duminică, decembrie 8, 2024

După 17 ani în sistemul educațional constați ca ești inadecvat pentru piața muncii. Societatea monetizează atenția, nu cunoașterea

Agenda de la Lisabona (2000) și ulterior Strategia UE intitulată frumos  „Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” are inserată undeva în text o țintă, sau în ”noulimba” europeană ”Milestone”: ”40% din segmentul 30-34 ani trebuie să atingă nivelul de studii terțiare”. Textul la care mă refer sună mai exact așa: ”Tertiary level attainment – By 2020, the share of 30-34 year olds with tertiary educational attainment should be at least 40 %”. Ideile care urmează pleacă de la acest text.

Un pic de context: Obiective ambițioase, rezultate nedorite

Ideile ambițioase implementate în politici publice au de foarte multe ori rezultate absolut dezastruoase. Câteva cazuri celebre ar fi:

  • Marele Salt Înainte (1958-1962), o inițiativă ambițioasă prin care Mao intenționa să transforme China dintr-o economie agrară într-o mare putere industrială într-un timp extrem de scurt, rezultatul fiind o foamete catastrofală.
  • Colectivizarea forțată a agriculturii în Uniunea Sovietică (1928-1933), rezultatul fiind o foamete catastrofală
  • Naționalizarea terenurilor agricole în Cambodgia (1975-1979), Economia a fost distrusă, iar țara a suferit un genocid, cu o pierdere estimată la un sfert din populația totală..
  • Prohibiția alcoolului în Statele Unite (1920-1933), Crima organizată și corupția au crescut semnificativ, iar guvernul a pierdut încrederea publicului..
  • Programul de Biocombustibili din Uniunea Europeană, „Green Rush” (anii 2000), a contribuit la criza alimentară globală din 2008.
  • Sistemul „Assignat” din Franța Revoluționară (1790-1796), Inflația masivă a destabilizat economia franceză și a agravat criza socială și politică.
  • Legea Porumbului din Marea Britanie (1815-1846), a declanșat proteste și o criză economică.
  • Experimentul „Specie Circular” al Statelor Unite (1836), Economia SUA a intrat într-o criză profundă, cunoscută sub numele de Panica din 1837. Mii de afaceri au falimentat, iar șomajul a crescut dramatic, iar efectele crizei s-au resimțit timp de aproape un deceniu.

Ca idee, atunci când statele, oricât de mari sau mici, iau astfel de măsuri, foarte ambițioase, există o probabilitate destul de ridicată să se genereze efecte negative, mai mult sau mai puțin previzibile.

Ce înseamnă ca 40% din tineri să aibă studii superioare?

Am întrebat AI (ChatGPT) care este structura cererii forței de muncă in funcție de calificare în UE, si au rezultat următoarele cifre (compilare de surse, dar majoritatea Eurostat):

  • Necalificată: 10-15%
  • Calificată (fără studii superioare): 25-30%
  • Cu studii superioare: 35-40%
  • Cu studii superioare avansate: 10-15%

Aici cifrele ne păcălesc un pic. În realitate nu studiile superioare sunt necesare, ci mai degrabă competențe practice, experiență și formare profesională. O bună parte a locurilor de muncă au nevoie de studii superioare în mod artificial, ca urmare a unor legi sau norme profesionale.

Un exemplu simplu, pe care l-am selectat pentru că am activat mulți ani in formarea contabililor, este diminuarea ponderii contabililor autorizați (cu studii la nivel de liceu economic) și generalizarea experților contabili (cu studii superioare). Numărul de contabili autorizați: 27.000, Numărul de experți contabili: 35.000, raport 0.77 contabili autorizați la experți contabili. In 2000 acest raport era de 2 contabili autorizați la 1 expert. În realitate, majoritatea prestațiilor la nivel de expert contabil pot fi efectuate de contabili autorizați. Ceea ce duce la diminuarea si eventual dispariției ”contabililor autorizați” nu este atât o evoluție a pieței, cât anumite cerințe legale.

Dacă luăm cererea de forță de muncă calificată prin studii superioare, la nivel de UE, o mare pondere a cererii de forță de muncă cu studii superioare vine din zona statului, unde, de foarte multe ori, se cer calificări mult peste nevoile reale ale locului de muncă.

În altă ordine de idei, pentru a ajunge la ”minim 40% din tineri cu studii superioare”, au trebuit luate unele măsuri care sunt din start discutabile. La nivelul anului 2000, în medie, pentru un program de licență de 4 ani în domeniul Științelor Economice, studenții ar fi avut nevoie de aproximativ 2.500 – 3.000 de ore de predare pe parcursul întregului program. Pentru un program de licență de 3 ani în 2024, numărul total de ore de predare necesare este estimat la aproximativ 1.800 – 2.400 de ore. În termeni de ore de muncă consumate, aceeași hârtie, diploma, valorează cu aproximativ 600 de ore mai puțin. Valoarea oricărui lucru este dată în cele din urmă de efortul și talentul necesar obținerii sale. Nu pot spune decât că prin creșterea numărului de absolvenți s-a diluat talentul necesar, și prin scăderea numărului de ore a scăzut semnificativ și efortul necesar. Ceea ce rezultă este o valoare mai mică a diplomelor obținute.

Pe partea cealaltă, valoarea este dată de cerere și ofertă. Câtă vreme oferta crește semnificativ, valoarea reprezentată prin remunerația generată de o calificare scade.  Adică, sunt mai mulți absolvenți, mai puțin calificați, deci mai puțin productivi, și plătiți mai prost.

Poate generalizez nepermis în alte domenii, dar, dacă o fac, 40% din tineri cu studii superioare înseamnă salarii mai mici, productivitate mai mică și, implicit, competitivitate mai scăzută la nivel de UE.

Probabil, dacă luăm în calcul accesul la informații și la telefoane mobile, calculatoare, și altele, incomparabil între 2000 și 2024, partea pozitivă a tehnologiei poate compensa, oarecum diferența de efort. Dacă luăm în calcul partea negativă a evoluției tehnologice, distragerea, dispersarea atenției, și difuzarea facilă de informații greșite sau falsificate intenționat, diversele forme de manipulate, s-ar putea ca efectele să fie negative în ceea ce privește cantitatea și calitatea efortului depus.

De la milestone la millstone

Tind să cred că privind în perspectivă prezumția Agendei de la Lisabona, privind Societatea Bazată pe Cunoaștere, care ar genera o creștere a nevoii de forță de muncă calificată de nivel superior, se dovedește a fi greșită. Societatea curentă este Societatea Bazată pe Atenție. Atenția este moneda forte, nu cunoașterea. Cunoașterea disponibilă depășește cu mult capacitatea de administrarea a unui individ, chiar și prin specializare, chiar și asistat de tehnologii moderne. Societatea de altfel monetizează preponderent atenția, nu cunoașterea, și asta nu de ieri de astăzi. Inventatorii mor săraci, nu sunt niciodată vedete.

Apare însă un fenomen care poate fi numit generic ”inadecvare la piață”. Numărul de absolvenți în sine raportat la o ofertă generică poate sună bine la o privire din sferele rarefiate ale deciziei, dar, realitatea este că numărul în sine nu spune nimic. Sunt enorm de mulți absolvenți ”inadecvați” adică, au reușit să parcurgă un program de studii, dar, specializările pe care le-au obținut nu au cerere pe piață la nivelul ofertei. O categorie de ”inadecvați” sunt cei care urmăresc corect cerințele pieței, dar calificarea nu se potrivește cu talentele și abilitățile lor native sau cu personalitatea lor. Pe de altă parte, există o categorie semnificativă de absolvenți de studii superioare siliți să accepte locuri de muncă pentru care sunt supra-calificați ca nivel de pregătire, dar, unde, funcționează la nivel de necalificați sau calificați la locul de muncă.

Pentru a ține sub control situația, poate am doar eu senzația, sau poate este corect, dar cred că statele inventează activități, inflamând structurile administrative ale statului în primul rând, și, de multe ori, ale companiilor. Fenomenul rezolvă oarecum problema șomajului, dar generează o scădere dramatică a productivității la nivel global, ceea ce duce la o lipsă de competitivitate endemică. Poate intenționat, poate nu, dar toate normele și standardele europene creează locuri de muncă in defavoarea productivității.

Cu o pondere semnificativă a tineretului având perspectiva a petrece 17 ani în sistemul educațional pentru a constata ca nu sunt adecvați, este normal ca natalitatea să fie scăzută, și ca atitudinile față de viață să fie negative.

Cat de competitivă poate fi o societate care își orientează greșit tinerii? Răspunsul stă în tendința de declin a competitivității UE în raport cu Asia. Corectarea acestui declin este foarte dificilă dacă nu dincolo de orice fezabilitate.

Pentru universități această strategie a fost un măr otrăvit. Din centre de excelență, care alegeau cei mai buni și mai motivați tineri au devenit aspiratoare de absolvenți de liceu. De altfel alocarea de resurse de către societate pentru universități reflectă exact declinul poziției lor în societate. Pe termen lung există potențialul ca valoarea diplomelor de studii superioare pe piață să devină atât de scăzută încât să pună în pericol existența sistemului universitar in sine. Legile pot proteja monopolul asupra diplomelor, dar nu pot altera valoarea lor economică. Semnul fără greș al declinului sistemului universitar este explozia de activități birocratice în activitatea universităților și în activitatea profesorilor.

Greșeli neevidente și motive economice

 Educația este ceva pozitiv. Ca regulă, o societate cu cât este mai educată cu atât este mai productivă și mai evoluată. Dar această regulă evidentă are limitele ei. Există o altă regulă, o lege economică imuabilă, care intră în aplicare și dă peste cap toate calculele. Mă refer la fenomenul intitulat de unii economiști ca ”legea randamentelor descrescătoare” (law of diminishing returns, diminishing marginal returns). Acest fenomen se explică foarte simplu cu un exemplu: pentru a săpa o groapă de 1 metru cub (1 x 1 x 1)  cu un muncitor este nevoie de un timp t. Dacă se folosesc doi muncitori, timpul scade la t/2, la trei t/2,5, la patru t/2,6, la zece muncitori, timpul este 2t la 15 30 x t. Adică, randamentul unui factor de producție este crescător până la un moment dat, până la un punct, după care randamentul marginal începe să scadă și, poate să devină negativ.

Legea randamentelor descrescătoare are efecte multiple și dă peste cap toate calculele care pornesc de la logica bazată pe valorile trecute. În cazul de față, în contextul unui anumit nivel de dezvoltare, probabil în unele țări europene mai dezvoltate, cifra de 40% ar putea fi corectă, în timp ce în altele, este mult prea mare. Creșterea acestei ponderi, de la valori sub 10% spre 20% are întotdeauna efecte pozitive, ceea ce creează senzația falsă că o creștere continuă va avea efecte pozitive. Deja la 20% fiecare procent în plus (creștere marginală) produce pozitive, dar mai reduse. La un anumit procent, diferit de la o țară la alta și chiar de la o regiune la alta, un procent prea mare de tineri cu studii superioare are efecte negative, ceea ce pare la prima vedere de necrezut. Ca să înțelegem fenomenul, putem folosi reducerea la absurd, dacă 100% din tineri au studii superioare, cine duce gunoiul, cine zidește, cine sapă, cine face muncile grele? Evident o astfel de societate este nefuncțională.

Ei bine eu cred că neînțelegerea acestui concept este endemică la nivel de UE, și duce la greșeli de decizie pe bandă rulantă, exemplul de față fiind unul din foarte multe. UE are exces de reglementare, care duce la ineficiență, care este confundat cu nevoia de clarificări și adoptarea de noi reguli, care duc la și mai puțină eficiență.  Chiar și PNRR, din excesul de ambiție, duce la fenomene negative, pentru că nu s-a luat in calcul până la ce punct transferul de capital produce efecte pozitive, și de la ce punct încolo are efecte negative.

Perspective

Din păcate, birocrația europeană prezintă „Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii” ca pe un mare succes. Tehnic vorbind, obiectivele au fost îndeplinite cu succes. Și ne pregătește alte succese pe același șablon. Electrificarea transporturilor, normele de mediu, și multe alte domenii se întrevăd ca oportunități senzaționale de a duce Uniunea Europeană spre o situație fără ieșire. Este o vorbă veche la români, ”ai grijă ce iți dorești, că s-ar putea să se întâmple”.

Ce este de făcut? Singura certitudine pe care o am este că soluția este acolo unde este și problema, în UE. O destructurare a UE în contextul actual internațional ar însemna probabil o catastrofă pentru toate țările membre, o reiterare a perioadei ce a urmat Imperiului Roman, Evul Mediu timpuriu.

Distribuie acest articol

147 COMENTARII

  1. Iata un articol anti-UE, care compara UE cu tarile comuniste. Hmm, oare care tara are o agenda anti-UE? Pai Rusia. Doar ca in ciuda greselilor UE, nimeni nu vrea sa traiasca in Rusia, iar rusii bogati isi trimit copiii la facultate tot in UE.

    • Nu îl văd ca un „articol anti-UE”, ci ca un articol care pune degetul pe rană! N-are nicio legătură cu Rusia, ci cu acel nivel de așteptare (diploma universitară care „garanta” accederea către „elite”, cu corolarul, în România, al doctoratelor…) care nu a putut fi stăpânit rațional nici în vestul, nici în estul Europei.

    • Ce repede a percutat cetateanul euro vigilent.

      Cetatene, nu articolul e anti-UE.! Adevarul e anti-UE. Si-o sa ramii fara scirbici in curind, dupa cum involueaza lucrurile, degeaba incerci sa-ti aperi stapinii.

      Nu in neomarxista UE isi trimit UNII rusi bogati copiii sa studieze, ci in universitatile, vechi de sute de ani, ridicate de civilizatia crestina in tot Occidentul. Si nu pentru ca sint mai bune decit cele din Rusia, ci din snobism.

      Daca as fi mai tinar si as vorbi limba rusa, as lasa Occidentul si m-as stabili in Rusia.

      Rusia si China se ridica, Occidentul iese din scena. Chiar nu se vede?

      • Pai tancule t72 poți sa pleci în rasia, nimeni nu te oprește, in cazul dvs plecarea e de bun augur, România mai pierde o valoare ruseasca inestimabila, așadar prin plecarea proprie aduceți o plus valoare tarii. Ma ofer sa va iau bilet, evident, doar ptr dus.

    • ”prezumția Agendei de la Lisabona, privind Societatea Bazată pe Cunoaștere, care ar genera o creștere a nevoii de forță de muncă calificată de nivel superior, se dovedește a fi greșită. ”

      Este greșită. Dar la fel de greșită este și impresia că asemenea prezumții ar fi lipsite de interese politice.

      În realitate, extinderea duratei studiilor este o politică socialistă și are drept scop întârzierea intrării pe piața muncii. Din cauza fiscalității excesive și a reglementărilor birocratice excesive (ambele tot socialiste) economia reală are serios de suferit. Așa că se introduce o nouă politică socialistă: menținerea tinerilor cât mai mult în școală.

      Asemenea lucruri nu trec de la sine, ele continuă până la prăbușirea sistemului. Pentru că numărul angajaților statului și al trăitorilor din bani publici crește în permanență, prin asemenea politici, iar acei angajați trăitori din bani publici vor sprijini din toate puterile respectivele politici. Astfel încât statul socialist își extinde baza de sprijin din societatea reală. În esență, nu contează că acei angajați nu poduc nimic util societății, contează că statul îi plătește oricum, așa că și ei vor sprijini statul. Până la prăbușirea sistemului.

      În România, fiind mai săracă, fenomenul descris e și mai accentuat: cine avea de gând să muncească serios și să fie plătit la fel de serios, a plecat din țară. Cei care au vrut să fie plătiți de stat, au dat o șpagă și s-au angajat la stat, astfel încât ponderea lor este cu totul excesivă, comparativ cu o societate normală.

      Un fenomen care prevestește viitoarea criză, aflată chiar după colț: bugetele locale ale orașelor românești au atins maxime istorice. Ajunse într-un asemenea punct, lucrurile nu pot merge decât la vale. Legenda spune că 2026 va fi un an la fel ca 1989.

    • Cred ca ar tebui sa recititi articolul cu mai multa atentie. Autorul nu este anti-UE ci pro-UE dar critica anumite aspecte birocratice care submineaza dezvoltarea UE (cu sau fara intentia birocratilor de acolo). Daca arati punctele slabe ale aliatului este o atitudine prieteneasca, vrei sa fie corectate pentru a fi mai bine. In plus, autorul are dreptate si este pacat ca nu are suficienta influenta asupra factorilor de decizie.
      Cat priveste a doua observatie, e adevarat ca noi europenii din UE nu ne dorim deloc sa traim in Rusia, dar daca cititi rapoartele ONU pentru migratie actuala vedeti ca dintre multele milioane de ucrainieni refugiati in lume, majoritatea sunt in Rusia.
      Sunt de acord cu autorul ca trebuie sa avem un invatamant eficient in UE si sa il adaptam corect in Romania. Deocamdata in clasamentul mondial al Indicelui IQ noi suntem in urma Republicii Moldova, desi am facut reforme sau poate tocmai de aceea. Poate ca ne lipseste, intre altele, tocmai intelegerea textului citit.

    • Așa cum au identificat corect alții, sunt cât se poate de pro-UE. Critica mea la adresa UE este mai degrabă generată de o dorință de mai bine pentru UE și Romania.

  2. Am studiat cu atentie strategiile UE in materie de invatamant si formare profesionala. Acestea au recomandari si cerinte general valabile. Dar uita ca fiecare tara membra UE are propriile caracteristici. Un anume, teritoriu si pozitie geografica, mai bogate sau sarace in resurse de sol si subsol, anumite forme de relief si aspecte climatice, etc. Apoi de aici au rezultat cerinte de educatie, meserii, o anume traditie si istorie al invatamantului. Ceea ce vrea acum UE este o uniformizare care nu a dat si nici nu va da rezultate si aici ma refer la sistemul Bologna si doctoratele in 3 ani. Pe ansamblui, AI si digitalizarea extinsa, internetul au dus la reducerea timpului de informare si cunoastere, la realizarea automata ale unor activitati, dar nu au dus la o crestere majora a profesionalismului, a gandirii critice si inovative. Am inceput sa luam de a gata multe lucruri si idei fara sa meditam asupra lor.

    • Libertate ( gandirea critica si inovativa ) inaintea egalitatii si uniformizarii ( conformism si supunere) trebui sa redevina realitate.

    • Ma uit prin anunturile de angajare ale nemaipomenitelor societati de recrutare personal ….. agenti de securitate , piker in depozit , muncitori aproape necalificati pentru firmele straine din ,,parcurile industriale ” ( locuri unde au venit cu nemiluita firme straine dupa mina de lucru ieftina ; locuri unde administratiile locale si judetene fac sluj in fata strainilor ) , vinzatori in magazine de tip discount si in supermarket . Asta gasesc . Foarte rar un anunt de recrutare pentru un contabil care sa trudeasca pentru ANAF si nu pentru firma angajatoare ….. foarte rar un anunt pentru stivuitorist , cnc-ist , electrician , automatist , …. Mai nou observ ca la tirgurile de locuri de munca vine politia si jandarmeria . Pentru impresie trimite acolo numai domnisoare suple si domni trecuti prin inel . Pina acum 4-5 ani nu am vazut asa ceva . Semn clar ca institutiile astea nu mai sint ce au fost cindva .

  3. „Ce este de făcut? Singura certitudine pe care o am este că soluția este acolo unde este și problema, în UE. O destructurare a UE în contextul actual internațional ar însemna probabil o catastrofă pentru toate țările membre, o reiterare a perioadei ce a urmat Imperiului Roman, Evul Mediu timpuriu.”
    Nu destructurare, reformare !! cum ?
    In UE avem 3 mari sa le spunem categegorii de functionare, piata economica si mondea comuna, libera miscare si alegere a locului de munca dar ne lipseste cu desavarsire partea a 3 a , comunitate legislativa si sociala , lipsa ei provoacand de fapt nu o uniune a statelor concurente, vezi sistemele sociale diferite, fiscalizare diferita etc.etc !!!
    Politicenii de la Bruxelles trimisi de state nationale ” se bat” in primul rand fiecare pt tara sa, unii mai bine altii mai rau !! aici fiind vorba defapt numai de bani sub forma fondurilor si altor alocatii monetare.
    Fara regandirea functionarii UE sub o cu totul nou forma, a egalitatii in fata legii a fiecarui cetatean UE , cu alte cuvinte a unei RES PUBLICA, imperiul actual european se va narui mai repede sau mai tarziu pe modelul imperiului roman si exista paralele clar vizibile intre aceste fenomene politice, social si militare intre cele 2 imperii cu toata diferenta de 2000 de ani, vezi cartea ” LE DECLIN: La crise de l’Union européenne et la chute de la République romaine – Analogies historiques” a profesorului David Engels
    Revenind la educatie, amestecul politic intr-un domeniu atat de sensibil a provocat ceace exprimati foare corect in titlul textului mai de mai sus, oameni pregatiti de care nimeni nu are nevoie !!
    Un studiu arata ca peste 10 – 15 ani in Europa vor lipsi milioane de meseriasi cu calificari medii, adica muncitori incepand de la cei industriali pana la cei sociali.
    Este „rodul” politicilor” catre marirea numarului celor cu studii superioare in deprimentul meseriasilor si cum sa putem aplica toate obiectivele daca nu avem cine, practic , sa le puna in aplicare.
    Moristile de vant , parcurile voltaice, centralele nucleare , infrastructura de tot felul si multe altele trebuie construite de cineva si nu vor fi cu siguranta cei care cu studii superioare !! nu-si vor murdarii minile cei care au studiat 20 de ani !!! si care au alte pretentii.
    Vor fi sutele mii de emigranti pe care ii atrage Europa ? nu sunt convins.
    Daca ati observat intre timp au aparut ” sute de noi ” catedere universitare in care se studiaza incepand de la genderism si pana la „disecarea firului in 4” tot felul de materii de care chiar nimeni nu are nevoie si totul in deprimentul studiului stiintelor naturii, ingineresti etc.etc studii cu subiecte reale si nu inventate !!
    Ce este stiinta ? este intelegerea si perceptia realitatii. Intre timp o buna parte a stiintei se ocupa cu altele, cu realitati virtuale, cu fantasmagonii inventate si tot fel de ideologi ajunsi in functii de decizie.
    Ati inceract sa gasiti un meseriasi bun si competent care sa va repare ceva stricat in casa ?
    Aici in lumea reala incep problemele si nu in „sferele inalte” a unor birocrati bine platiti care vor sa sa impuna modele de viata unei majoritati care se confrunta cu problemele ale vietii de zi de cu zi, sustinerea propriei existente pe bazele unei dezvoltari individuale libere !!
    Nu IA va desfunda WC-ul asa cum nici nu va pune tigla pe casa s-au va putea prelua in intregime ingijirea batranilor.
    In Romania ducem lipsa cronica de oameni cu pregatire medie !! nu de cei cu studii superioare, o reindustrializare asa cum o vizeaza unii neputand avea loc fara meseriasi.
    In Romania est necesara o ofensiva in sensul accentuarii pregatirii duale a tinerilor, a reducerea numarului de licee si transformarea lor in scoli profesionale si califcarea contina a personalului mediu calificat actual.
    La nivelul facultatilor, marirea calitatii pregatrii studentilor cu accentul pe studii economice, ingineresti, stiinte ale naturii, medicina , educatie si IT in cateva centre universitare consacrate si cu traditie.
    Actualmente Europa este pe calea deinstuializarii si devenirea unui mare muzeu in aer liber a trecutului ei, trecut care a pus bazele civilizatiei si culturii occidenetale dar nu numai, asiaticii preiau ce este bun si adapteaza culturii lor !! Europa este pe cale sa-si distruga propria existenta, imperiul european fiind acum intr-un moment de rascruce, orici intelegem si gasim solutii viabile de viitor sau vom fi asimilati de alte culturi.

    • Amestecul politic este inevitabil. Problema este competența politicului. Leadershipul european actual pare să fie mult sub nivelul celor care au conceput și creat UE.

        • @adrianpopescu. Ai obsesie cu cuvantul „elicopteriza”. Altceva mai stii?! Cica „lider e cel care face educatie cu poporul sau”… complet fals, liderii nu fac educatie, educatia e apanajul sistemului de educatie (al statului) pe care il infierezi cu manie proletara in alte comentarii, invatamantul primar, gimnazial, liceal si inv superior. Inainte de a comenta invata sa scrii corect romaneste si pune-ti ordine in idei.

          • Nu am o obsesie . Dar sint indignat de faptul ca banii elicopterizati provin din taxe si impozite pe care guvernantii ii ia cu japca legala de la mine . Nu ma intreaba ca vreau sa faca cu ei dupa ce ii colecteaza . Liderii de astazi nu fac educatie ci manipuleaza abject mase de oameni .
            Va rog sa imi atrageti atentia punctual unde am gresit si nu am scris corect romaneste .

            • Adu ! La cat se pare – din ce postezi, ca “îți merge mintea”, nici n-ar merita să te întrebe ce să facă cu banii adunați din taxe !! Chiar nu-ți dai seama ca singura posibilitate de evoluție a “natului” este învățătura ? Ca numai școală te scoate dim mocirla puturoasa a inculturii și a SĂRĂCIEI INTELECTUALE ȘI MATERIALE și te conduce spre “mai bine general” ? Și câți bieți romani – bine intenționați, cum au fost și cei din Școală Ardeleană – un Gheorghe Sincai cu a lui Cronică cărată în desagi, sau alt Gheorghe Lazăr, întemeietor de școală de școală nouă românească în București grecizați de domniile fanariote – nu și – au sacrificat viețile pentru “propășirea neamului” prin școală și învățare. Păcat ca azi în mileniul III mai sunt unii ca mata, neinteresați în școlarizare și deci și în deșteptarea și propășirea poporului roman. RUȘINE !

            • ”Va rog sa imi atrageti atentia punctual unde am gresit si nu am scris corect romaneste” :
              „…pe care guvernantii ii ia cu japca legala de la mine”

      • Amestecul politic in toate domeniile de activitate incepand de la cultura si pana la economie poate fi redus simtitor, din pacate aici sistemul democratic bazat pe mita electorala, a ajuns la capatul optiunilor cu o exceptie recenta, Argentina cu presedintele Milei.
        Dupa un an de guvernare „cu drujba” Argentina incepe sa dea semne serioase de revenire.
        Democratie inseamna sa accepti realitatile, sa inveti din greselile trecutului pt a putea cladi un viitor pe masura asteptarilor.
        Lumea occidentala de dupa 2000 , in SUA incepand cu mandatul lui Obama iar in Europa cu ascensiunea ecosocialistilor a inceput sa propage narative care s-au departat de realitatile omului de rand sustinute pe fundalul unei superioritati morale fata de restul lumii.
        Revenind la liderii care fac educatie cu poporul , am avut unul care a incecat si a ajuns in fata plutonului de executie !! Ce inseamna educatie cu poporul ? Reducerea libertatii individuale in favoarea unui egalitarism si colectivism pe model socialist si mai departe catre totalitarism !!
        Educatie inseamna respectarea unor norme si legi astfel concepute incat sa poata asigura dezvoltarea cat se poate de libera a individului ! reducerea amestecului politic fiind aici primul pas.
        Asta nu inseamna haos si anarhie, inseamna responsabilitate individuala si respectul valorilor universal valabile.
        Educatia poate fi numai in sensul responsabilizarii individuale astfel incat fiecare individ sa devina constient si responsabil fata de actiunile sale, statului revenid rolul de crea cadrul normativ !!
        Acest cadru normativ insa a devenit intre timp extrem de restrictiv responsabilitatile individuale fiind preluate de birocrati si politicieni care sub imboldul „facerii de bine si imbunatirea vietii individului” produc intre timp exact opusul ! Liberalismul autentic a „murit” in Europa.
        Tot mai multi , mai ales tineri incep sa puna la indoiala sensul muncii iar care sunt dispusi ( antreprenori , cercetatori, politicieni cu alte viziuni etc.etc ) sa preia raspundere sunt tot mai obstructionati.
        Intre timp in Europa s-a creat un mediu extrem de ostil fata de economie, respectiv numai domeniile ecologice mai sunt sustinute atat declarativ cat si monetar de parca Europa ar putea educa si salva intreaga lume !!
        Vedem bine ce se intampla la nivel mondial si geostrategic iar Europa devine tot mai nesemnificativa cu un razboi al carui sfarsit nu se prevede in fata usii !!
        Daca leadershipul european si-ar recunoaste gresilele. ar trage linie si ar incepe onest un alt drum multe treburi s-ar putea rezolva intr.un timp rezonabil si sunt convins ca majoritea europenilor ar urma acest drum !!
        Elitele europene nu mai rezoneaza nu populatiile, vedem bine mai ales pozitiile fata de razboiul din Ucraina, majoritatea oamenilor isi doresc pace, politicienii razboi pana la victoria finala asupra Rusiei. Cat de orbit trebuie sa fie crezi ca Rusia poate fi invinsa fara a angaja NATO direct intr-o confruntare ?
        Elitele europene nu mai rezoneaza cu interesele economice ele dorind trasnformarea continentului in deprimentului bunastarii, intarirea extremelor, mai ales de dreapta fiind o consecinta firesca a acestor manifestari, Hitler la randul sau fiind acceptat de poporul german , aparatia pregatita cu mult inainte de elitele socialiste si comuniste ale vremii !!
        Democratie si bunastare nu poate exista fara crestere si dezvoltare economica, libertate si responsabilitate individuala, dezvoltare lipsita de ideologii de tot felul !!

        • „Argentina cu presedintele Milei.
          Dupa un an de guvernare „cu drujba” Argentina incepe sa dea semne serioase de revenire.”
          Din păcate semnele de revenire nu sunt atât de grozave, și nici implementarea ideilor lui Milei nu a mers prea ușor, din lipsă de suport politic.
          O să mai dureze până vom ști dacă ce spune Milei este aplicabil. Oricum, este un experiment social-economic din care vom avea de învățat.

      • Mare și grea problema “competenta politicienilor” ! Toți incompetentii, cei care n-au fost în stare sa facă nimic util și productiv în viața, începând cu școală și continuând cu munca, au … intrat în politica. Și așa ii avem azi în România ! Guralivi, atotștiutori, agitându-se mult și inutil – dar “specialiști” la furt, jaf, trădare – chiar națională dacă… produce …. Dar de fapt niște “neica-nimeni” incompetenți și absolut incapabili în orice meserie sau activitate !

  4. Am urmărit fascinat textele dr. Bolos. Omul e confuz, nu înțelege chestiuni elementare de economie deși are un doctorat și o licență în spate. Nu, nu este tipul de argumentare eristică practicată de occidentalii având competențe similare. Dacă citești Krugman vezi imediat că individul a citit Bastiat sau von Mises doar pentru a putea face o propagandă mai eficientă în paginile NYTimes.com. Dacă citești Bolos înțelegi imediat că individul nu a citit surse prime, a bifat fără consecințe cursuri universitare. Fiecare text publicat de acesta e o înșiruire pozitivistă plată și ridiculă – singura performanta reală a Dr. Bolos.

    • Dacă citiți fascinat ce scriu și urmăriți articolele mele, înseamnă că ceva tot fac bine. Vă aștept cu drag să criticați ideile mele folosind autoritatea clasicilor economiei. Vă promit că sunt complet deschis la critici argumentate.

      • Faceti bine si semnati articolele inclusiv cu numele de botez Vasile . Nu va rusinati cu el . Si puneti o fotografie recenta . Pentru inceput .
        Invatamintul universitar nu trebuie subventionat din bani publici . Cine vrea sa urmeze studii universitare sa le plateasca . Profesorii din sistem care nu isi gasesc locul in astfel de conditii sa mearga la agricultura .

        • @adrianpopescu. Du-te domne de aici cu „sfaturile” astea adresate autorului, esti penibil! Autorul ar trebui sa nu-ti mai publice toate aberatiile varsate pe aici.
          Cica „inv univ nu rebuie subventionat din bani publici”, hai nu zau…?! In toate tarile este subventionat din bani publici, fiindca asa e normal. Romania are cel mai mic procent de oameni cu studii superioare din UE.
          Cica „profesorii ca nu isi gasesc locul sa mearga la agricultura”… nu mai bine te duci tu sa lucrezi frumos in agricultura, in loc sa poluezi cu comentariile tale stupide?!
          Daca un tampit ca tine nu a fost in stare sa termine facultatea sau ai terminat-o cu nota 5 (se vede din ce scrii), inseamna sa decretezi cum ar trebui sa fie inv superior?!
          Mars de aici, analfabetule functional!

          • Faptul ca in ,, toate tarile ” este subventionat nu este un argument suficient pentru a adopta acest lucru in Romania . Spun asta in calitate de cetatean roman platitor de taxe si impozite . Of i procentul acela mic dar foarte multi dintre cei care urmeaza studii universitare ( mai ales in sistemul public ) ajung sa isi cistige existenta profesind altceva .
            Eu vara si toamna lucrez in agricultura ajutind oameni care isi cistiga existenta in acest domeniu .
            Eu nu decretez ci comentez . Decretarea este apanajul unor institutii cu care ma rusinez .
            Interesant cum autorul articolului editeaza selectiv comentariile care contin insulte . Chiar daca ele nu isi ating tinta .

            • @adrianpopescu. Faptul ca in toate tarile inv. univ e subventionat nu e suficient la tine? Si cine zice asta?! Unul fara studii univ ca tine si fara cunostiinte serioase, ca asa i se nazare lui? Du-te domne de aici cu ineptiile astea, lucreaza in agricultura si fa ceva util societatii. Ai o gandire de Evul mediu. Lasa comentatul, nu te baga unde habar n-ai!

            • Sunteți cetățean roman cu 4, 7 sau chiar cu câteva mai multe ? Vezi mata – multe glorii ale științei, artelor sau alte domenii din România au plecat de la sate sau zone orășenești nefavorizate și au “ajuns în vârf” NUMAI cu burse și ajutor de la stat – DA, din taxele și impozitele noastre – care și- au găsit cea mai bună utilizare. Se și zicea: Învățătorul de la sat ducea de mana un dotat, dar sărac fiu de țăran la liceul din orașul apropiat și-l recomandă directorului pentru o bursa – și așa mai departe …

  5. Mi-a plăcut ideea cu universitățile devenind aspiratoare de tineri cu bac. Cred ca sunt si benzi de asamblare fordiste.
    Facilitarea in ultimii 50 de ani a accesului spre studii universitare a avut in mai toată lumea un cobra effect.
    A crescut numărul tinerilor cu studii care-i fac necompetitivi pe piața muncii si chiar a celor care termină universitățile cu datorii. In plus creșterea salariala oferita de un titlu universitar a devenit nesemnificata.
    S-a creat ceea ce in alte tari se numește higher education bubble.
    In România procesul a început in anii 80 cu inflația de ingineri care deveneau un fel de supraveghetori in uzine, pentru ca după 1995 sa explodeze producția de avocați, jurnaliști, de psihologii, si cu voia dvs, dar nu in ultimul rand, de economiști.

    • Universitatile sint locuri de munca pentru profesori care produc loaze . Cam asta se intimpla in tot sistemul public de invatamint . Sistem care nu produce ceea ce cere piata muncii . Din cauza faptului c ca Romania este condusa de socialisti . Liberalismul a murit in Romania .

        • @Constantin. Evident ca adrianpopescu nu are studii superioare, se vede din ce si cum scrie. Omul e catastrofa, dar tine sa isi etaleze lipsa de cunoastere si de intelegere pe aici!

        • O intrebare gresit formulata . Nu pot ,,avea” studii superioare ci doar sa fi urmat astfel de studii . Nu raspund la intrebare . Consider irelevant faptul ca cineva vrea sa lege continutul comentariilor mele de faptul ca sint sau nu absolvent / licentiat al vreunei forme de invatamint superior .

          • Îi jigniți pe tinerii care muncesc din greu și pe profesorii lor, numindu-i loaze doar pentru ca sunt absolvenți de învățământ superior.

            Păreți a va exclude din această categorie și este, probabil. lipsit de eleganță.

            • Tinerii care muncesc din greu ( adica sint studiosi ) sa nu taca la ceea ce vad in jurul lor in sistem . Profesorii merituosi sa nu taca la ceea ce vad in jurul lor in sistem . Nu imi e clar ce vreti sa spuneti despre excludere , dar nu mai conteaza .

      • Exprimarea corectă este „produc și loaze”. Nu toți absolvenții sunt „loaze”, probabil majoritatea nu sunt „loaze”.
        Universitățile sunt locuri de muncă pentru profesori, spitalele pentru medici, bisericile pentru preoți. Nu văd de ce vă deranjează asta

        • Domnule Vasile Bolos , aveti dreptate aceea esste exprmarea corecta . Toate institutiile pomenite de dumneavoastra sint pline de neaveniti . Ma deranjeaza faptul ca neavenitii aceia sint platiti din bani colectati cu japca legala . Vreau sa am posibilitatea sa nu le platesc salariul . Pentru fiecare situatie in care sint nemultumit de prestatia lor .

  6. Este clar ca procentele de oameni cu studii superioare sunt relative. POti sa educi mai bine populatia, si probabil un procent de 40% cu studii superioare e realist, dar adevarul e ca multi oameni efectiv nu pot mental sa invete si sa inteleaga lucruri mai avansate, indiferent cat i-ai tine pe bancile facultatilor.
    Asadar e un procent heirupist. In plus e nevoie de multi pentru a face treburi mai rudimentare, sa serveasca prin restaurante, sa munceasca in fabrici, pe camp, in constructii, etc. Nu pot fi toti profesori, doctori, ingineri, etc.

    Ce e anormal insa la noi, e procentul f.mic din PIB (0,2% –practic spre zero) acordat cercetarii. Cercetarea cuprinde cei mai bine pregatiti, varfurile din toate domeniile. Daca nu finantezi bine cercetarea si invatamantul superior, nu te poti astepta sa progresezi. Cel mult vei fi o piata de desfacere pt produsele si ideile altora, si forta de munca ieftina.

      • IN prezent in Romania cam 21-23% din populatie au studii superioare, unul din cele mai mici procente din Europa. Ca sa crestem procentul la 40% e practic imposibil in cativa ani, vor trebui sa treaca vreo 15-20 ani, iar asta trebuie facut in paralel cu cresterea calitatii din universitati. Nu cred ca niste absolventi de pe la Univ Ecologica sau cine stie ce alte univ private (sau chiar unele univ de stat) sunt bine pregatiti.
        In plus, acesti noi absolventi trebuie sa aiba unde sa se angajeze. Daca fac facultatea doar pt a-si agata diploma in cui si apoi se angajeaza tot ca livrator Glovo, paznic, casiera sau vanzatoare in mall,
        n-am facut nimic… Deci trebuie ca economia sa creasca, sa se diversifice si sa aiba valoare adaugata mai mare (de exp tehnologii noi), cu mai putina dependenta de multinationale.

        • „Ca sa crestem procentul la 40% e practic imposibil in cativa ani, vor trebui sa treaca vreo 15-20 ani, iar asta trebuie facut in paralel cu cresterea calitatii din universitati”
          Din păcate ori crește calitatea, ori cantitatea. Este imposibil să crească amândouă.

          • De ce sa fie imposibil? Nu e imposibil; totul e sa vrem si sa existe un parcurs coerent. Evident nu in curand, am spus ca treptat peste 15-20 ani.
            In tarile din Vest procentul de absolventi de facultate e peste 40%, si multe din universitatile din US, Franta, UK, sunt prestigioase. La noi e loc de crestere atat in ce priveste cantitatea (procentul) cat si calitatea.

        • @Newton5 – ”Nu e imposibil; totul e sa vrem”

          Așa credea și Ceaușescu. Și nu s-a potolit până n-a ajuns la zidul de la Târgoviște.

          ”In tarile din Vest procentul de absolventi de facultate e peste 40%”

          Exact așa a ajuns UK dependentă de instalatorii polonezi și de zugravii români. O societate are nevoie și de munci mai puțin prestigioase, pe care ajung să le facă numai imigranții, dacă localnicii se ocupă cu gender studies. Aici se află problema: mai mulți absolvenți de facultate nu înseamnă mai mulți medici și mai mulți ingineri.

          Mai e valabil procentul de 40%, dacă adunăm livratorii, zugravii și mecanicii auto români, respectiv bucătăresele și ”nursele” românce? Nu mai e valabil.

          Economia românească are probleme structurale serioase, nu e normal ca tinerii din Tg.Jiu să ajungă livratori la McDonalds în Nottingham și Manchester. Se rezolvă asta dacă 40% dintre ei vor fi absolvenți de facultate?

          • @harald. Nu ai citit si nu ai inteles comentariile mele de mai sus. Ia citeste cu atentie, am spus mai sus ca procentul de 40% e artificial si heirupist. Am spus clar ca procentul de oameni cu studii superioare trebuie marit doar in paralel cu cresterea calitatii inv superior si adaptarea la cerintele pietii.
            La un procent de 40% cu studii superioare, ar ramane inca 60% din populatie care pot fi zugravi, instalatori, muncitori industriali, etc.
            „Exact așa a ajuns UK dependentă de instalatorii polonezi și de zugravii români.”
            Concluzie gresita! Tarile din Vest nu au ajuns sa importe muncitori slab calificati din cauza ca ar fi prea multi cu studii superioare, ci deoarece instalatorii, zugravii din Est sunt mult mai ieftini (si mai multi) decat omologii lor vestici, si au spart piata. Evident ca e nevoie si de instalatori, electricieni, muncitori. Dar astia nu reprezinta nicaieri mai mult de 10-15% din populatie.

            Orice economie vestica are probleme structurale serioase, si se confrunta cu o concurenta acerba din China, India, Vietnam, Turcia, etc. Asia are forta de munca mult mai ieftina. Economia clasica bazata pe industrie auto, electronica, etc e cam pe moarte in Vest. Vezi si inchiderea fabrici si concediere masiva recenta la Volkswagen. Nu prea se mai produce mare lucru concret in Vest (in afara de mancare si partial tehnologie de varf, avioane sau armament), se importa foarte mult din Asia.

        • @Newton5 – ”La un procent de 40% cu studii superioare, ar ramane inca 60% din populatie care pot fi zugravi, instalatori, muncitori industriali, etc.”

          Nu așa nerg lucrurile. Societatea are o mulțime de membri neproductivi, ”de la cel cu barba sură, pân’la cel cu … ”

          Treaba celor care intră pe piața muncii este să fie productivi, nu să vâneze granturi. Dacă 40% vânează granturi, societatea aceea va trebui să importe toată munca utilă pe care nu o efectuează localnicii.

          ”am spus mai sus ca procentul de 40% e artificial si heirupist. ”

          Yeah, right. Exact asta rezultă din restul comentariilor 😀

    • Deoarece cercetarea stiintifica romaneasca a fost dar nu prea mai este (de mai bine de trei decenii) se poate presupune ca nu este doar o greseala ci o politica impusa de undeva si mentinuta in continuare. Iar majoritatea cercetarilor receptionate se arhiveaza, devin secrete si nu mai au acces la ele nici macar autorii lor. Qui prodest?

      • Total fals, vorbesti niste clisee prafuite de acum 20-30 ani. Cercetarea stiintifica romaneasca exista, sunt acum in tara unele grupuri foarte bune, la nivel mondial. Acestea ar trebui sprijinite prin granturi substantiale de cercetare, date in competitii nationale cu evaluatori straini, competitii pe model european cum exista deja de multi ani in Romania. Problema e ca bugetul general al cercetarii e foarte mic, si in plus disipat in multe programe/directii.
        Teza ca „cercetarea romaneasca nu prea mai exista” e falsa, si serveste doar cercurilor straine si politrucilor fara viziune care vor ca Romana sa fie o tara cu forta de munca ieftina, de desfacere a produselor si ideilor altora.
        Orice tara care se respecta investeste serios in cercetare si educatie. Astea sunt 2 domenii extrem de importante unde se pot face transformari majore pt viitor cu investitii minime. De exp Coreea de Sud, Taiwan, Singapore au devenit niste forte economice tehnologice investind in educatie si cercetare.
        La noi din pacate e cea mai mica finantare/locuitor pt cercetare din UE.

        • Afirmatiile dv au suport pt cateva domenii de cercetare. Adica cercetare armament, biologie, ind. alimentara si agricola, medicina dar in rest mai nimic. Pentru ca numai avem domenii industriale si acum vrem reindustrializare cu orice pret. Daca dv. stiti domenii de cercetare performante de la noi ar trebui sa ne dati si exemple. Apoi nu este vorba de idei de acum 20-30 de ani ci de faptul ca la noi cercetarea este faramitata in sute de institutii, centre universitare, multe fara dotari si tehnici f. moderne iar alocarea nu este nici macar 1% din PIB- ul anual.

          • @Agora. E fals ca ar fi doar cateva domenii de cercetare performante, si e curios ca ati pus primul „armament”. Lucrati in cercetare armament? Sunt multe domenii in care exista grupuri cercetare de varf, de exp fizica, matematica, chimie, medicina, biologie, informatica, inginerie, etc. Exista si cercetare fundamentala, nu doar cea aplicata in industrie. Evident ambele ar trebui finantate mai bine.
            E normal ca cercetarea sa fie impartita intre multe institutii, in orice tara exista si universitati, si institute de varf, si institute ale industriei, etc. Nu cred ca solutia e comasarea fara cap. Daca sunt mai multe pot concura intre ele, in plus exista si programe complexe in care pot colabora mai multe centre. De clisee spuneam ca sunt de acum 20-30 ani, nu cred ca ati inteles. Adevarul e ca 99% din populatie habar n-au de sistemul de cercetare si nici cu ce se ocupa cercetarea mai precis.
            Gresiti cu 1% din PIB, in 2024 cercetarea nu a avut nici 0,2% din PIB, deci mult sub 1%.

            • Am afirmat doar ca nu a ajuns la 1,% din PIB asa cum a fost scris in mai toate strategiile de cercetare ale ministerului de resort. In domeniile mentionate de dv.chiar daca se face cercetare nu serveste prea mult economiei. Este o cercetare de birou iar guvernantii in elaborarea legilor nu au tinut cont de cercetare. Am trait dupa 1990 aceasta experienta.

            • @Agora. Impartirea cercetarii in „cercetare fundamentala” si „cercetare in industrie” e artificiala si nu prea mai exista in nicio tara dezvoltata. Ambele sunt importante. E gresita sintagma „cercetare de birou”, multe din actualele progrese tehnologice au fost initial doar „cercetare de birou” aparent fara aplicabilitate.
              Ca guvernantii nu au finantat cercetarea (de niciun fel, nici fundamentala, nici aplicata) si ca are buget mult sub 1%, stiu si am spus mai sus. E o politica foarte proasta, lipsita de viziune, practic condamna Romania sa fie piata de desfacere si forta de munca ieftina (in general executanti, vanzatori, etc).
              Cercetarea e importanta si pt ca formeaza resursa umana necesara unor domenii de varf. Azi nu prea se mai pune accent pe productie industriala de masa, fabrici uriase, etc., ci pe cunoastere si tehnologii de varf.

  7. Agenda de la Lisabona (2000) și ulterior Strategia UE intitulată frumos „Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii (…)”

    Unii, care au dat deja rău de tot cu capul de toți pereții, în cazul de față Boeing, încep să deschidă ochii:

    Boeing Slashes DEI Department in Latest Staff Shake-Up

    Boeing și-a desființat joi departamentul global pentru diversitate, echitate și incluziune (DEI).

    Personalul de la biroul DEI al Boeing va fi combinat cu o altă echipă de resurse umane axată pe talente și experiența angajaților. De asemenea, Sara Bowen, vicepreședintele Boeing care conduce departamentul DEI, și-a anunțat joi demisia din companie pe LinkedIn.

    „Astăzi îmi predau insigna albastră”, a declarat Bowen în postarea sa de pe LinkedIn. „A fost privilegiul vieții mele să conduc Equity, Diversity, and Inclusion la compania Boeing în ultimii 5+ ani. Echipa noastră s-a străduit în fiecare zi să sprijine strălucirea și creativitatea în evoluție a forței noastre de muncă. Echipa a realizat atât de multe – uneori imperfect, niciodată ușor – și a visat să facă mult mai mult. Toate acestea au meritat.”

    DEI poate fi comparat cu o linguriță cu care un nebun presară nisip fin în mecanismul cu rotite dintate al unui ceas elvețian.

    (…) are inserată undeva în text o țintă, sau în ”noulimba” europeană ”Milestone”: ”40% din segmentul 30-34 ani trebuie să atingă nivelul de studii terțiare”. Textul la care mă refer sună mai exact așa: ”Tertiary level attainment – By 2020, the share of 30-34 year olds with tertiary educational attainment should be at least 40 %”.

    Sigur că da! Ții tineretul în băncile procustiene ale diabolicului sistem școlar de îndoctrinare și tâmpire până pe la 25-35 de ani, apoi te prefaci mirat că nu se mai nasc copii și, fiindcă economia o cere, imporți milioane de analfabeți din Africa și Asia. Toată politica asta e contra naturii. Dacă în jur de 18-20 ani atât băieții cât și fetele sînt deja sub presiunea maximă a hormonilor sexuali, dar mai au de stat ani de zile în băncile alea, iar riscul unor sarcini nedorite îi îngrozește pur și simplu (pe unele fete nu, fiindcă „my body, my choice” și guvernul plătește bucuros avorturile), mulți dintre ei își vor lua diplomele universitare sau chiar pe cele de PhD integral și complet virgini. Noroc cu pornhub, ca altfel s-ar umple puscariile de studenți și doctoranzi violatori. De fapt, noroc cu guvernul, ca el se gândește la toate, la cele ce sînt și la cele ce mâine vor râde la soare, la pruncul din leagăn și la omul cărunt, la viața ce veșnic nu moare. Apoi, vor mai munci încă vreo 7-8 ani înainte să aibă o casă cumpărată pe datorie și, pe la 40 de ani, cu ultimii mililitri de hormoni in glande, se vor căsători cu cine se va nimeri, vor face la repezeală un copil și peste încă 4-5 ani vor divorța.

    Pe la 65 de ani, după pensionare, vor începe să citească Biblia, iar pe la 70 să meargă la biserică. Dar va fi too little, too late.

    • Mi-a plăcut fragmentul despre presiunea hormonilor sexuali.

      …Deci sunteți în favoarea educației sexuale în școli, ca tot are România cel mai mare număr de mame minore la mia de locuitori în UE. Adică, mame care sunt de vârsta școlară. De acord cu dumneavoastră în privința asta.

  8. (…)cred că statele inventează activități, inflamând structurile administrative ale statului în primul rând (…)

    Exemplu sinistru din Franța:

    « Nombre d’agriculteurs en France 
    en 1980 : 1,2 millions
    en 2024 : 400 000
    (- 66 %).

    Nombre de fonctionnaires du ministère de l’Agriculture 
    en 1980 : 18 000
    en 2024 : 36 000
    (+ 100 %).

    1980 : 1 fonctionnaire pour 66 agriculteurs.
    2024 : 1 fonctionnaire pour 11 agriculteurs.»

    Arnaud Dassier, délégué général de l’UDR.

    Alta, tot din Franta:

    en 20 ans
    Code du Travail est passé de 2262 à 4020 (+1758 pages)
    Code général des impôts de 2092 pages à 3840 (+ 1748 pages)

    https://x.com/JP_O/status/1759136251456713155

      • Spuneti ca daca altii fac timpenii sa le facem si noi! Cu toate ca, precum spuneti, „in Romania este chiar bine fata de altii”, dar neaparat sa facem si noi timpeniile pe care le-au facut altii, altfel sintem, nu-i asa, iliberali, anti UE, te pomenesti ca si anacronici! Altfel spus n-avem glanda de lupta, de mindrie, de cohones, doar de plins unul pe umarul altuia in regretul locului in care ne-am nascut, compensat evident de descurcareala si de urmat ce-au facut deja altii luindu-i post factum la misto. Bun asa…*
        Complexele astea repetate de 150 de ani incep sa ma irite din ce in ce. Si cumva prin vreun proces indelung exersat ruminu’ comentator propaga si dezvolta complexe de inferioritate fata de oricine: nu mai sint la moda nemtii ca au luat-o razna? Nu-i bai, sint sudcoreenii. N-or sa mai fie aia? Pai apar ei altii. Daca nu, ramin ei americanii ca ultim refugiu pentru fricile ancestrale romanesti, nu-i asa?
        * Cu cit citesc mai mult aici cu atit vad ca se sustine ca e mai bine de plecat capul. Aveti mentalitate de sclavi? Enjoy your handcuffs!
        In ce ma priveste NON SERVIAM!

  9. Statul te vrea prost și fricos. Deci, de ce să cheltuie bani cu educația ta? Uite, Ciolacu, etc sunt semianalfabeți funcțional și învârt România pe deget.
    Cine vrea, poate să învețe. E la liber. Dar de ce să înveți? Nu mai bine faci politică, sau te înscrii în masonerie sau în mafiile păstorite de serviciile secrete? Acolo poți fura liniștit, de ce să te chinui cu o profesiune stresantă?
    Așa că lăsați gargara cu educația de stat. Este doar o ipocrizie a ” dascălilor” pentru a-și păstra slujbele la stat….

    • Nu am avut niciodată impresia că accesul în cercurile privilegiate este facil sau transparent. Nici nu am fost vreodată în cercurile respective așa că pot spune, pentru unul că mine opțiunile menționate de dvs nu există.

  10. „Cat de competitivă poate fi o societate care își orientează greșit tinerii? Răspunsul stă în tendința de declin a competitivității UE în raport cu Asia. Corectarea acestui declin este foarte dificilă dacă nu dincolo de orice fezabilitate.”

    Cum sa fie „foarte dificilă dacă nu dincolo de orice fezabilitate” corectarea acestui declin, tovarase?! Asta e defetism pe fata, tentativa dusmanoasa de subversiune la adresa celei mai drepte dintre orinduiri: democratia occidentala. Iti permiti sa pui in discutie valorile europene si democratia, tovarase? Puterea poporului? De unde atita ura? Pai, matale nu ai citit in presa, de fiecare data dupa alegeri, ca poporul are totdeauna dreptate?

    Lasind gluma la o parte, situatia in Europa si in America de Nord e atit de critica incit doar un regim de mina forte, impus de o factiune patriotica in fiecare tara, pentru cel putin doua generatii, ar mai putea salva civilizatia alba, crestina, occidentala de sabotorii din interior si de invadatorii din exterior.

    Evident ca nu se va intimpla. Nu faci factiuni patriotice cu legume sau cu suine obeze. Asa ca ordinea va fi impusa din exterior, cu ajutorul coloanei a cincea din interior.

      • Sa cumpere cineva titluri Fidelis inseamna patriotism ?!
        Sa duca cineva economiile la banca inseamna patriotism ?!
        Sa te bucuri ca un guvern de tilhari si mincinosi iti maresc pensia sau salariul minim pentru voturi inseamna patriotism ?!
        Sa accepti sa trudesti intr-o societate capusata de functionari publici din ce in ce mai hulpavi si numerosi inseamna patriotism ?!

  11. Societatea contemporana (indiferent de sistem si locatie) apreciaza adaptabilitatea si capul plecat!
    In rest, povesti. Sau „blablabla”, sa citam din agentele ruse … nascute prin zonele nordice.

    • Adaptabilitate este o calitate pozitivă. Supunerea nu este un defect, ci o calitate. Marele defect este alegerea greșită a celui în fața căruia se manifestă supunerea.

      • ”Supunerea nu este un defect, ci o calitate”

        Nu prea. Omul e născut să fie liber, iar supunerea e o soluție de compromis. Nu e niciodată o calitate.

        Animalele domestice sunt supuse pentru că așa au fost crescute și ele nu știu altceva. Însă animalele sălbatice știu că se poate și altfel, așa că vor refuza să se supună. Subiect de reflecție: lupul și câinele sunt exact aceeași specie, nu e nicio diferență biologică între ei. Iar rasa Husky e mai apropiată de lup decât altele, așa că se comportă în consecință. Pentru un câine, nu e rău deloc să fie Husky, rău e să fie câine de lanț. Dar un lup vrea să fie liber, el nu vrea să fie Husky.

        • Din rindul oamenilor numai needucatii se supun . Omul sa se supuna numai lui Dumnezeu . Animalele si pasarile se supuneau omului . Asta pe cind Adam si Eva traiau in Gradina Raiului . Odata cu caderea lor toate au denaturat . Opinia mea este ca astazi ( la fel ca atunci ) pasarile si animalele nu trebuie tinute in custi si / sau in lant . Pentru nici un motiv .

          • Fie decupați din Biblie ceea ce va convine fie nu ați citit-o. Romani 13:1 și continuarea, veți vedea ce spune Apostolul Pavel despre supunerea față de autorități. De asemenea, nu e singurul loc în care se vorbește de supunere față de autorități. Categoric, creștinul trebuie sa fie supus lui Dumnezeu dar și autorităților, ele fiind rânduite de Dumnezeu. Sau Pavel era needucat în timp ce dvs sunteți un mare educat?

            • Daca intri in hora cu autoritatile te supui . Poftele oamnilor vor fi intotdeauna speculate de autoritati . Daca un om vrea sa fie proprietar de autoturism intra in hora autoritatilor . Dupa ce achita pretul autoturismului are de a face numai cu autoritatile ; impozit auto , asigurare obligatorie , itp , participare la licitatie pentru locul de parcare si platit chirie pentru el , anvelope de iarna / vara , extinctor , trusa medicala , purtat centura , ….. Cind omul decide sa traiasca simplu aproape ca nu are de a face cu ,,cezarul ” ( autoritatile . Cind vrea sa traiasca sofisticat va trudi pentru autoritati . Nadajduiesc faptul ca am fost inteles .

        • Doar ca e o diferenta intre oameni si animale. Acum, cine doreste sa ramana la stadiul de animal, n-are decat. In plus, lupii se supun conducatorului haitei

          • @Goga – ”lupii se supun conducatorului haitei”

            Asta e ca în bancul cu ghicitoarea: așa crezi tu 😀

            N-ai urmărit niciodată comportamentul lupilor. În realitate, haita de lupi e o familie, fondată de un mascul alfa și o femelă alfa. Unii dintre membrii haitei sunt puii ei din anii trecuți, e normal ca părinții să aibă autoritate în fața puilor lor, dar asta nu înseamnă supunere.

            Masculii tineri pleacă din haită, uneori umblă singuratici câteva luni, dar când se maturizează deplin (pe la 2-3 ani) găsesc o femelă din altă haită și formează cu ea o nouă haită. Masculul alfa nu montează toate femelele din haită, nu e ca în instituțiile de stat din RO 😀

            • @harald. (Editat) Gandesti foarte simplist in clisee, faci niste reductii aiuristice, adica dupa tine omul e fie mereu supus, fie un „lup”. (Editat)
              Nu exista om total nesupus, asta e o prostie. Oricine e supus intr-o masura sau alta, fie la serviciu, fie in familie, fie fata de propriile sale idealuri/dorinte. Important e ca aceasta asa-zisa „supunere” sa fie cu un sens si acceptata. Doar un aberant ca tine e „nesupus” in mintea lui, fiindca nu ai nicio ocupatie si rost in viata, de asta scrii mii de comentarii pe aici..

      • @Dan – ”Oricine e supus intr-o masura sau alta, fie la serviciu, fie in familie, fie fata de propriile sale idealuri/dorinte.”

        Evident. Oricine face compromisuri, iar mulți oameni fac chiar sacrificii. Cu ce îți justifică asta ție comentariile ad hominem? Oamenii nu ți se supun ție, oricât de mult ți-ar plăcea asta. Oamenii gândesc singuri, oamenii dispun de liberul arbitru, iar când statul român a ajuns capturat de bugetari cu epoleți, oamenii cinstiți trebuie să facă ce e mai bine pentru ei, nu ce e mai bine pentru tine.

        Nu e rău per se să fii plătit de statul român, 80% din bugetarii din România sunt de fapt prizonierii sistemului. Rău e să te crezi superior, atunci când oamenii direct productivi îți asigură traiul. O prăbușire a sistemului, similară cu 1989, se află la mai puțin de 24 de luni distanță, iar tu postezi ad hominem la adresa lui @Harald. Chiar crezi că așa o împiedici? 😀

  12. România este statul UE cu cea mai mare rată de abandon școlar.

    …Statul cu cei mai puțini absolvenți de învățământ terțiar la mia de locuitori.

    Nu sunt buni absolvenții noștri pentru piața muncii din România? Realitatea ne arată ca ei sunt adecvați pentru piața muncii din UE, către care emigrează. Cu rezultate impresionante.

    Ca în România este deficit de forța de muncă e fals. Circa 4 (patru) milioane de persoane apte de muncă sunt casnice. Adică, apți de muncă, nu au un loc de muncă și nu îndeplinesc condițiile pentru a fi considerați șomeri. Patru milioane.

    Sunt mai adecvați (studii, experiență, cultură etc.) pakistanezii care fac în România un popas în drumul lor spre Germania?

    Economia românească are distorsiuni despre care politicienii nu discută pentru ca li se datorează.

    • Sunt multi casnici la tara, asa au fost dintotdeauna. Satele sunt o lume foarte diferita de marile orase. Chiar daca unele firme au vrut sa angajeze oameni de la tara, acestia prefera sa stea acasa pe ajutor social mic, decat sa munceasca, sa se scoale dimineata sa mearga la un servici si sa castige mai bine. Fie cer nerealist de multi bani ca salariu, fie stau putin la acele firme apoi abandoneaza.
      Trebuie schimbata mentalitatea, taiat orice ajutor social dupa o perioada (de exp 6 luni sau 1 an de ajutor social in orice interval de 5 ani de exp). Pe la tara sunt multi care prefera sa faca mici munci agricole pe la altii si sa stea apoi la birt, decat sa munceasca organizat la o firma. Astia nu au terminat multi nici liceul, ce sa mai vb de facultate. La noi se impune marirea numarului de absolventi de facultate, dar asta trebuie facut cu cap, in paralel cu marirea calitatii universitatilor, nu doar ca sa bifam o statistica.

      • ”Trebuie schimbata mentalitatea, taiat orice ajutor social ”

        Asta e mentalitate de angajat la stat, probabil chiar cu epoleți. Poți să tai liniștit toate ajutoarele sociale, oamenii se vor duce să muncească în Vest, dar nu vor sta să-ți plătească ție pensie specială. Am învățat mai mulți români de pe-aici să-și predea cărțile de identitate la consulat și să obțină pașapoarte CRDS. Le merge mult mai bine așa.

        Bugetele comunelor din RO sunt publice, multe se găsesc pe internet. Nu sunt prea mulți asistați social, asta cu ajutoarele sociale e marotă de bugetar orășean. Mai ai o colegă pe-aici, a fost toată viața angajată la stat, acum primește pensie tot de la stat, se mai ocupă și cu comentarii pro-Rusia când are timp, dar are mereu de comentat și despre asistații social, de parcă ea nu tot din bani publici a trăit toată viața.

      • @Harald. Te bagasi si tu aiurea in discutie ca musca in fundul iepei… Daca tii neaparat sa iti proiectezi propriile obsesii si vid mental, nu inseamna ca ai vreun rost. Vad ca stai toata ziua si comentezi stupid pe aici, ti-au atras atentia nenumarati alti comentatori. Ai foarte mult timp liber, asa ca ori esti troll platit, ori somer fara ocupatie, ori „pensionar special” (hotul striga hotii!).
        Proiectezi fals asupra altora propriile tale situatii, total ridicol!

        Vorbesti numai prostii, sunt multe exemple de firme care au cautat angajati la tara si nu au gasit, desi in satele sau oraseele mici respective erau multi casnici. Habar n-ai ce vorbesti, tastezi niste ineptii ca sa-ti iei salariul de raspandac!
        Sunt multi care prefera sa stea acasa si sa ia un mic ajutor social sau sa faca mici munci agricole pe la altii, decat sa munceasca la firme. Vor toti salarii mari si n beneficii, de parca ar fi deja directori sau ar avea n ani de experienta. Salariile sunt competitive la nivelul Romaniei.
        Cica „oamenii se vor duce să muncească în Vest”, wow…. ai dat duda, asta da solutie, adica sa spele toalete, sa culeaga capsuni si sa spele la fund batrani!! Daca scad chiria acolo si mancarea, transportul, nu le mai ramane mare lucru. S-au marit salariile si nivelul de trai si in Romania, diferenta e nesemnificativa. De aia balanta celor care se intorc in tara e net pozitiva in ultimii ani, sute de mii de romani s-au intors in ultimii ani. Cine munceste, isi face si aici un trai bun, poate chiar mai bun decat in Vest.
        Cata barbologie si tampenii la acest inchipuit haharald, un sarlatan…

        • @Ursul polar – Îți mulțumesc pentru reacția sinceră! 😀

          Din câte țin eu minte, ți-am mai explicat și altădată: când omul de la Școala din Băneasa merge prin mocirla de pe Dâmbovița, îi sar stropi de noroi pe pantaloni, care rămân și se văd toată viața.

          Deocamdată, ai confirmat toate evaluările mele: bugetar cu epoleți și pensie specială. Keep up the good work 😀

          P.S. Nu te păcăli singur, bugetarul cu epoleți nu muncește, el doar obține bani de la stat.

          • @Harald
            Îți mulțumesc pentru comentariul tău! 😊

            Îmi place analogia cu mocirla de pe Dâmbovița. E adevărat că, indiferent de încercările noastre, urmele rămân și ne definesc parcursul. Este esențial să ne asumăm responsabilitatea pentru alegerile noastre, indiferent de circumstanțe.

            În ceea ce privește observațiile tale despre bugetari, cred că este important să recunoaștem că fiecare sector are provocările și realitățile sale. Uneori, e ușor să generalizăm, dar sunt multe persoane dedicate care muncesc din greu, chiar și în sistemul public.

            Apreciez sinceritatea ta și îți doresc să continui să îți exprimi părerile! Rămân deschis la discuții și perspective diverse. Keep up the good work! 😉

  13. Deoarece cercetarea stiintifica romaneasca a fost dar nu prea mai este (de mai bine de trei decenii) se poate presupune ca nu este doar o greseala ci o politica impusa de undeva si mentinuta in continuare. Iar majoritatea cercetarilor receptionate se arhiveaza, devin secrete si nu mai au acces la ele nici macar autorii lor. Qui prodest?

  14. Soferii de taxi din Bucuresti imi spun ca oricine vrea sa cistige bani ca taximetrist poate aduce acasa 1700-1800 EUR/luna. Salariul mediu al unui inginer in Romania, citeam mai saptaminile trecute, era de 5000 lei net. Ca angajator in constructii e greu sa gasesti angajati la 5000 lei net. Practic imposibil in Bucuresti. Vazind preturile instalatorilor – care in plus muncesc si, sau mai mult, la negru – cred ca e mai avantajos sa fii instalator decit inginer. La fel si in Germania, unde profitul unui instalator la montarea unei centrale electrice gen Vaillant sau Viessmann e de la 4000 EUR in sus, lucrare care dureaza 1-1,5 zile.
    In Germania insa salariile inginerilor sint cu mult mai mari decit ale taximetristilor (nu insa decit ale instalatorilor). Probabil ca inginerii romani sint prea prost platiti fata de media generala …

    • in Ge sunt ing si ingi, diferentele de salarii a acestora sunt f mari, de la 40-50000 pe an la incepatori si firme mici, ca saajnga pe la 150000 la concerne. Nu vorbesc despre cei cu functii de conducere.

  15. In sfarsit cineva a scris negru pe alb.

    „Pentru a ține sub control situația, poate am doar eu senzația, sau poate este corect, dar cred că statele inventează activități, inflamând structurile administrative ale statului în primul rând, și, de multe ori, ale companiilor. Fenomenul rezolvă oarecum problema șomajului, dar generează o scădere dramatică a productivității la nivel global, ceea ce duce la o lipsă de competitivitate endemică. Poate intenționat, poate nu, dar toate normele și standardele europene creează locuri de muncă in defavoarea productivității.”

    Lucrez pe baza unor astfel de reglementari si lucrurile devin din ce in ce mai desprinse de realitate.

    Bravo.

  16. Exista o glumă care circula prin lumea academica: cum știi ca ai terminat studiile?
    Răspunsul corect este: când au terminat părintii banii.

  17. „Agenda Lisabona” privind un asa zis efort comun pentru o crestere inteligenta, ….. in comunitatea statelor UE, care, in ceea ce priveste studiile universitare, a dus catre programul Bologna, semnat de catre toti ministrii educatiei( subliniez TOTI) prezenti la semnarea acordului, atat de catre cei din tarile membre, cat si de catre cei care erau in proceduri de preaderare( cazul Romaniei) , a fost un act completamente politic si, din nefericire, asa cum autorul articolului explica pe targ, un demers complet ineficient si chiar bulversant! Decidentii politici nu au catacdisit nici macar sa consulte, inainte de initierea acestui demers, pe reprezentantii universitatilor europene, macar pe cei ai universitatilor de top din Europa.

    Ceea ce nu este punctat este faptul ca, o buna parte dintre universitatile europene au refuzat sa aplice aceasta „reforma” ( zic eu tembela) prevazuta de programul Bologna, si aici e vorba in special de universitati de top din Franta, Spania, Italia si Polonia. In Franta si Polonia discutiile au fost chiar contondente, reprezentantii universitatilor respective respingand furibund ceea ce politicul dorea sa impuna. S-a afirmat ca nu poate veni un politician ce ocupa vremelnic o functie sa invete o universitate veche de peste 500 de ani cum sa faca invatamant!

    Universitatile despre care vorbesc mai sus si-au permis acest lucru pentru ca in tarile respective autonomia si independenta universitatilor functioneaza, trepadusii politici neavand curajul sa o incalce, mai ales fiind vorba de universitati de mare prestigiu si valoare indiscutabila.

    In cazul Romaniei, politicul a impus regulile de tip Bologna in toate universitatile( exceptand domeniul Medicina), fara niciun fel de opozitie din partea acestora. Guvernantii din Romania au aplicat cu entuziasm programul Bologna, l-au privit chiar ca pe un cadou, pentru ca cheltuielile pentru invatamant scadeau institutionalizat aplicand prostia asta, prin trecerea la ciclul 3-2-3( licenta, master, doctorat), reducandu-se astfel durata studiilor. Condensarea disciplinelor, scurtarea duratei unor cursuri care din cursuri de un an au devenit cursuri de un semestru, mutarea unor discipline de an 4 in anul 2, etc au bulversat in sens negativ ciclul de studii de licenta! De remarcat ca si in alte tari s-a procedat la fel ca in Romania, banuiesc ca in special din cauza faptului ca au observat ca astfel se pot da mai putini bani catre inv universitar.

    Felicitari lui Bradut Bolos pentru articol! Concluzia este ca politicul nu trebuie sa se amestece in probleme de invatamant. Singurul aport ar fi ca politicul sa incerce sa aloce cat mai multi bani pentru educatie si sa aiba grija sa nu fie risipiti din cauze de neglijenta, incompetenta sau coruptie!

  18. „Sistemul „Assignat” din Franța Revoluționară (1790-1796); Experimentul „Specie Circular” al Statelor Unite (1836)”
    Sincer nu stiu daca sunt cele mai bune exemple. Mie, fara sa fiu specializat in analiza crah-urilor/crizelor fin., mi se par chestiuni aproape strict financiare.
    Sunt economisti care sustin ca Assignat a fost un esec economic si financiar. Dar sunt altii care la fel de argumentat afirma ca „Cependant, sur le plan financier, sa création a empêché la mise en faillite de l’État français, contribué à la réduction de la dette et permis de trouver l’argent nécessaire au financement de la guerre dans les heures difficiles de l’an II”.

    Cat despre „Specie circular”…… zau ca nu stiu daca e un bun exemplu. Daca ne uitam pe lista of XIIV-XIX and early XX centuries Panics ne luam cu mainile de cap (https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_economic_crises) . In US daca nu la fiecare 5 ani atunci sigur la fiecare 10 a fost cate o Panic majora. Mi-e teama ca Panic of 1837 tine mai mult de ciclul boom&bust decat de vreo masura ambitioasa reflectata in politici publice. Pare ca conditiile crizei erau deja formate iar o masura ec./fin.benigna constituie declansatorul efectelor in lant.
    Despre Panic of 1837 se poate vorbi destul de greu fara a aminti „razboiul” politico-financiar legat de Second Bank of US. Lasand la o parte „conspirationita” la indemana trebuie amintit ca esecul grupurilor fin. a fost dur si nu s-a incheiat decat la 1913 cu infiintarea FED.

  19. Masura cu facultatea de 3 ani si doctoratul de 3 ani indiscriminat la toate facultatile, e una din cele mai mari idiotenii care s-au abatut asupra invatamantului. O masura comunista de uniformizare si de taiere a calitatii in favoarea numarului de absolventi (cantitatii). Niste birocrati ingusti la minte care se cred sefi peste bani (ei avand studii slabe), au luat aceasta masura la batjocura, neluand in seama recomandarile universitatilor.
    Scopul principal a fost taierea fondurilor si cresterea artificiala a numarului de absolventi. In SUA facultatea dureaza 4 ani, iar doctoratul in general 5 ani.
    Doctorat in 3 ani e o imposibilitate in 99% din cazuri; poate doar un doctorat plagiat sau de f.slaba calitate intr-un domeniu gen „stiinte politice”… Cam in orice domeniu, numai studiul pt doctorat dureaza 2-3 ani, apoi conceperea si scrierea tezei alti minim 2-3 ani.
    Universitatile din UE trebuiau sa faca front comun, sa invoce autonomia univ si traditia, si sa se opuna unor astfel de „masuri” venite de la niste birocrati.

  20. Aflu cu uimire dintr-un interview de pe TVR ca azi în universități nu se mai anunță public notele la examene. Asta ca să nu-i supere pe cei ultrasensibili care iau note proaste. Pe cand renunțarea la orice examinare asa cum se vehicula pe unele campusuri progresiste?

  21. Felicitari pentru articol!
    Tema, subiectele indeamna la reflectii personale si, poate, a decidentilor!
    Personal consider ca dupa reflectiile pe baza a numeroase articole similare, AR FI benefic ca parintii si cadrele didactice sa indemne copii/tinerii:
    1. sa isi ia un an sabatic intre liceu si facultate
    2. absolvirea unui liceu tehnologic sa fie conditie de intrare la anumite discipline universitare
    3. sa fie atenti la CUM universitatile isi adapteaza oferta educationala la cerintele pietei muncii
    4. sa evite disciplinele universitate care scot mii de absolventi anual, ka care se cumuleaza „stocul” imens de absolventilor anteriori (de exemplu TEOLOGIA, Stiinte economice, Stiinte juridice etc)

    In comentariile anterioare, este de remarcat INEXISTENTA punctelor de analiza a evolutiei tehnologice, cutumelor locale si
    a evolutiei sau involutiei adaptarii calificarilor universitare la piata muncii,
    Doar din 1989 pana in prezent am trecut prin doua, trei „revolutii” tehnologice – aparitia PCului in anii 1990-2000, aaparitia internetului anii 2000-2010 si mai recent aparitia Inteligentei Artificiale

    Cutumele locale, romanesti, care duc sute de tineri sa se autostreseze si autoiluzuineze cum ca doua, trei facultati si tot atatea mastere ii va aduce un statut profesional si salarial mai ridicat”

    La nivel national, multe universitati ar trebui sa dispara. Si tot sa dispara sau sa se reduca anumite calificari universitate care NU sunt cerute pe piata muncii.
    Un exemplu ar fi teologia, sunt sute de absolventi anual, desi numarul de preoti creste artificial …construind biserici la o populatie care DESCRESTE subtantial an de an…..desi pentru acestia se promoveaza o disciplina – teologia timp de 12 ani.
    Imixtiunea factorului religios distorsioneaza piata muncii oferta de calificare cu oferta locurile de munca.

    Prea putine universitati romanesti isi adapteaza oferta calificarilor la piata muncii

    • Mulțumesc.
      Legat de: „. sa evite disciplinele universitate care scot mii de absolventi anual, ka care se cumuleaza „stocul” imens de absolventilor anteriori (de exemplu TEOLOGIA, Stiinte economice, Stiinte juridice etc)”

      Există o ciclicitate a cererii de forță de muncă. Unele secții sunt in creștere, altele stagnare, altele în declin. In cele din urmă, toate specializările trec prin astfel de faze. Azi, poate sunt prea mulți economiști sau juriști sau teologi. Peste trei patru ani, poate vor fi prea puțini. Cândva nu se căutau inginerii, acum sunt foarte căutați. Totul se schimbă, totul evoluează într-o direcție sau alta.

  22. 1. Învățământul terțiar este un beneficiu pe care țările le acorda propriilor cetățeni. Se încearcă trecerea de la societatea „muncitoare”, de acum 100-200 de ani (cumințica, care trecea prin școala doar pentru a deveni „muncitorul calificat”), către societatea tehnologizata, unde „muncitorul” folosește toate instrumentele care sunt, și care vor apărea, in folosul lui.
    Societatea este la stadiul la care poate oferi copiiilor luxul timpului de învățare. Nu știu dacă mă fac înțeles: nu mai naștem copii fără număr, doar că sa ne ajute la treburile pământului și ale gospodăriei, să fie muncitori in fabrici. Ii naștem că sa le oferim și privilegiul de a cunoaște lumea prin învățare, de a se cunoaște pe ei înșiși prin învățare, de a-și găsi propria cale prin învățare. (Cred că 99.99% dintre cititori își doresc pentru copiii lor scoli care sa le deschidă mintea. Nu angajarea lor în fabrici de producție la 16 ani).
    2. DA, valoarea este data de cerere și ofertă. Exceptând sectorul bugetar, in companiile private salarul NU este condiționat de diploma.
    3. „Inadecvarea la piata” este doar o filosofie a profesorilor care predau. În viața reală se numește „adaptare”. Iei tot ce ai învățat și tot ce știi, eventual mai faci un curs de reconversie profesională, și te „adecvezi” la piata. Rate, familie, copii, se țin cu „adecvare”. Daca salarul in producție ar fi mai mare decât „la stat”, sigur toți muncitorii ar avea diplomele cu studii superioare în mapa.
    4. A pleca din start de la premisa că oamenii cu studii superioare „nu duc gunoiul” sau nu „desfunda vc-uri” este fals. Oamenii cu studii superioare fac orice munca le aduce beneficii salariale. Daca statul plătește mai mult un învârtitor de hârtii decât este platit in privat un „ducător de gunoi”, normal sa existe disfuncționalități. Dar este problema statului, cum balansează aceste politici economice. Absolvenții de studii superioare nu ar avea nici o problema sa duca gunoiul daca jobul ar fi mult mai bine plătit. Banul primează.
    5. Se vehiculează tot mai mult ideea de „exces de regulamente”. Dar este surprinzător că atâția absolvenți cu studii superioare din Ro nu înțeleg rolul și rostul acestor regulamente. Eu personal mă simt protejat știind că avem regulamente de protecție socială, de protecție a datelor, de protecție a conținutului samd. Orice piata și orice societate are regulamente. Doar că unele țări dau „derogări” pe felii tehnologice care încurajează industria:
    US are regulamente de safety road mult mai strânse decât UE, dar permite derogări pe anumite segmente și anumite tehnologii. China la fel. Samd. Poate și EU are derogări, dar nu sunt știute și nici înțelese în Ro. Chiar așa, exista în facultățile din Ro cursuri nișate pe modul de funcționare și Regulamentele UE? Sau vreun curs postuniversitar, dedicat celor care vor sa acceseze fonduri Europene? A, sunt făcute de firme private!
    Când „regulamentele” sunt înțelese, oamenii știu ce să faca cu ele și cum sa le foloseasca in favoarea lor. Când nu … Se plang!?
    6. Când vom fi mult mai conectați la viața reală, și vom avea firme private că și mari jucători europeni, atunci (poate) vom face lobby, ca țara, să modificăm din „regulamentele” care „ne sufoca”. Până atunci, ne uitam la ele și pretindem că nu le înțelegem.
    7. Viața reală este despre învățare continuă. De aceea avem reconversii profesionale și la 40 și la 50 și chiar la 60 de ani. Din păcate, prin cursuri private, pentru că Universitățile nu pot tine pasul. Sau sunt comode.
    Sunt multe de discutat, dar învățământul nu a fost vreodată inutil. Mai ales într-o societate super agila. Ce se învață/preda, este alta problema.

    • Frumos comentariu. Just.
      Învățarea pe tot parcursul vieții profesionale este imperativă, mai ales în contextul schimbărilor rapide ale pieței muncii, a evoluției tehnologice, samd.
      Ceea ce punctez eu este că nu se pot stabili procente arbitrare de absolvenți. Dacă piața are nevoie, va remunera un nivel, o formă de calificare, o specializare sau alta, și, în timp, lucrurile ajung natural la un echilibru.
      Legat de regulamente, probabil va trebui să facem doi, trei ani de „foundation” pe regulamente europene, înainte de orice formă de studii, asta pentru a putea fi in legalitate și conformitate.

      • Evident ca invatamantul nu a fost si nu va fi niciodata inutil. Universitatile se adapteaza (mai greu) la piata muncii si la societate fara sa vrea, fiindca studentii merg sau pleaca de la anumite specializari. Piata nu e insa sfanta, ea poate suferi de „mode”, lumea nu e asa bine informata.
        De exp in ultimii 10-20 de ani facultatile de stiinte exacte au avut din ce in ce mai putini studenti, aceste stiinte sunt mai dificile, si exista perceptia ca nu te poti face decat profesor. Asta e insa fals, poti deveni prof. univ, cercetator, poti pleca la burse (pt varfuri), sau poti lucra apoi in IT, finante, banci (pt altii). F. multi studenti se indreapta (sau sunt directionati de familie) spre facultati care ei cred ca sunt mai „vandabile”, gen ASE, Drept, Informatica, etc. Iar de multe ori sunt dezamagiti, nu au apoi niste joburi asa cum isi imaginau.
        Inv. superior are insa menirea in primul rand, nu de a pregati strict pt un job fix, ci de a deschide orizontul intelectual al cuiva si de a-i forma gandirea. In ziua de azi asta e cel mai important, sa stii cum sa inveti, si sa stii cum sa gandesti corect.

    • ”mă simt protejat știind că avem regulamente de protecție socială, de protecție a datelor, de protecție a conținutului samd.”

      În Franța dinainte de 1789, membrii aristocrației și ai clerului erau nemaipomenit de protejați de legi și regulamente. Atât de protejați, încât Robespierre a trebuit să taie mii de capete.

      Ăsta e un simptom cât se poate de îngrijorător al degenerării societății: atunci când omul nu se mai protejează singur, ci lasă asta pe seama legilor și regulamentelor.

      ”Cred că 99.99% dintre cititori își doresc pentru copiii lor scoli care sa le deschidă mintea. ”

      Ăsta e alt simptom îngrijorător: procente aruncate aiurea, după modelul lui Brian Cox, unul dintre idolii progresimii de azi. Educația se face în familie, nu în școală. Școala asigură doar instruire, educația e altceva.

      Dincolo de asta, avem niște probleme obiective: un om cu IQ sub 65 nu e capabil să învețe să citească, indiferent cât stă în școală. Un om cu IQ sub 83 nu e capabil să înțeleagă un text scris, chiar dacă poate citi cuvintele din text. Ăsta e analfabetismul funcțional, pentru care e blamată degeaba școala românească. În România, IQ-ul mediu e 87, așa că 40-45% analfabeți funcțional e un procent cât se poate de normal.

      În timpul războiului din Vietnam, Statele Unite au încorporat și soldați cu IQ sub 80, în ideea că e nevoie de cât mai mulți omeni pe front. Mortalitatea a fost de 3 ori mai mare (cu 300 % mai mare!) în rândul soldaților cu IQ sub 80, așa că s-a renunțat repede la a-i mai încorpora. Nu oricine poate învăța orice, asta e doar o marotă progresistă.

      ”nu mai naștem copii fără număr (…) Ii naștem că sa le oferim și privilegiul de a cunoaște lumea prin învățare ”

      În lumea reală, femeile nasc, nu bărbații. Acolo unde am crescut eu, la asta îi zicea cabotinism 😀

      Când un bărbat începe să creadă că naște copii pe care îi va crește statul, societatea aceea e praf. Există băieți crescuți fără tată, care preiau inconștient discursul mamei și duc mai departe stindardul feminismului, dar și ăsta e tot un simptom de degenerare a societății.

      • @haraldo. Nino-nino…! Ma mir cum lasa autorul sa treaca astfel de comentarii bezmetice si pline de ineptii, scrise de troli de la muscovia. Comentariul tau nu are nimic de a face cu comentariul lui Stefan, mereu proiectezi asupra celorlalti propriile idei fixe aiuristice, dai inainte cu „progresismul”, desi nu a fost vorba vreodata de asa ceva.
        Incurci borcanele si comentariile, vezi ca aici e vorba de invatamantul superior si societatea actuala. Vai de capul tau, esti caz de studiat la psihiatrie..
        Cica „În lumea reală, femeile nasc, nu bărbații. Acolo unde am crescut eu, la asta îi zicea cabotinism”…
        iar ai dat-o in bara, era vorba ca in societatea actuala se nasc mai putini copii decat inainte, nu ca ar naste barbatii. Asta discutai tu in familie unde ai crescut, ca barbatii nasc copii?! sau poate esti orfelin. Confunzi notiunile, varza totala, cica „cabotinism” – e si comic, sa iti zica cineva ca „cabotinism” inseamna altceva…!

        • @Legrand a.k.a. @Vlad Slăvoiu – studiază definiția de mai jos și vezi dacă te regăsești acolo:

          https://www.merriam-webster.com/dictionary/cabotinage

          behavior befitting a second-rate actor : obvious playing to the audience : THEATRICALITY

          Theatricality e scris cu majuscule pe Merriam-Webster.

          În rest, bunică-mea avea o vorbă: ”cine spune, ăla este”. Tipărește-ți vreo 10 comentarii cu tot cu nickname-urile aferente, arată-i-le unui psiholog și vezi ce-ți zice. Chiar crezi că a folosi 10 nickname-uri diferite e semn de stabilitate? 😀

      • @[email protected]. Se vede ce educatie si ce „gandire” aveti din modul in care scrieti si cum priviti invatamantul superior. Daca astia sunt marii „anti-progresisti”, afiliati agendei lui trump, e calara si nasoala treaba, pute…
        In comentariul lui Stefan nu a fost vorba de progresism sau ca „barbatii nasc” cum halucina harald pe aici, ci de invatamantul continuu si de noile realitati economice.
        Nu am vazut nicaieri in comentariul de mai sus ceva ca „barbatii nasc”, ci din contra ca acum in general se nasc mai putini copii. Ei, dar harald inventeaza un „strawman” si incepe sa se lupte cu niste mori de vant imaginare – penibil e putin spus!…
        Invatamantul superior e important, si orice tara dezvoltata il sustine. IN societatea de azi, oricat le-ar displacea unor „anti-progresisti”, se pune accentul pe invatare continua, tehnologii noi, etc.
        Dar „anti-progresistii” fiind lasati mental in urma, si neputandu-se adapta absolut deloc economic, arunca cu noroi.

      • @Harald, „educația se face in familie, nu în școală” este un bla, bla. Să privim către țările asiatice, Singapore: timp de o generație a făcut un salt înainte. Și nu pentru că „educația s-a făcut în familie!” Și Coreea de Sud, și Taiwanul.

        Si la noi, să privim „gap-ul” dintre generațiile născute înainte de al doilea război și generațiile născute după război. Generații născute înainte de război au fost alfabetizate până la 4 clase obligatorii, in timp ce generațiile născute după război au avut acces gratuit la învățământ universitar. Educația de acasă era una preponderent agrară, pe când educația liceală și universitară de după razboi a fost una de adaptare accelerată la noua societate. (Știu că veți începe cu societatea socialistă, alea, alea, dar dacă nu doriți să înțelegeți ideea de „salt prin educație” este ok).

        Legat de IQ, știți bine că nu se moștenește. A acorda o șansă fiecărui copil de a învăța mai mult, indiferent de familia din care provine, este un beneficiu pe care actuala societate și-l permite. Sau ar trebui să și-l permită. Știți că există și diverse anomalii cognitive, ADHD-ul, Aspenger, samd care fac testările de IQ irelevante.

        Apropos de „educația se face in familie”, este binecunoscut „cretinismul” (cred că așa este numele bolii), o consecință a stării de beție a părinților la naștere. Haideți să fim mai detașați cu „familia care educă”.

        Na, pe unii dintre noi „școala înaltă” ne învață că părinții: mama si tata, își asumă împreună nașterea unui copil. Dar clasic, familia „tradițională” ne învață că nașterea unui copil nu este treabă bărbatului. Na, fiecare cu cat a învațat. Sau, cu unde s-a oprit din învățat.

        Nu mă miră că aveți o viziune „tradițională”, si în ceea ce privește învățământul, și în ceea ce privește copii, și în ceea ce privește responsabilitățile unui adult. Când așteptăm educație doar de la „familie”, rămânem niste copii gălăgioși și infantili toată viața. :|

        • @Ștefan – ”pe unii dintre noi „școala înaltă” ne învață că părinții: mama si tata, își asumă împreună nașterea unui copil.”

          Excelent moment de sinceritate. Școala aceea ”înaltă” se numește SNSPA și majoritatea românilor nu trec pe-acolo, din fericire pentru ei. Școala aceea ”înaltă” îndoctrinează, nu învață.

          Ștefan 04/11/2024 La 18:51
          ”(…) nu mai naștem copii fără număr, doar că sa ne ajute la treburile pământului și ale gospodăriei, să fie muncitori in fabrici. Ii naștem că sa le oferim (…) ”

          Un bărbat scrie ”naștem” și postacii neomarxiști se reped să-l aplaude. Nu există o dovadă mai bună despre cât de bolnavă e societatea actuală.

        • Depinde iarăși de familie și cum se face acea educație în familie. Sunt cazuri în care școala a schimbat comportamente deviante ale copiilor care si-au facut educația în familie. Altii au ales sa învețe și sa se debaraseze de educația primita în familie cand au văzut ca societatea taxează ceea ce au fost învățați ei de părinți. Putina precauție nu strica atunci când vine vorba de cum se face educația în familie, mai ales cea românească.

        • Ștefan,

          Ai produs două comentarii cât două ode închinate statului paternalist (si progresist). Se pare că ești un fanatic adorator al acestui tip de stat fie din postura de beneficiar, fie ca salariat al acestuia, fie și una și cealaltă.

          Definiție:
          Un guvern paternalist este un guvern care se angajează să satisfacă nevoile sau să reglementeze comportamentul cetățenilor săi în chestiuni care îi afectează ca indivizi, precum și în relațiile acestora cu autoritatea și între ei. Această abordare implică intervenția guvernului în viața cetățenilor – în detrimentul autonomiei și libertății individuale – pentru a-i proteja de ei înșiși, invocând adesea motive precum bunăstarea, binele, fericirea, nevoile, interesele sau valorile.

          E impresionantă măiestria lui Ștefan de a camufla referirile repetate la statul paternalist care, în măreția lui inegalabilă, le face pe toate, rezolvă toate problemele, asigură, oferă beneficii etc., cetățeanul-fără-griji fiind un norocos și blagoslovit beneficiar net, având, în povestirile lui Ștefan, imaginea puiului de găină de o zi care stă cu ciocul în sus și cu ochii la găină/incubator în așteparea grăuntelui de hrană.

          În dificila sa muncă de propagandist, pentru a disimula adevăratul obiect al adorației sale – STATUL PATERNALIST, Ștefan recurge la eufemisme, expresii eufemistice, referiri indirecte, subînțelese și alte trucuri propagandistice, cum ar fi:
          – țările,
          – se încearcă trecerea,
          – societatea,
          – statul,
          – ideea de „exces de regulamente”,
          – Singapore,
          – a acorda o șansă fiecărui copil de a învăța mai mult,
          – etc.

          Așa se face propaganda! 😁️ Ca să-ti treacă mesajul, știi că ai nevoie de artificii lingvistice, exagerări, statistici inventate etc., în spatele cărora să-ți ascunzi marfa proastă pe care încerci să o vinzi.

          * * *

          Eu cred că școlile DE STAT nu deschid mințile copiilor, ci îi indoctrinează, îi dezrădăcinează (împiedicându-i să cunoască istoria propriului popor și a lumii), îi disciplinează și îi uniformizează (pentru a fi forță de muncă obedientă) și le irosesc timpul cu lecturi ideologice, gunoi propagandistic și literatură proastă, ca să nu le mai rămână timp pentru marea literatură și nici ca să citească ce le-ar fi cu adevărat de folos.

          Cel mai important lucru pe care ar trebui să îl învețe copiii la școală ar fi CUM SĂ ÎNVEȚE singuri. Dar, ar mai putea, oare, supraviețui un stat paternalist ai cărui cetățeni au ajuns să stăpânească tehnologia învățării, să-și cunoască rădăcinile, strămoșii, tradițiile, cutumele și să gândească cu propriul cap?

    • Un comentariu sinistru de la un (închipuit înalt) funcționar sau propagandist al sistemului, căruia i se potrivește vorba lui Ceaușescu despre Ion Ilescu: „dă-i o tribună și un pahar cu apă și l-ai făcut fericit!”. Textul, o grămadă de pompozități în linie cu „valorile progresiste & etatiste europene”, condimentat diversionist cu mici adevăruri, e atît de găunos încît ar fi pură pierdere de vreme să fie demolat cărămidă cu cărămidă. Cine nu vede, să nu vadă!

      Nu am avut de-a face cu genul ăsta de propagandă absurdă și arogantă, care te lasă perplex, de pe vremea cînd vremurile m-au constrîns să pierd 3 săptămîni din viață la un „curs de perfecționare” la CEPECA (Bukale, șoseaua Odăii :) ) la care tot felul de paraziți ai sistemului se dădeau peste cap să ne îndoctrineze cu falsele lor postulate politico-ideologice, care trebuiau inghițite fără comentarii de paraziții mai mici din bănci dacă voiau să plece de acolo cu patalamaua de absolvire, care să le consolideze posturile lor mărunte de mici șefi provinciali.

      Bun comentariul lui Harald, dar s-ar mai putea scrie incă zece la fel de critice dacă cineva ar avea timp de pierdut cu comentariul lui Ștefan.

      • @T. Lucian, sunt prea tânăr pentru CEPECA și agresivitatea dumneavoastră. Probabil sunteți deja la pensie, nu mai este nevoie sa vă adaptați. Eu mai am rate, copii, șefi, și cam 20 de ani de învățare accelerată in fata. La mine AI-ul bate la ușă. La dumneavoastră poate, nu mai contează.

      • Ca ar fi bun sau nu comentariul lui Harald este secundar. Important este ca el nu dezbate intervenția la care răspunde.
        Ștefan vorbește despre legislația europeană actuală, Harald despre privilegiile din regatul Francez.
        Ștefan își exprimă o opinie personală cum ca marea majoritate a părinților își doresc ceva anume pentru copii, Harald îl acuză că aruncă cu cifre.
        Ștefan vorbește despre un scopul instruirii în școli de a deschide mintea elevilor, Harald spune ca instruirea este altceva decât educația.
        Ștefan vorbește de natalitate scăzută, Hsrald despre bărbați care nasc și numește asta cabotinism. Confuziile si deviațiile se țin lanț într-un fel non sequitur supradimensionat, un evantai cvasi-complet al erorilor logice posibile.

        Nici comentariul dumitale nu e mai strălucit. Comparația aiuristică cu un eveniment neclar la care ați participat cândva, undeva, cumva nu se poate aplica unui comment explicit al antevorbitorului și nu poate fi explicat decât prin faptul ca povestitorul dorește discreditarea acestui, dar îi lipsesc cu desăvârșire argumentele.

        • @Hantzy. Cred ca e clar ca acest „haraldo” scrie doar comentarii ca nuca in perete, fara nicio legatura cu articolul si comentariile! De exp nu a fost vorba nicaieri ca „barbatii nasc copii”, dar harald tine sa bage asta in discutie.
          Omul e caraghios, scrie in nestire platitudini si ineptii dupa niste scripte furnizate, trebuie sa-si justifice salariul.

        • „Important este ca el nu dezbate intervenția la care răspunde.”
          Eh, de parcă dumneavoastră nu ați folosit niciodată artificii retorice. In fapt domnul Harald a emis un avertisment cât se poate de clar pentru noua nomenklatură/aristocrație europeană care se simte protejată de reglementări. Pentru mulți oameni e important să provoace interlocutorii, chiar și prin trimiteri istorice dureroase, și am senzația că vă numărați printre ei, așadar poate dintr-un alt unghi o să sesizați că mister Harald chiar ‘dezbate intervenția’ domnului Ștefan. Cine se așteaptă ca replicile haraldiene să fie duioase și circumscrise strict la punctele puerile lansate de comentatori probabil a greșit forumul (le recomand in schimb platforma ‘mămici pentru un viitor verde’) .

          • Adânc! Nici instructorul nu ar fi torpilat mai precis. Pensionar special deja sau încă la doi ș’un sfert? Decident sau doar gabor? Plătit sau din pasiune? Așa, de curiozitate …

            • Bravos! Ați văzut că știți să mânuiți artificiile fără să vă ardeți? ” :)

    • Din noianul de platitudini pe care le reproduceți am reușit totuși să extrag și ceva original, dar nu idei, ci afecte, anume sentimentele dumneavoastră vizavi de protecția oferită de stat prin norme și resentimentele provocate de criticarea pe nedrept ca universitarilor care nu duc gunoiul. De aici rezultă că pentru niscaiva diplomați (după vorbă, după port) ar fi util, ba chiar dezirabil ca Statul să reglementeze și activitățile casnice de risc precum debarasarea gospodăriei de deșeurile menajere, evident in sensul cuantificării acestei ocupații și acordării de la buget a unor sume suficient de mari cât să determine omul cu școală să se desprindă temporar de birou ca să apuce gunoiul de partea curată și să-l arunce intr-o europubelă. Nu numai că plătit fiind pentru serviciile sale muncitorul (cu capul) se va simți ca un cetățean euro-eco-responsabil, dar astfel va fi ocrotit de atacurile sub centură ale euroscepticilor, in special ale aripii femeiești de extremă dreapta, care reclamă aberant ca bărbații să facă, ca odinioară, toate muncile grele și insalubre, in răspăr cu noua ordine civilizațională europeană.

      Ca atare, țin să vă mulțumesc pentru intervenția cât se poate de salutară pentru națiune și progres.

  23. @ Th. I 03/11/2024 La 23:43

    Adu ! La cat se pare – din ce postezi, ca “îți merge mintea”, nici n-ar merita să te întrebe ce să facă cu banii adunați din taxe !! Chiar nu-ți dai seama ca singura posibilitate de evoluție a “natului” este învățătura ? Ca numai școală te scoate dim mocirla puturoasa a inculturii și a SĂRĂCIEI INTELECTUALE ȘI MATERIALE și te conduce spre “mai bine general” ? Și câți bieți romani – bine intenționați, cum au fost și cei din Școală Ardeleană – un Gheorghe Sincai cu a lui Cronică cărată în desagi, sau alt Gheorghe Lazăr, întemeietor de școală de școală nouă românească în București grecizați de domniile fanariote – nu și – au sacrificat viețile pentru “propășirea neamului” prin școală și învățare. Păcat ca azi în mileniul III mai sunt unii ca mata, neinteresați în școlarizare și deci și în deșteptarea și propășirea poporului roman. RUȘINE !

    De acord cu dumneavoastra , scoala ne scoate din mocirla e adevarat . Dar nu comparati modul in care este facuta educatia in insitutiile publice de invatamint de astazi cu ….. Scoala ardeleana . Am sentimentul ca sinteti cadru didactic . Mie imi este rusine cu profesorii de liceu care trec clasa loaze care abia stiu sa scrie si sa se exprime . De exemplu . Si pot continua cu exemple caci stiu o sumedenie .

  24. https://www.g4media.ro/statul-se-imprumuta-din-nou-de-la-populatie-pentru-a-finanta-deficitul-bugetar-o-noua-emisiune-de-titluri-tezaur-incepe-luni.html

    https://economedia.ro/analiza-imprumuturile-statului-au-ajuns-la-o-suma-record-guvernul-nu-a-terminat-deficitul-in-crestere-presupune-imprumuturi-si-mai-mari-la-dobanzi-astronomice-dobanzile-au-crescut-deja.html

    Dati navala inconstientilor si iresponsabililor sa imprumutati ( nu statul , caci statul sintem noi cetatenii ) o guvernare tilhareasca si mincinoasa care administreaza defectuos finantele tarii creind deficite .
    In acest timp autorii de pe plat-forma asta vor scrie si mai multe articole despre aiureli . Ei nu doresc sa se opuna in nici un fel secaturilor care guverneaza , nu iau atitudine . Ei stiu doar sa epateze p’aici cu titlurile lor academice . Citi dintre autorii contributors.ro string miini ale scursurilor care guverneaza ?!

  25. Mi-e se pare un articol binevenit, dar incomplet. Înțelege oricine principiile conținute, mai ales evitarea excesului în reglementare și a birocrației supraponderale. Dar de reglementarea sau refuzul reglementării este tot reglementare. Poate părea paradoxal, dar asta-i adevărul. Lipsa reglementărilor oferă unui segment anume din sferele economice, politice sau sociale oportunități în a-și transfera costurile pe seama societății. Ăsta este singurul secret al succesului rapid al fenomenelor de tip. Însă oricine își dorește egalitate de șanse (a nu se confunda cu egalitatea de rezultat), iar autoregularizarea prin lipsa reglementărilor răpește tocmai această posibilitate. În mod normal nu ar fi trebuit ca UE să-și piardă timpul cu reglementarea capacelor de bidoane pentru apă minerală. Ar fi fost de ajuns ca producătorii de PET-uri să o facă, respectând principiul preluării costurilor de către cel care urmărește profitul prin distribuirea produselor respective. Dar minuscula legătură a capacului de gâtul recipientului înseamnă costuri suplimentare și a fost mult mai comod să lase recuperarea respectivului capac in seama comunității. Pericolul ca concurenții să aibă succes tocmai pentru că ignoră principiul respectiv îl obligă chiar și pe cel ce ar lua decizia corectă să renunțe. Prețurile mici la galantar se bazează pe afluxul imens de produse concurențiale, dar asta implică și pierderi care vor fi decontate ulterior de comunitatea ahtiată după puterea de cumpărare și care refuză să vadă reversul medaliei. Care există cu siguranță!
    La fel stau lucrurile și în pregătirea specialiștilor. Ideal ar fi ca producția unui bun, a oricărui bun de consum, să acopere exact și în orice moment necesarul existent. Dar idealul este imposibil, întotdeauna reglajul este dinamic, cererea și oferta determinându-se reciproc și asta nu instantaneu. Fără planificare, prospecțiunea pieței, predictibilitate nu se mai poate realiza azi profit. Deși se urmărește să fie minim, surplusul de producție este nu doar dezirabil, ci imperios.
    Pentru ca lumea nu-și mai propune, ca și ieri, o groapă de 1 metru cub, ci două de această dimensiune, iar mâine își va dori două sau chiar patru de 2 metri cubi. Cererea crește exponențial.
    La fel și impactul asupra mediului. Iar aici lucrurile se schimbă. Nu mai este vorba de o reglementare a relațiilor interumane, ci de reguli care să prezerve spațiul în care aceste relații interumane au loc. Influența economicului, politicului și socialului asupra mediului trebuie menținută la un nivel minim, tocmai pentru a permite regenerarea naturală, adică exact acea autoreglare spre care economiștii lumii tind când își privesc cu ochelari de cal propria branșă. Din acest motiv includerea factorului mediu în lista de probleme datorate UE eu o consider greșită. Dar rămân deschis pentru eventuale clarificări.

  26. Și ceva despre birocrație. Eu, ca plătitor de taxe, am trei dorințe:
    1. să nu plătesc pentru serviciile statului pe care nu le accesez sau să le plătesc în cuantum proporțional
    2. statul să nu ofere nimănui servicii „gratuite“
    3. să nu-mi fie impozitat venitul de mai multe ori
    Viața nu mai e așa simplă cum era odată: spălat pe dinți, slujbă, deconectare, somn ușor. Fiecare își compune individual programul zilnic și așteaptă de la ceilalți respectarea opțiunilor proprii și viceversa.
    Rezultă ca aparatul contabil al statului trebuie să poată reglementa, sorta, filtra și executa exercițiile financiare în mod complex și profesionist. Adică să fie el însuși complex. Desigur, de la un anumit punct complexitatea sa devine o piedică in exercitarea funcției publice și atunci eu sunt pregătit pentru un compromis. Dar sunt toți pregătiți? Fiecare își dorește să plătească cat mai puțin pentru cat mai mult, puțini acceptă să dea ceva în plus doar pentru evitarea birocrației. Și atunci?
    E ca la avion! Când zbori din Europa la Tokyo alegi oricum serviciile maximale și plătești cat costă. Dar dacă zbori de la București la Cluj pentru o zi, nu te interesează foarte mult locul, bagaj de cală nu-ți trebuie, loja in aeroport este superfluă. Și îți iei bilet low cost chiar dacă zbori în același avion și condiții similare cu cel care plătește de trei ori mai mult.

    Ar fi fost bine ca UE să fie nu doar concepută de mințile alea luminate de altădată, ci să fie și optimizată și finisată de ele undeva într-un univers paralel și apoi dăruită europenilor de-a gata. Dar uite ca nu se poate așa! Liderii de azi nu sunt mai prosti, noi am devenit mai deștepți și avem așteptări mai mari. Când în sat doar Popa și dascălul știau a citi și scrie erau giganți. Azi când știe toată lumea sunt doar slujbași. Reflectați și la această posibilitate!

    • @Hantzy
      Pe scurt, vrei:
      1) orice asigurare sa fie facultativa – a nu plati pentru servicii pe care nu le accesezi.
      2) daca iti faci asigurare, atunci sa nu se ia in considerare principiul solidaritatii – proportionalitate plus non gratuitate.

      Imho: 1 intra in conflict cu ideea de stat actuala, sub umbrela careia se afla cu necesitate apararea, sanatatea si educatia. Poate ca pe ultimele 2 le mai poti adapta, dar cu prima ce faci?!
      iar 2, cu drepturile fundamentale ale omului.

      Si nu pot sa-mi dau seama ce legatura are povestea de mai sus cu birocratia – se va muta in zona asigurarilor. Bineinteles ca interpretarea mea poate fi gresita, fiind stans legata de cum am inteles verbul „a accesa”.

      • Bară la, tot pe scurt:
        1. asigurările nu sunt servicii oferite de stat. Nu înțeleg de ce le pomeniți aici.
        2. apărarea, administrația, educația sunt servicii pe care le primesc toți locuitorii și le plătesc prin impozite.
        3. Nu înțeleg de ce amestecați primăriile cu uneltele de cizmărie.

        • Asigurarile obligatorii sint tilharii .
          Administratia locala nu trebuie sa primeasca nici un leu de la guvern in afara cotelor din impozitul pe salarii si pe profit .

        • 1) serviciile facultative == asigurari
          ex: sanatate; pt a o intretine e nevoie de servicii de sanatate, tb platite prin impozitul X.
          nu le accesezi, esti sanatos sau pur si simplu nu vrei, nu platesti impozitul X, deci nu mai e impozit, ca nu e obligatoriu.
          le accesezi, platesti pe loc si o lasi balta cu solidaritatea, iar daca n-ai, atunci nu le accesezi; ori te asiguri.

          2) nu le platesc toti locuitorii, o mare parte nu le platesc, sunt gratuite. gratuit inseamna suportate de ceilalti. daca negi aspectul asta, te intorci la ce-am spus. pica solidaritatea.

          Este extrem de clar expunerea meu. Exact asta ai spus.

          • Repet: asigurările nu sunt servicii oferite de stat.
            In UE asigurarea de sănătate este o contribuție care se plătește unui asigurator privat, nicidecum de stat. Deși există obligația ca cei cu venituri mici să aibă o astfel de asigurare numită “legală”, ea nu crează birocrație de stat. Nici asigurările de sănătate facultative nu cauzează birocrație întrucât sunt realizate în baza unor contracte individuale și private. Statul asigură doar cadrul legal al desfășurării acestor activități lucrative.

            Serviciile pe care le oferă statul sunt legiferare, apărare, administrație, educație, după caz asistență socială și financiară, iar ele se plătesc prin impozite. Dar în funcție de veniturile și de prioritățile fiecăruia accesarea acestor servicii este foarte diferită. Cei cu venituri mici nu sunt călcați de hoți in aceeași măsură cu cei bogați. Cei cu acumulări și depozite bancare mari beneficiază mai curând de protecția statului (sume de 100 mii euro la un singur institut bancar sunt garantate de stat) decât cei care au puse deoparte doar câteva sute sau mii de euroi. Cei cu stare fac mult mai des reparații sau îmbunătățiri locuințelor pe care le posedă și plătesc meseriașii cu bani deja impozitați. E firesc să li se deducă tva din plățile executate. Cei care abia pornesc în viața independentă au nevoie de mobilier, de comunicare, de mijloace de deplasare. E frumos ca statul să le acorde fie un credit cu dobândă mică, fie o deducere la prima mobilă, primul telefon sau televizor și primul autoturism cumpărat.
            Un director poate invita parteneri de afaceri la cină de protocol. E corect să deducă costurile din profitul obținut de companie. Dacă invită și colaboratori din companie asta ar putea însemna spălare de bani și se aplică alt procent pentru deducere. Dacă donează sume pentru acțiuni de caritate, este firesc să îi fie și acestea contabilizate. Sau investițiile în rescolarizarea angajaților, vacanțele de serviciu, chiar și asigurările private pe care le oferă angajaților sunt deductibile.
            Alți cetățeni nu se pot întreține singuri, iar statul este obligat prin constituție să le asigure un trai decent. Pericolul slujbelor la negru, a evaziunilor este mare și atunci sunt necesare controale periodice.
            Pentru execuția financiară, pregătirea și aplicarea unui astfel de cod stufos sunt necesari mulți colaboratori și o birocrație pe măsură. Se poate face totul si paușal, a.i. toți să plătească o singură dată același procent din venit, dar atunci sunt avantajați cei cu venituri mari și cei care au mai multe venituri în familie. Adică săracii sărăcesc, ceilalți prosperă. Ce liant ar mai exista atunci intre cetățenii unui stat, cetățeni care se presupune a fi solidari în fața pericolelor politice interne sau externe sau în fața eventualelor catastrofe naturale?

            Sunt două buzunare diferite asigurările și impozitele. Nu trebuie amestecate.

          • @Hantzy:
            Multumesc pentru raspuns. Cred ca am inteles cel putin ce vrea sa spuna cerinta 1.
            E interesant cum stabilesti gradul necesar de accesibiliate al unui serviciu, in functie de persoane. Trebuie sa-i cunosti obiceiurile sociale, asemanator cu politica magazinelor care ofera carduri de fidelitate. Adica ai nevoie de o metoda de-a-i inregistra parcursul. Aici intrevad o multime de probleme.

            Cat despre cerinta 2, ceva imi scapa. Unii clar vor accesa gratuit servicii, nu toate pot fi imprumuturi. Mai mult, intra in conflict cu cerinta 1.

            In fine, poate exprimarea n-a fost tocmai fericita pentru mine. As zice cumva ca pledezi pentru „o impozitare procesuala”, in sensul de micromanagement.

  27. Există in rândul elitelor universitare și, parțial prin influența primelor, in rândul masei de politruci și birocrați o percepție comună asupra legăturii dintre progresul societății și expansiunea învățământului public, in special in plan temporal dar și substanțial, in dauna educației private (care nici măcar nu mai este evaluată ori măcar luată in serios de cineva) și a vieții private (școala publică in esență este un spațiu comunitar rigid și o lungă viață in colectiv).

    Probabil fantezia asta, a propășirii prin lungirea vieții de școlar instituționalizat, s-a născut in virtutea generalizării învățământului public primar obligatoriu in secolul 19, sub elan post-iluminist, deziderat ce părea că a adus o bunăstare fără precedent populațiilor continentale și încuraja la aplicarea regulii de 3 simplă și la societate . Dacă ne gândim că omuleții școlarizați 7-10 ani la sfârșit de secol 19 au produs apoi 2 războaie catastrofale in secolul următor oare cum va arăta războiul clocit de ‘elitele’ cu 14 ani de școală publică, ineptă, inutilă, desprinsă de orice realitate fizică?

    Articolul domnului Boloș vine așadar ca o mare excepție. In lumea dânsului ar putea fi considerată o erezie chiar și sugestia că pozitivismul didactic ar putea fi deplasat in raport cu anume realități socio-economice. Cum să fluieri că învățământul terțiar nu e chiar un beneficiu pentru toată lumea? Și nicidecum pentru societate in ansamblu…

    In fapt anii și spațiul ‘terțiarului’ sunt, intr-o ordine aleatorie: o perioadă nefastă de detenție mentală pentru majoritatea celor picați in plasă (in special a celor din așa-zisa sferă umanistă a științelor, adică a pseodoștiințelor cu iz intelectual), o mascare a șomajului masiv, imobilizare in plan profesional, teren de desfășurare a propagandei de stat, loc de experimentare pentru ingineri sociali, poligon informațional (unde majoritatea studenților sunt bombardați cu informații in cel mai bun caz inutile), tabără anarhistă unde se pierd ultimele urme de disciplină și bună-cuviință și se deprind in schimb toate viciile posibile, monument dedicat tâmpirii in masă.

    Ar zice unii că totuși sunt și aspecte pozitive ale ‘terțiarului’, că totuși ies pe porțile facultății și ingineri buni de pildă. Păi ies, dar accidentați mental și moral, și ar fi ieșit oricum, ba mult mai bine pregătiți dacă universitatea ar fi triat și respins tâmpiții in loc să-i adune de pe toate coclaurile. Iar tâmpiții obțin niște diplome cu o valoare aparent egală cu cele obținute de genii. Numai că tâmpiții merg către politică și administrație, iar geniile către sfera privată a economiei, unde există aceasta, pentru că blocul tâmpiților a pus deja stăpânire pe toate instituțiile statului. Da, sună foarte grav dar chiar asta s-a intâmplat in ultimele decenii in toate statele europene. Să nu ne mirăm că acest bloc de tâmpiți a produs teoria termostatului global, in virtutea căreia niște omuleți cu butoane normative in mână ar fi capabili să modifice temperatura medie globală (!?) din pix!

    Și uite așa ajungem la legătura dintre ultrașcolarizare șui ultrareglementare: tâmpitul cu 7 patalamale și 17 ani de spălare pe creieri se crede un soi de dumnezeu, de creator de lumi minunate, lumi ce pot fi obținute prin ghidarea comportamentului prin reglementări ce ar urma să acopere fiecare detaliu din viața omuleților. Că asta-i mentalitate de activist totalitarist nu-i vorbă, dar el nu o știe și nu e capabil să o recunoască pentru că cei 17 ani de școală cu tichie i-au indus credința că astfel va ajunge parte dintr-o elită, iar când ajunge într-adevăr intr-un grup de titrați croiți la fel, ce gândesc la fel și cotcofdpcesc la fel, pe aceeași limnbă, normal că el e convins că elita e reală și că elita poate face orice cu poporul. Poporul, -definit ca acel grup de indivizi cu mai puțin de 12 clase- e așadar prin definiție stupid, deplorabil, incapabil să înțeleagă minunatele legi date de elită in beneficiul său.

    Să nu ne mirăm că aceste clici de derbedei-dumnezei au ajuns să pretindă că ei ne-au adus nouă minunatele tehnologii pe care le folosim astăzi (deși nu au niciun merit, din contră) sau că tot ei ne-au adus pacea pe pâmânt (in timp ce măcelurile se desfășoară la granițele Europei) ba chiar că ei o să ne transforme planeta intr-un soi de rai verde.

    Evident că mitul învățării perpetue nu se aplică acestor elite: așa cum ies din școală pe la 34 de ani, masterizați și doctorizați, așa vor râmâne până la 94, cu capul plin de aceleași baliverne și marote prinse in facultate, indiferent ce se întâmplă in jurul lor. Nu e nimeni pe lumea asta mai deștept ca ei, nu?…și, e drept, nimeni nu e atât de bun pedagog incât să scoată tâmpenia din tâmpitul care se crede genial.

  28. @ radu 05/11/2024 La 13:55

    ”Va rog sa imi atrageti atentia punctual unde am gresit si nu am scris corect romaneste” :
    „…pe care guvernantii ii ia cu japca legala de la mine”

    Eu nu consider ca am gresit gramatical in exemplul mentionat de dumneavoastra .

      • Da , aveti dreptate . M-am grabit si cind am scris fraza si cind am raspuns la comentariul lui radu . Acesta este adevarul .

    • Preferabila (si eleganta) ar fi utilizarea perechilor:
      subiect – predicat; substantiv – verb
      amalgamul (incrucisarea) pot determina confuzii
      indeosebi in zona-n care cel mai „cunoscut” predicat/verb copulativ
      se conjuga, desigur preferential, dar indeosebi circumstantial

  29. Daca vreti sa stiti, cititi!

    Daca vreti sa aveti o minte sclipitoare si sa ajungeti departe in viata, studiati matematica si matematicile superioare!

    • Matematica este un instrument pentru viata . Adevarul este ca viata este scurta . Ce folos atita matemamtica ? Nu am gasit in Sinaxar , in Vietile Sfintilor pomenindu-se despre cita matematica stiau acestia . Ce folos o minte sclipitoare dar fara credinta ?

      • Sincer, apreciez in mod deosebit comentariile tale. Reflectă perfect o fațetă semnificativă a societății în care trăim, și pe care cercurile intelectuale o ignoră.
        Există o istorioară pe care am citit-o cândva, probabil o legendă urbană. Conducerea CIA a însărcinat o echipă să combată propaganda unui leader musulman. După un timp șeful echipei respective raportează că le este imposibil să combată o cărțulie foarte populară a respectivului. Pur și simplu nu puteau să coboare la nivelul unui text care explică de ce nu e permis credincioșilor să facă sex cu măgărușii.

        • Well, realitatea e un pic mai nuanțată: adevărata problemă e elitismul, asta ilustrează istorioara Dvs. Fără niciun fel de modestie, eu pot să cobor la nivelul interlocutorului, să înțeleg realitatea lui și să-i explic pe înțelesul lui de ce greșește. Chiar și aici, toate comentariile mele sunt scrise astfel încât să fie înțelese la nivel elev de liceu.

          Am avut o experiență antologică, o controversă cu un musulman care, era evident, nu citise Coranul. Nici eu n-am citit Coranul, dar am citit destule texte biblice încât să pot presupune ce scria în Coran pe subiectul respectiv. Așa că l-am trimis la moschee, să-l întrebe pe imam cum stau lucrurile. Și a venit înapoi foarte spășit 😀

          Textele religioase nu ar trebui ridiculizate, indiferent cui aparțin. Dar istorioara Dvs tocmai asta face, promovează elitismul de la Langley, din Virginia.

        • Va multumesc pentru faptul ca apreciati comentariile mele . Trebuie sa va spun ca acest fapt nu schimba cu nimic opinia mea despre lume si viata . Sint mihnit de faptul ca ,, cercurile intelectuale ” au pierdut in mare masura contactul cu realitatea . Aceasta stare de lucruri poate fi observata si prin faptul ca aceste cercuri nu ( mai ) pot cobori la nivelul celor din afara ….cercurilor .
          Despre combatut ….. Nimeni nu poate sa combata Adevarul . Seamana cumva cu faptul de a da cu piciorul in tepuse ( daca imi amintesc bine chiar Hristos vorbeste despre ceva asemanator in Sfinta Scriptura ) .

    • @ Cristi Cel mai departe se ajunge cunoscând oamenii. Adevăr învățat după ce am stat ani de zile cu nasul în cifre, cărți, legi, articole, când am constatat că nu ajung nicăieri. Poate, prea târziu…

  30. Daca va referiti la societate in sens general… poate fi valid
    dar… daca va referiti la „societatea-romaneasca” … head-ul este gresit
    De aproape 80 de ani „societatea” romaneasca monetizeaza altceva.
    Adica… altceva decat cunoasterea, competenta, loialitatea, etica, valoarea, profunzimea…
    „societatea” romaneasca monetizeaza „decat” „cartoanele”
    (deoarece societatea „crede” ca zidul va tine dac-o tencuiesti pe Ana intre caramizi)
    realitatea (si ingineria) ne spun(e) ca poti baga miliarde de Ane in ziduri
    inclusiv sute de miliarde in acoperisuri aurite si vitralii diamantate
    daca temelia este deficitara (filosofia, programa, structura, resursa umana)
    cosmelia se surpa.

  31. All States are Empires of Lies
    11/09/2024 • Mises Wire • Thomas J. DiLorenzo

    Acest articol este o versiune a unui discurs ținut la Summitul susținătorilor Institutului Mises 2024. Ar putea fi un comentariu-concluzie la discutia de aici. Pe mine m-a entuziasmat.

    Citez cite ceva:

    „Majoritatea economiștilor sunt apologeți politici deghizați în economiști”, scria Doug Casey într-unul dintre articolele sale. „Ei prescriu modul în care le-ar plăcea ca lumea să funcționeze și își adaptează teoriile pentru a-i ajuta pe politicieni să demonstreze vrednicia și necesitatea goanei lor după putere.”

    Mai mult, scria Casey, „domeniul științelor economice a fost transformat în servitorul guvernului pentru a oferi o justificare științifică pentru lucrurile pe care guvernul vrea să le facă”. Desigur, aceasta nu este o evoluție nouă. Ludwig von Mises numea universitățile din vremea sa „pepiniere ale socialismului”, dar, din fericire, există întotdeauna o mână de studenți care rezistă spălării etatiste a creierelor. Apropo, citatul de mai sus despre justificările „științifice” inventate pentru intervenționism și socialism sună ca o definiție precisă a Teoriei Generale a lui Keynes.

    Sfatul sănătos al lui Casey este că, pentru a fi un bun cetățean, trebuie să „devii propriul tău economist”. Nu vă bazați pe purtătorii de cuvânt ai statului din „mass-media” sau chiar din mediul academic pentru cunoștințele dumneavoastră economice. Documentați-vă singuri într-o oarecare măsură; nu este nevoie de o diplomă universitară. Într-adevăr, tot ceea ce facem la Institutul Mises este orientat spre a ajuta pe oricine de oriunde să devină propriul economist (preferably Austrian School and not Keynesian or Post Keynesian!) și să nu fie prostit de stat și de istoricii săi de curte cu diplome de economiști.

    Majoritatea economiștilor universitari se consideră consilieri sau potențiali consilieri ai statului. Ei sunt „istoricii de curte” ai lui Rothbard, cu diplome în economie în loc de istorie. Rolul lor este același ca al tuturor „intelectualilor” din universitățile noastre finanțate în proporție de aproape 100% de stat. Așa cum a spus Rothbard: „Majoritatea [electoratului] trebuie să fie convinsă prin ideologie că guvernul lor este bun, înțelept și cel puțin inevitabil. Promovarea acestei ideologii … este sarcina vitală a „intelectualilor””. În schimb, „intelectualii” primesc slujbe guvernamentale, subvenții, locuri la universități prestigioase, contracte de cărți și o multitudine de alte beneficii politice. (Mises a scris că istoria, dreptul și economia sunt disciplinele cele mai utilizate pentru a amăgi publicul cu privire la statul presupus bun, înțelept și inevitabil).

    Luați Fed-ul! Economistul Larry White a publicat în urmă cu câțiva ani un articol de specialitate care arăta că aproximativ 75% din articolele publicate în revistele economice academice pe tema politicii monetare sunt publicate de economiști care sunt asociați într-un fel sau altul cu Fed. După cum spunea Milton Friedman, „Dacă vrei să faci carieră ca economist financiar, este mai bine să nu critici principalul angajator din domeniul tău”. Și nu îl critică.

    Dacă apare vreodată vreo critică, aceasta este întotdeauna o critică constructivă cu privire la modul în care se presupune că ar trebui să devină și mai buni în planificarea centrală. Majoritatea americanilor sunt ignoranți din punct de vedere rațional cu privire la Fed, iar puținul pe care îl știu despre acesta este influențat în mod covârșitor de „istoricii de curte” ai Fed, în special de cei care predau economia la colegii și universități. Economiștii austrieci (dar nu toți) sunt singurii care sfidează existența Fed și cer abolirea acestuia.

    Intreg articolul:
    https://mises.org/mises-wire/all-states-are-empires-lies

    Video:
    https://youtu.be/9NCSfCKLqbw?si=6g00XOeJaMszbgE2

  32. All States are Empires of Lies
    11/09/2024 • Mises Wire • Thomas J. DiLorenzo

    Acest articol este o versiune a unui discurs ținut la Summitul susținătorilor Institutului Mises 2024. Ar putea fi un comentariu-concluzie la discutia de aici. Pe mine m-a entuziasmat.

    Citez cite ceva:

    „Majoritatea economiștilor sunt apologeți politici deghizați în economiști”, scria Doug Casey într-unul dintre articolele sale. „Ei prescriu modul în care le-ar plăcea ca lumea să funcționeze și își adaptează teoriile pentru a-i ajuta pe politicieni să demonstreze vrednicia și necesitatea goanei lor după putere.”

    Mai mult, scria Casey, „domeniul științelor economice a fost transformat în servitorul guvernului pentru a oferi o justificare științifică pentru lucrurile pe care guvernul vrea să le facă”. Desigur, aceasta nu este o evoluție nouă. Ludwig von Mises numea universitățile din vremea sa „pepiniere ale socialismului”, dar, din fericire, există întotdeauna o mână de studenți care rezistă spălării etatiste a creierelor. Apropo, citatul de mai sus despre justificările „științifice” inventate pentru intervenționism și socialism sună ca o definiție precisă a Teoriei Generale a lui Keynes.

    Sfatul sănătos al lui Casey este că, pentru a fi un bun cetățean, trebuie să „devii propriul tău economist”. Nu vă bazați pe purtătorii de cuvânt ai statului din „mass-media” sau chiar din mediul academic pentru cunoștințele dumneavoastră economice. Documentați-vă singuri într-o oarecare măsură; nu este nevoie de o diplomă universitară. Într-adevăr, tot ceea ce facem la Institutul Mises este orientat spre a ajuta pe oricine de oriunde să devină propriul economist (preferably Austrian School and not Keynesian or Post Keynesian!) și să nu fie prostit de stat și de istoricii săi de curte cu diplome de economiști.

    Majoritatea economiștilor universitari se consideră consilieri sau potențiali consilieri ai statului. Ei sunt „istoricii de curte” ai lui Rothbard, cu diplome în economie în loc de istorie. Rolul lor este același ca al tuturor „intelectualilor” din universitățile noastre finanțate în proporție de aproape 100% de stat. Așa cum a spus Rothbard: „Majoritatea [electoratului] trebuie să fie convinsă prin ideologie că guvernul lor este bun, înțelept și cel puțin inevitabil. Promovarea acestei ideologii … este sarcina vitală a „intelectualilor””. În schimb, „intelectualii” primesc slujbe guvernamentale, subvenții, locuri la universități prestigioase, contracte de cărți și o multitudine de alte beneficii politice. (Mises a scris că istoria, dreptul și economia sunt disciplinele cele mai utilizate pentru a amăgi publicul cu privire la statul presupus bun, înțelept și inevitabil).

    Luați Fed-ul! Economistul Larry White a publicat în urmă cu câțiva ani un articol de specialitate care arăta că aproximativ 75% din articolele publicate în revistele economice academice pe tema politicii monetare sunt publicate de economiști care sunt asociați într-un fel sau altul cu Fed. După cum spunea Milton Friedman, „Dacă vrei să faci carieră ca economist financiar, este mai bine să nu critici principalul angajator din domeniul tău”. Și nu îl critică.

    Dacă apare vreodată vreo critică, aceasta este întotdeauna o critică constructivă cu privire la modul în care se presupune că ar trebui să devină și mai buni în planificarea centrală. Majoritatea americanilor sunt ignoranți din punct de vedere rațional cu privire la Fed, iar puținul pe care îl știu despre acesta este influențat în mod covârșitor de „istoricii de curte” ai Fed, în special de cei care predau economia la colegii și universități. Economiștii austrieci (dar nu toți) sunt singurii care sfidează existența Fed și cer abolirea acestuia.

    https://mises.org/mises-wire/all-states-are-empires-lies
    https://youtu.be/9NCSfCKLqbw?si=6g00XOeJaMszbgE2

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Bradut Bolos
Bradut Bolos
Economist, Doctor în Finanţe, absolvent al UBB Cluj Napoca, lector la Universitatea Petru Maior din Târgu Mureş vreme de 13 ani, a activat în cadrul AIESEC şi SMUCR a fost Assistant Professor la Universitatea din Buraimi, Oman, în prezent cadru didactic asociat al UMFST Târgu Mureș

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

 

 

Nexus – Scurta istorie a retelelor informationale

Scurtă istorie a rețelelor informaționale din epoca de piatră până la IA
Editura Polirom, 2024, colecția „Historia”, traducere de Ioana Aneci și Adrian Șerban
Ediție cartonată
Disponibil pe www.polirom.ro și în librării din 27 septembrie 2024

 

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro