita sa sustina si sa plateasca pentru proiectul UE pana la capat. Obiectivul transparent a Rusiei lui Putin si a Americii lui Trump de a impiedica ridicarea UE va crea cateva probleme pe termen scurt, dar Trump pare din ce in ce mai ingradit de establishmentul militar amercian care ii arata clar ca dusmanul este Rusia nu UE iar, dupa Putin Rusia poate ajunge foarte repede ca in vremea lui Boris Eltsin. Asa ca Germania nu are altceva de facut decat sa taca, sa astepte si sa plateasca. Si cu putin noroc poate avea aproape toata Europa fara sa traga niciun glont.
    P.S. Nu cred ca in Franta nu se intelege ca iesirea din UE inseamna predarea Europei catre Germnia, iar UK-ul iesit din UE nu mai foloseste nimanui, nici SUA nici Rusiei. In final, daca valul de populism nu mai creaza adepti, ca sa sparga Uniunea complet, SUA s-ar putea sa-i oblige pe britanicim sa faca cale intoarsa cu coada intre picioare. Sa ne amintim criza canalului Suez cand SUA si URSS i-au facut de cacao pe britanici si pe francezi si le-au aratat care este adevarata lor forta in ziua de azi.

  6. Am o analiza asemanatoare cu a dvs, mai putin, poate, referitor la o eventuala corespondenta in Romania, a formatiunii EM!. In opinia mea, singurul (la acest moment) politician roman care poate declansa o dinamica comparabila, ar fi D.Ciolos.
    Desigur, o eventuala victorie finala a lui E.Macron, ar da idei multora…dar nu si densitate. Or, chiar daca nivelul democratic al romanilor este diferit de al francezilor, din multiple cauze istorice, geografice sau pur si simplu de mentalitate, eu cred ca un asemenea partid este ceea ce romanii asteapta de mult…
    Progresistii romani, din ce in ce mai numerosi, continua sa „reziste” din lipsa de sustinere politica corespunzatoare, adica pe masura aspiratiilor si a competentelor lor!
    In Franta, de ex, unde insasi cuvintele folosite au mai multa importanta decat la noi, s-ar fi trecut rapid la alt slogan, dat fiind ca „a rezista” implica „persistenta” celorlalti…Nu mai este, deci, constructiv…se banalizeaza si se uzeaza, intr-o asteptare complet paguboasa cauzei initiale.
    PSD&co isi traieste utlimele momente de glorie, si persista numai datorita „calitatii” opozitiei. Poporul nu are de ales, deci…ridica din umeri, neputiincios….
    D.Ciolos insa, are toate cartile in mana, mai ramane sa doreasca sa se dedice Romaniei, si modelul Macron poate fi o realitate de succes si la noi.
    In privinta Frantei, cred ca partidele traditionale nu vor trece de primul tur ;)

  7. „Drang nach Osten” – expansiunea Germaniei in tarile slavice, acesta este termenul cheie care a dus la situatia de azi. O UE care inglobeaza Balcanii, trece Marea Neagra in Georgia, absoarbe Turcia, si peste tot vezi numai fabrici de componente auto si linii de asamablare a VW, Mercedes-benz, Renault , magazine Kaufland, Lidl, Carrefour…, ogoare lucrate de olandezi, statii de benzina OMV, distribuite de utilitati impartita frateste intre E-oN, GDF, ENI, etc, si peste toate domneste un Bruxelles care emite mii de regulamente, acte normative si standarde care sa le faca viata grea celor din afara Uniunii si a Eurozonei. O UE care sa functioneze dupa chipul si asemanarea Germaniei, Olandei si Austriei (si nu numai…), ordonat, disciplinat si previzibil. Pe santierele navale din toata Uniunea, din Finlanda pana in Italia se construieste flota Armatei Europene comune, portavioane, submarine, etc… Prin fabrici si uzine raspandite prin toata Europa, barbati si femei muncesc cu drag si spor sa construiasca avioane de lupta, rachete IC, und so weiter… banii curg de la Bruxelles, din bugetul comun. Salariile sunt decente, muncitorii o duc bine, vara asalteaza plajele Mediteranei, iarna statiunile de schi din Alpi, rigoarea germana , imbinata cu creativitatea italiana si sofisticarea franceza, stapanesc continentul. Grecii spaniolii, portughezii, romanii ungurii, condimenteaza local aceasta savoare. Cuvantul de ordine este „sa ne cunoastem mai bine”. Miloane de oameni vin sa guste palinca si sa taie porcul in Romanial, in Ungaria sa faca un gulas, in Finlanda sa-l caute pe Mos Craciu si faca o sauna si schi fond, etc.

    Tot acest delir este cosmarul Rusiei. Intr-un final SUA ar putea intelege ca are nevoie de o astfel de Uniune ca sa stavileasca expansiunea pe mari a Chinei si in viitor a Indiei, si nu o colectie de Romanii si Croatii si Ungarii reactionare si revansarde, care sa-si faca concurenta la investitiile straine. imi pare rau ca britanicii nu-si gasesc locul in aceasta viziune. Pentru francezi timpul nu-i trecut.
    Pentru ca intr-un final suntem aproape toti crestini si educati asemanator de-a lungul si de-a latul acestui continent.

  8. Pare evident ca Marine Le Pen va accede in turul doi.Are calitati care-o pot face atractiva pentru un electorat mai ‘simplut”, mai putin educat, mai usor de impresionat prin vorbe, atitudini, gesturi. E spontana, charismatica, directa; dupa ultimul atentat a parut cea mai convingatoare in declaratii, ceilalti au fost cam confuzi. Din fericire nu pare sa aiba sanse reale in turul doi, prin urmare unul ditre ceilalti trei cu sanse va fi presedintele. Fillon parea cel mai potrivit : matur, competent, cu experienta. Pana la devoalarea „matrapazlacurilor” mergea „la sigur”. Nu pot sti cum vor cantari francezii intre calitatile lui – certe – si „defectiunea’ aparuta. Daca ar judeca asemenea lui Ion Tiriac (” mai bine cu un hot destept decat cu un cinstit prost”) l-ar vota.
    Mie Macron mi se pare inca prea tanar, instabil psihic, capabil de surprize , mai ales dezagreabile. Melenchon prea ii sperie pe multi, n-ar fi bine sa intre in turul doi, s-ar repeta cumva scenariul Iliescu/Vadim si nimeni nu poate prevedea ce va iesi de-aici…
    Mi-e draga Franta si francezii, noi mai avem nevoie de o Franta puternica, stabila si respectata. Sa dea Domnul sa iasa bine !

  9. 1. Din punct de vedere al ideilor
    Popularitatea ideilor radicale – de stanga sau de dreapta – nu este decat o expresie a suficientei traiului decent de zi cu zi, asa-numitul ” a ti se uri cu binele”.
    Invocarea ” marelui capital” ce controleaza tot, a bancilor care il au in mana pe Macron, sunt din pacate, expresia „socialismului de cafenea”, idei vanturate stand la terasa, ca da bine sa fim „anti-sistem”.
    Dar, realitatea este ca, nici unul din francezii acestia”radicali” nu au experimentat pe pielea lor ce inseamna socialismul/comunismul/fascismul sau intr-un cuvant un regim autocrat (sau mai rau absolutist-ceausist) asa ca nu stiu ce inseamna asta.
    Francezii HABAR NU AU ce ii asteapta cu Melenchon sau LePen. Fluturarea de idealisme, clisee anti-sistem si gadilarea sentimentului nationalist in campanie nu va fi indeajuns in era post-electorala.
    2. Din punct de vedere economic
    Iesirea din EU a Frantei va insemna un dezastru financiar. De ce?
    a) franta este un stat care a investit masiv in masuri sociale de la buget. Bugetul este deja foarte impovarat.- statul este dator cu cca. 96% din PIB .
    b) Franta are deja deficit bugetar excesiv -3.5%. Dar mai e pasuita de UE, ca vorba aia e Franta…..
    c) Franta are o crestere anemica de 1.1% per annum.
    d) Franta in relatia cu UE are de castigat; lasand la o parte circulatia libera a marfurilor si banilor, Franta este cel mai mare beneficiar al politcii agricole commune(PAC). de altfel, PAC a fost creat pentru Franta; Franta a primit de la PAC in exercitiul bugetar 2007-2014 cca. 11 mld. Euro/an , adica cca 75 mld in total. Intre timp, franta a fost contributor net la bugetul total al UE cu 42 mld. Euro. Deci, bottom line, a iesit pe plus cu cca. 5 mld euro pe an. Banii astia nu vor mai fi cu LePen sau Melenchon scotand Franta din UE.

    Deci pentru a tine agricultorii multumiti cei 5 mld pe an trebuie platit de la buget , matematic deficitul va ajunge la cel putin 3.75% per annum(raportat la PIB 2016 de cca. 2100 mld. Euro)

    Chair daca si-ar mentine cresterea de 1.1% – ceea ce cu un regim autocrat si nationalist este imposibil – diferenta intre deficit bugetar si cresterea PIB va adanci datoria publica peste pragul la care Franta va datora mai mult decat produce, precum PIIGS si Belgia.

    Daca bancile mult hulite, sistemul asta capitalist vor refuza sa mai cumpere obligatiuni de stat franceze care sa tina deschisa perfuzia de bani ce permite cresterea deficitului bugetar, atunci cum vor rezolva marii idealisti extremisti si nationalisti problema? Cumva ca Ceausescu cand a achitat datoria in anii ’80?

    Sunt curios cat de avantati vor mai fi in radicalismul lor acesti socialisti/nationalisti/luptatori anti-system/anti-capitalism cand vor avea ratii la mancare si mazout?

    Este adevarat ca, la modul theoretic, Macron nu este o alegere buna; dar la modul practic, alta alegere e si mai proasta. Aceasi situatie in Romania ultimilor ani cand in turul doi a trebuit sa alegem intre Vadim si Iliescu….

  10. Pare a fi un specific romanesc a ne ingrijora de alegerile din SUA, de votul pentru Braxit, de alegerile din Turcia ori Franta… mai pe scurt, de ce se zvircoleste mapamondul.
    Adica ne pasa!
    Ne pasa de coruptia din tara, # rezist (‘voi, romanii, sinteti cei mai corupti europeni”!), dar avem ochelari de cal cind e vorba de imediata apropiere: E o placere sa ne turnam cenusa in cap :D
    „Consilierul juridic al VW, Manfred Döss, a declarat, în faţa judecătorilor Tribunalului districtual Detroit: „Onorată instanţă, Grupul auto Volkswagen pledează vinovat la toate cele trei acuzaţii deoarece este vinovat pentru toate trei”.
    (E drept, la noi nu pledeaza vinovati nici delatorii, caci vor sa ramina liberi si cu banii.)

    http://www.mediafax.ro/economic/scandalul-emisiilor-poluante-grupul-volkswagen-pledeaza-vinovat-in-sua-in-cadrul-acordului-de-4-3-miliarde-de-dolari-16190937
    NB,
    „Francezii au vrut intotdeauna sa fie in centrul atentiei si iata ca au ocazia sa decida, duminica, soarta lumii civilizate”
    De acord ca au vrut sa fie in centrul lumii civilizate, dar ocazia sa decida soarta lumii civilizate nu le mai apartine
    Dupa al doilea mondial, incepind cu De Gaulle, Franta a devenit tot mai tifnoasa pentru pierdere de prim plan. Acum e in siajul nemtilor.

    • Grupul VW a pledat „vinovat” in urma unor negocieri care au durat 1 an de zile cu autoritatile americane. Amenda primita pare mare, dar fata de amploarea faptei – nu este deloc (au beneficiat de mai multe miliarde $ ajutoare de la statul american pentru vanzarea de motoare nepoluante ce polueaza in draci).
      Wikileaks vorbea nu demult despre fluxuri de bani negri ai liderilor politici din Vest. Mitt Romney, fost candidat la prezidentiale in 2012, isi tine banii prin paradisuri fiscale. Barack Obama este multimilionar din politica si un socialist care si-a petrecut mare parte din timpul cat a fost presedinte pe terenurile de golf. Hillary Clinton produce sute de mii de $ pe ora tinand discursuri in fata unor companii carora apoi le ofera diverse favoruri in calitate de politician si functionar public – si a produs astfel o avere de mai multe zeci de milioane $. Bill Clinton este cunoscut pentru nenumaratele escapade sexuale carora unele femei-victima le spun violuri. Frizerul lui Hollande, un socialist adevarat, s-a descoperit ca era platit de statul francez cu 10k euro pe luna (https://www.nytimes.com/2016/07/14/world/europe/hollande-hairdresser-france.html). Elvetianul Blatter (deh, nici numele nu-l ajuta) este cunoscut pentru blaturi si spagi. Alti ministrii socialisti de prin Franta si Spania (se stie ca socialistii lupta pentru poporul sarac) vorbeau despre taxe mai mari, in timp ce-si treceau veniturile prin paradisuri fiscale ca sa nu plateasca ei insisi taxe. La fel ca „socialistii” nostri.

      Eu vad ca exista oameni care par inteligenti si maturi, oameni seriosi, si care inca mai cred ca socialismul poate functiona. Adica ideea de a lua de la unii si a redistribui catre cei mai saraci, evident cu o parte din jaf trecand pe la Partid. De aceasta slabiciune emotionala profita hotomani de calibru atat la noi, cat si in Vest.

      • Genial „Grupul VW a pledat “vinovat” in urma unor negocieri”.
        Si crezi ca pleda vinovat daca era nevinovat? negocierile sint pentru scurtarea procedurilor, cind acuzatul isi recunoaste vina.
        VW a facut o frauda mai mare decit fac toti coruprii mioritici in decenii. Si au purtat negocieri sa plateasca mai putine miliarde.

  11. Liberalismul, intotdeauna de stanga in tarile cu aristocratie, e pentru indivizi, nu pentru „firme”.

    Cand Mélenchon vrea sa limiteze puterea firmelor pentru a reda din libertate cetatenilor nu e incompatibil cu liberalismul. Daca iese cumva presedinte nu va avea mana libera.
    Fillon e cleptoman, mincinos si corupt dovedit. Totul asortat cu bigotism. Cu asa profil e greu sa il doresti ca presedinte. Electoratul care il sustine o face din bigotism nu pentru politicile propuse.
    Macron e tanar si inteligent. Propunerile lui sunt cele mai echilibrate. Ramane de vazut daca o cultura a compromisului e realmente majoritara in electoratul francez …

  12. TALI-BANII
    FRANTA vs SUA

    Cele doua tari reprezinta, in opinia mea, cele doua extreme importante ale capitalismului contemporan:
    STANGA vs. DREAPTA. Alegerile recente imi prilejuiesc unele comentarii, prin care incerc sa
    pun in evidenta ca „adevarul e undeva la mijloc”. Si, cum am mai scris aici, ca democratia pare a
    se afla la o rascruce, „performantele” clasei politice pe care o produce punand in primejdie insasi
    perpetuarea acesteia.

    COMUNISMUL E VIU!
    Cunosc Franta dintr-o dubla perspectiva: am trait acolo aproape trei ani si am destui prieteni, atat
    francezi „de souche” cat si de origine romana, stabiliti de multa vreme acolo. Este fara indoiala o tara
    UNICA! Pentru noi exercita prin cultura si rafinatul „savoir vivre” o fascinatie unica, irezistibila;
    in acelasi timp, pentru unul care a „beneficiat” ani lungi de comunism, este o adevarata „proba de
    rezistenta”, la care, macar in mediul academic, esti supus la fiecare pas. Nu am cunoscut NICAIERI
    (desi am cutreierat lumea) oameni care sa sfideze mai socant orice logica (dintre cele care, ca
    profesionist, imi sunt accesibile)… Oameni ale caror inteligenta si profesionalism sunt incontestabile
    sunt capabili de cele mai INCREDIBILE ABERATII IN PLAN POLITIC! Pentru ei intregul cortegiu de ORORI pe care noi le-am trait, urmare a regimului COMUNIST, sunt, intr-o suverana ignorare a oricaror adevaruri istorice, doar IDEALURI ALE OMENIRII, ASPIRATII DE DREPTATE SOCIALA, EVIDENTE ALE MANIFESTARII MORALEI SUPREME, EGALITATEA (sanselor, zic ei). In acelasi timp, in spatele acestei aparente de moralitate (e, probabil, inutil sa mai zic ca in acest discurs moralizator orice ALUZIE la religie, in orice forma s-ar manifesta, este privita cu condescendenta, dispret sau ura, in functie de miza discursului). Este inspaimantator sa constati de cata VIOLENTA sunt capabili, mai ales daca ii contrezi, sunt gata sa „treaca la revolutie”, ca si in 1789, dar in varianta moderna, 1917 v.2. Ca sa intelegi cu adevarat e nevoie sa traiesti printre ei, sa ii infrunti in discutii sincere, sa le vezi EXTREMISMUL TALIBAN. Cine nu i-a cunoscut nu va crede ca asa ceva e posibil ! PERPLEXITATEA ESTE MAXIMA, DOVEZILE INCONTESTABILE DE PROFESIONALISM SI INTELIGENTA SE OPUN IN MOD ILOGIC UNOR AFIRMATII/ALEGERI POLITICE CARE CONTRAZIC VIOLENT TOT CEEA CE AM TRAIT NOI !

    Alegerile din acest an din Franta reprezinta o INCUNUNARE A ACESTOR TRISTE REALITATI. Dupa un mandat prezidential execrabil, marcat de lipsa de calitati a lui Hollande, se pare ca oamenii vor alege intre
    Le Pen, Macron, Mélenchon si Fillon. Le Pen, nu lipsita de calitati, sustine (probabil fara NICI O SANSA)
    tema anti-globalista, nationalista, anti europeana, mizand pe FRICA generata de atentatele recente si pe
    tentativele esuate de a le preveni. Macron, cam tinerel si fost membru al administratiei Hollande,
    incearca sa para de centru, cu un discurs ponderat dar imprecis. Poate parea raul cel mai mic, dar poate
    fi si imprevizibil. Mélenchon este un specimen unic, ne propune REVOLUTIA SI PACEA. Sau, ca sa ne amintim, desi nu ne place, LUPTA PENTRU PACE. Am urmarit (putin, ca face rau la sanatate) un miting al sau dedicat PACII. Ceausescu redivivus ! Fillon parea cel mai cu scaun la cap si, oricum, dupa Hollande trebuia sa vina dreapta, nu ? NU, pentru ca l-au prins cu mata-n sac, in cel mai penibil mod. Cum a fost posibil ca inainte de alegerile primare de dreapta sa nu stie nimeni de potlogaria lui ?! OAMENII ACESTIA ISI IMPART, PANA UNA/ALTA 80% din intentiile de vot !!! Pauvre France.

    TRUMP & Comp.
    Personal nu sunt nici un admirator al fostei administratii americane, nici un dusman al celei noi. Cred, in
    nota pesimista expusa intr-un comentariu anterior, ca mai toti oamenii politici sunt, astazi, de o calitate
    indoielnica. In plus, diferentele intre rezultatele politicii lor nu sunt atat de relevante precum se crede.
    „Inainte” se tipa tare, „dupa” se mai pun bemoluri; precum se vede, deja.

    Am destui prieteni, fosti colegi, oameni de o calitate profesionala si umana fara cusur, care sunt de cel putin
    20 de ani in SUA. Mi-au parut foarte afectati de victoria lui Trump. Dupa propria marturie, in esenta pentru ca, desi plecati de aici cu toata scarba posibila indusa de regimul comunist, viata in America (unde au astazi pozitii de mare prestigiu si traiesc fara nici o problema materiala) i-a „impins spre stanga” in optiunea politica. Am fost deci socat sa citesc, AICI, comentarii ale unora ce par „din aceeasi lume”, inteligenti, informati, de varsta matura, dar care PROPOVADUIESC, SISTEMATIC, O VIZIUNE OPUSA:

    „Regimul lui Hussein Obama, musulmanul, nevasta-sa si tot restul, sunt comunisti, corupti, incompetenti, de rea credinta, dusmani ai rasei albe…pe scurt Dracul Gol (si Negru, pe deasupra). In schimb, Trump si ai sai sunt Messia si Arhanghelii Mantuirii, unicul leac posibil si necesar pentru America si restul Lumii.”
    Fara nici o posibilitate de „negociere”, chiar si o pozitie neutra (fie in articole, fie in alte comentarii)
    nefiind suportata de cei (nu multi, dar foarte decisi) luptatori pentru „cauza”. Stiu ca nu are rost sa discuti cu cineva a carui pozitie extrema este rezultatul unei profunde si indelungate suferinte. Intr-un fel, „are dreptul la asta” si e bine sa-l lasi in pace, asa taliban cum e sau pare. Dar intreb:

    CARE POT FI MOTIVELE CARE SA-I FACA PE NISTE ROMANI, D’AI NOSTRI, AJUNSI IN AMERICA, SA PROPOVADUIASCA AICI CU O ASEMENEA INVERSUNARE SI EVIDENT SUBIECTIVISM, ACESTE TEZE ?! CE LE VA FI FACUT, OARE, „NEMERNICUL BINOM OBAMA/CLINTON
    SI HAITA LOR”, CA SA FIE ASA PORNITI ?! CE SPERA DE LA TRUMP SI AI SAI CIRACI, CA SA-L IDOLATRIZEZE PANA LA RIDICOL ?!

    De ce nu mai pot sa rada cand „cel mai puternic om din lume” scrie pe Twitter, mai intai despre MOAB, ca un copil care se lauda in fata blocului cu ultima jucarie pe care a primit-o, mai apoi despre armada pe care a trimis-o, APARENT, peste analogul sau din familia regala Kim, ca „pe langa ce vedeti, mai avem si o puzderie de submarine, cele mai bune” ?!
    Cum a ramas cu „we’ll take care of Obamacare” ?! E mai complicat; dar, oricum, costa mai putin sa recunosti asta decat s-o schimbi, nu ?

    Un episod care mi-a ramas, pentru ca denota o anumita COORDONARE intre acesti CORIFEI AI TEZELOR CARE TREBUIE IMPUSE:
    a. Unul dintre ei face praf regimul Obama/Clinton, pe care il prezinta precum Dragnea, cu Firea si Tariceanu, democratii fiind ca parlamentul nostru, iar presa aservita, New York Times, CNN…, ca pe ceva gen Antene, RoTV…Ciuvica, Gadea, Cristoiu et Co. Pana si „judecatorii lui Obama” au avut parte de calificative similare cu „ai nostri”.
    b. Intervine, nevinovat, un alt comentator si zice „ceva rau” de Trump si echipa sa.
    c. Sare, ars, colegul de ACTIVISM PRO TRUMP al primului si il expediaza pe nefericit cu „Voi, romanii cu closetul in curte, dati lectii Americii” ?!
    NOSTIM, NU ? Mai ramanea sa zica cineva si replica celebra „voi vorbiti, care impuscati negri” :-) Doar ca, intre timp, alde Bannon si Flynn au cam disparut din peisaj.
    CE TE COSTA, CHIAR DACA AI ARGUMENTE SI PARERI FERME, SA RAMAI OBIECTIV ?!

    MORALA:
    Cred ca sunt destule „semne rele” ca sa incercam sa intelegem care este RADACINA RAULUI, fara se ne incordam in posturi rigide, cu „pata pusa”; avem destui TALIBANI IN LUME.

  13. Domnule Muresan,

    Ati inceput bine articolul, dar l-ati terminat, imi pare rau sa v-o spun, cumva pe alaturi, „à côté de la plaque”, cum se spune pe aici – din pacate…
    Sunt de multa vreme in Franta – sunt si cetatean francez de altfel – si ma mir ca v-a „scapat” faptul ca Melenchon – desi un adevarat animal politic si un orator de mare clasa – nu are nici o sansa sa se califice in turul 2. Un comunist trotkist iesit parca de la Antipa, dintre dinozaurii de acolo, cu propuneri de inceput de secol XX…
    Ma mir iarasi ca nu spuneti nimic de fantastica manipulare prin care se incearca pe toate canalele – de la mass-media pana la sondajele de opinie „cosmetizate” – sa ni se impuna un candidat Macron providential (de care Dvs. in mod evident sunteti fan), dar care nu este altceva decat continuatorul si „fiul” ideologic a lui Hollande (cel care a promis – si pare-se ca a si reusit – sa distruga de facto Partidul Socialist, aflat, e drept, de multa vreme, intr-o situatie de colaps) – cel mai slab presedinte pe care l-a avut Franta pana acum. Un candidat care isi aloca o pozitionare centrala, desi el este evident de stanga – cele cateva palide gesturi de dreapta fiind doar de fatada, ca sa justifice cumva aceasta pozitionare…Cei putini de dreapta care il urmeaza sunt doar niste politruci gen Bayrou – care si el se declara de centru dreapta, dar care este la cea de-a treia sustinere a stangii, dupa episoadele 2007 si 2012. Toti acestia au „simtit” un oarecare val, dar care se va sparge de malul dur al realitatii votului de maine. Macron e o bula de sapun care va disparea asa cum a aparut…Fara un program politic clar, fara o sustinere parlamentara, fara experienta politica, el a avut doar inteligenta de a specula un moment favorabil reprezentat de o reactie la imobilismul politic de pana acum. Un fenomen interesant din punct de vedere politic, dar trecator….
    Pe madame LePen o clasati – iarasi, in mod complet gresit – probabil sub influenta generala, de neunteles pentru mine – la extrema dreapta, uitand surprinzator ca programul ei este de fapt peste 75% de…stanga! De altfel marea diferenta dintre LePen si Melenchon este atitudinea primei fata de migratie.. Daca ar negocia nitel ar putea face liste comune la viitoarele alegeri legislative…
    In sfarsit pe candidatul Fillon il vedeti retrograd, pro-rus si fara mare efect asupra Europei. Aici va inselati 100%: Este singurul candidat cu un program coerent, clar, concis, cu metode anuntate de iesire din criza si relansare a economiei, realist (500000 de functionari – marea plaga a Frantei – „out”) si cu obiective concrete (in 10 ani Franta sa devina prima putere a Europei). Are sustinerea centrului si a dreptei, are experienta de ministru si prim-ministru iar despre discursul sau nu se poate spune decat ca este mereu la obiect.
    Prin urmare, va sugerez sa revizuiti analizele pe care le faceti. Nu prea stiu in ce cercuri va invartiti in capitala, dar in mod evident ele nu reprezinta majoritatea. Eu il vad pe Fillon in turul 2, alaturi de LePen.
    Inchei cu o intrebare; daca la turul 2 vom avea un duel Macron-Fillon, Dvs. cu cine votati?
    In orice caz, eu votez cu Fillon, pentru ca prin atitudinea sa pro -Europeana si pro-NATO nu are cum sa fie rau pentru Romania, iar mesajul de relansare economica si de incredere pe care il poarta este extrem de pozitiv pentru UE si Europa, ca entitate geografica, in general.

    • Imi pare rau, dar Fillon nu a ajuns in turul doi (daca as fi fost francez, eu as fi votat cu el). In rest, gasesc comentariul dumneavoastra foarte realist.

      Este clar ca Macron nu este socialist, la fel cum nu era Oprescu „pesedist”, ca doar si-au dat demisia inainte de alegeri. Si ca sa continuam asemanarea intre ei, amandoi par sa nu aiba habar despre ce anume trebuie sa faca. In fine, probabil ca in Franta va urma o era „Hollande reborn”, si in urmatorii ani vor mai adauga un milion-doua de someri, va mai creste deficitul bugetar, vor mai fi niste atentate si la urmatoarele alegeri o vor vota pe Le Pen.

      Ce credeti ca este in neregula cu francezii, de nu pot sa aleaga ca lumea?

      • Macron nu a fost niciodata membru PS! Si-a dat demisia din postul de ministru tehnocrat al economiei, in guvern socialist. Altfel spus, absolut nicio asemanare cu Oprescu! E o gluma!?
        Cat despre Fillon, e clar can francezii tin mai mult la integritate so morala, decat multi romani!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro