După 17 ani în sistemul educațional constați ca ești inadecvat pentru piața muncii. Societatea monetizează atenția, nu cunoașterea

Iata un articol anti-UE, care compara UE cu tarile comuniste. Hmm, oare care tara are o agenda anti-UE? Pai Rusia. Doar ca in ciuda greselilor UE, nimeni nu vrea sa traiasca in Rusia, iar rusii bogati isi trimit copiii la facultate tot in UE.

Am studiat cu atentie strategiile UE in materie de invatamant si formare profesionala. Acestea au recomandari si cerinte general valabile. Dar uita ca fiecare tara membra UE are propriile caracteristici. Un anume, teritoriu si pozitie geografica, mai bogate sau sarace in resurse de sol si subsol, anumite forme de relief si aspecte climatice, etc. Apoi de aici au rezultat cerinte de educatie, meserii, o anume traditie si istorie al invatamantului. Ceea ce vrea acum UE este o uniformizare care nu a dat si nici nu va da rezultate si aici ma refer la sistemul Bologna si doctoratele in 3 ani. Pe ansamblui, AI si digitalizarea extinsa, internetul au dus la reducerea timpului de informare si cunoastere, la realizarea automata ale unor activitati, dar nu au dus la o crestere majora a profesionalismului, a gandirii critice si inovative. Am inceput sa luam de a gata multe lucruri si idei fara sa meditam asupra lor.

articol excelent!

„Ce este de făcut? Singura certitudine pe care o am este că soluția este acolo unde este și problema, în UE. O destructurare a UE în contextul actual internațional ar însemna probabil o catastrofă pentru toate țările membre, o reiterare a perioadei ce a urmat Imperiului Roman, Evul Mediu timpuriu.”
Nu destructurare, reformare !! cum ?
In UE avem 3 mari sa le spunem categegorii de functionare, piata economica si mondea comuna, libera miscare si alegere a locului de munca dar ne lipseste cu desavarsire partea a 3 a , comunitate legislativa si sociala , lipsa ei provoacand de fapt nu o uniune a statelor concurente, vezi sistemele sociale diferite, fiscalizare diferita etc.etc !!!
Politicenii de la Bruxelles trimisi de state nationale ” se bat” in primul rand fiecare pt tara sa, unii mai bine altii mai rau !! aici fiind vorba defapt numai de bani sub forma fondurilor si altor alocatii monetare.
Fara regandirea functionarii UE sub o cu totul nou forma, a egalitatii in fata legii a fiecarui cetatean UE , cu alte cuvinte a unei RES PUBLICA, imperiul actual european se va narui mai repede sau mai tarziu pe modelul imperiului roman si exista paralele clar vizibile intre aceste fenomene politice, social si militare intre cele 2 imperii cu toata diferenta de 2000 de ani, vezi cartea ” LE DECLIN: La crise de l’Union européenne et la chute de la République romaine – Analogies historiques” a profesorului David Engels
Revenind la educatie, amestecul politic intr-un domeniu atat de sensibil a provocat ceace exprimati foare corect in titlul textului mai de mai sus, oameni pregatiti de care nimeni nu are nevoie !!
Un studiu arata ca peste 10 – 15 ani in Europa vor lipsi milioane de meseriasi cu calificari medii, adica muncitori incepand de la cei industriali pana la cei sociali.
Este „rodul” politicilor” catre marirea numarului celor cu studii superioare in deprimentul meseriasilor si cum sa putem aplica toate obiectivele daca nu avem cine, practic , sa le puna in aplicare.
Moristile de vant , parcurile voltaice, centralele nucleare , infrastructura de tot felul si multe altele trebuie construite de cineva si nu vor fi cu siguranta cei care cu studii superioare !! nu-si vor murdarii minile cei care au studiat 20 de ani !!! si care au alte pretentii.
Vor fi sutele mii de emigranti pe care ii atrage Europa ? nu sunt convins.
Daca ati observat intre timp au aparut ” sute de noi ” catedere universitare in care se studiaza incepand de la genderism si pana la „disecarea firului in 4” tot felul de materii de care chiar nimeni nu are nevoie si totul in deprimentul studiului stiintelor naturii, ingineresti etc.etc studii cu subiecte reale si nu inventate !!
Ce este stiinta ? este intelegerea si perceptia realitatii. Intre timp o buna parte a stiintei se ocupa cu altele, cu realitati virtuale, cu fantasmagonii inventate si tot fel de ideologi ajunsi in functii de decizie.
Ati inceract sa gasiti un meseriasi bun si competent care sa va repare ceva stricat in casa ?
Aici in lumea reala incep problemele si nu in „sferele inalte” a unor birocrati bine platiti care vor sa sa impuna modele de viata unei majoritati care se confrunta cu problemele ale vietii de zi de cu zi, sustinerea propriei existente pe bazele unei dezvoltari individuale libere !!
Nu IA va desfunda WC-ul asa cum nici nu va pune tigla pe casa s-au va putea prelua in intregime ingijirea batranilor.
In Romania ducem lipsa cronica de oameni cu pregatire medie !! nu de cei cu studii superioare, o reindustrializare asa cum o vizeaza unii neputand avea loc fara meseriasi.
In Romania est necesara o ofensiva in sensul accentuarii pregatirii duale a tinerilor, a reducerea numarului de licee si transformarea lor in scoli profesionale si califcarea contina a personalului mediu calificat actual.
La nivelul facultatilor, marirea calitatii pregatrii studentilor cu accentul pe studii economice, ingineresti, stiinte ale naturii, medicina , educatie si IT in cateva centre universitare consacrate si cu traditie.
Actualmente Europa este pe calea deinstuializarii si devenirea unui mare muzeu in aer liber a trecutului ei, trecut care a pus bazele civilizatiei si culturii occidenetale dar nu numai, asiaticii preiau ce este bun si adapteaza culturii lor !! Europa este pe cale sa-si distruga propria existenta, imperiul european fiind acum intr-un moment de rascruce, orici intelegem si gasim solutii viabile de viitor sau vom fi asimilati de alte culturi.

Am urmărit fascinat textele dr. Bolos. Omul e confuz, nu înțelege chestiuni elementare de economie deși are un doctorat și o licență în spate. Nu, nu este tipul de argumentare eristică practicată de occidentalii având competențe similare. Dacă citești Krugman vezi imediat că individul a citit Bastiat sau von Mises doar pentru a putea face o propagandă mai eficientă în paginile NYTimes.com. Dacă citești Bolos înțelegi imediat că individul nu a citit surse prime, a bifat fără consecințe cursuri universitare. Fiecare text publicat de acesta e o înșiruire pozitivistă plată și ridiculă – singura performanta reală a Dr. Bolos.

Mi-a plăcut ideea cu universitățile devenind aspiratoare de tineri cu bac. Cred ca sunt si benzi de asamblare fordiste.
Facilitarea in ultimii 50 de ani a accesului spre studii universitare a avut in mai toată lumea un cobra effect.
A crescut numărul tinerilor cu studii care-i fac necompetitivi pe piața muncii si chiar a celor care termină universitățile cu datorii. In plus creșterea salariala oferita de un titlu universitar a devenit nesemnificata.
S-a creat ceea ce in alte tari se numește higher education bubble.
In România procesul a început in anii 80 cu inflația de ingineri care deveneau un fel de supraveghetori in uzine, pentru ca după 1995 sa explodeze producția de avocați, jurnaliști, de psihologii, si cu voia dvs, dar nu in ultimul rand, de economiști.

Este clar ca procentele de oameni cu studii superioare sunt relative. POti sa educi mai bine populatia, si probabil un procent de 40% cu studii superioare e realist, dar adevarul e ca multi oameni efectiv nu pot mental sa invete si sa inteleaga lucruri mai avansate, indiferent cat i-ai tine pe bancile facultatilor.
Asadar e un procent heirupist. In plus e nevoie de multi pentru a face treburi mai rudimentare, sa serveasca prin restaurante, sa munceasca in fabrici, pe camp, in constructii, etc. Nu pot fi toti profesori, doctori, ingineri, etc.

Ce e anormal insa la noi, e procentul f.mic din PIB (0,2% –practic spre zero) acordat cercetarii. Cercetarea cuprinde cei mai bine pregatiti, varfurile din toate domeniile. Daca nu finantezi bine cercetarea si invatamantul superior, nu te poti astepta sa progresezi. Cel mult vei fi o piata de desfacere pt produsele si ideile altora, si forta de munca ieftina.

Agenda de la Lisabona (2000) și ulterior Strategia UE intitulată frumos „Strategia Europa 2020 pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii (…)”

Unii, care au dat deja rău de tot cu capul de toți pereții, în cazul de față Boeing, încep să deschidă ochii:

Boeing Slashes DEI Department in Latest Staff Shake-Up

Boeing și-a desființat joi departamentul global pentru diversitate, echitate și incluziune (DEI).

Personalul de la biroul DEI al Boeing va fi combinat cu o altă echipă de resurse umane axată pe talente și experiența angajaților. De asemenea, Sara Bowen, vicepreședintele Boeing care conduce departamentul DEI, și-a anunțat joi demisia din companie pe LinkedIn.

„Astăzi îmi predau insigna albastră”, a declarat Bowen în postarea sa de pe LinkedIn. „A fost privilegiul vieții mele să conduc Equity, Diversity, and Inclusion la compania Boeing în ultimii 5+ ani. Echipa noastră s-a străduit în fiecare zi să sprijine strălucirea și creativitatea în evoluție a forței noastre de muncă. Echipa a realizat atât de multe – uneori imperfect, niciodată ușor – și a visat să facă mult mai mult. Toate acestea au meritat.”

DEI poate fi comparat cu o linguriță cu care un nebun presară nisip fin în mecanismul cu rotite dintate al unui ceas elvețian.

(…) are inserată undeva în text o țintă, sau în ”noulimba” europeană ”Milestone”: ”40% din segmentul 30-34 ani trebuie să atingă nivelul de studii terțiare”. Textul la care mă refer sună mai exact așa: ”Tertiary level attainment – By 2020, the share of 30-34 year olds with tertiary educational attainment should be at least 40 %”.

Sigur că da! Ții tineretul în băncile procustiene ale diabolicului sistem școlar de îndoctrinare și tâmpire până pe la 25-35 de ani, apoi te prefaci mirat că nu se mai nasc copii și, fiindcă economia o cere, imporți milioane de analfabeți din Africa și Asia. Toată politica asta e contra naturii. Dacă în jur de 18-20 ani atât băieții cât și fetele sînt deja sub presiunea maximă a hormonilor sexuali, dar mai au de stat ani de zile în băncile alea, iar riscul unor sarcini nedorite îi îngrozește pur și simplu (pe unele fete nu, fiindcă „my body, my choice” și guvernul plătește bucuros avorturile), mulți dintre ei își vor lua diplomele universitare sau chiar pe cele de PhD integral și complet virgini. Noroc cu pornhub, ca altfel s-ar umple puscariile de studenți și doctoranzi violatori. De fapt, noroc cu guvernul, ca el se gândește la toate, la cele ce sînt și la cele ce mâine vor râde la soare, la pruncul din leagăn și la omul cărunt, la viața ce veșnic nu moare. Apoi, vor mai munci încă vreo 7-8 ani înainte să aibă o casă cumpărată pe datorie și, pe la 40 de ani, cu ultimii mililitri de hormoni in glande, se vor căsători cu cine se va nimeri, vor face la repezeală un copil și peste încă 4-5 ani vor divorța.

Pe la 65 de ani, după pensionare, vor începe să citească Biblia, iar pe la 70 să meargă la biserică. Dar va fi too little, too late.

Problema nu este UE, ci este in UE

(…)cred că statele inventează activități, inflamând structurile administrative ale statului în primul rând (…)

Exemplu sinistru din Franța:

« Nombre d’agriculteurs en France 
en 1980 : 1,2 millions
en 2024 : 400 000
(- 66 %).

Nombre de fonctionnaires du ministère de l’Agriculture 
en 1980 : 18 000
en 2024 : 36 000
(+ 100 %).

1980 : 1 fonctionnaire pour 66 agriculteurs.
2024 : 1 fonctionnaire pour 11 agriculteurs.»

Arnaud Dassier, délégué général de l’UDR.

Alta, tot din Franta:

en 20 ans
Code du Travail est passé de 2262 à 4020 (+1758 pages)
Code général des impôts de 2092 pages à 3840 (+ 1748 pages)

https://x.com/JP_O/status/1759136251456713155

Statul te vrea prost și fricos. Deci, de ce să cheltuie bani cu educația ta? Uite, Ciolacu, etc sunt semianalfabeți funcțional și învârt România pe deget.
Cine vrea, poate să învețe. E la liber. Dar de ce să înveți? Nu mai bine faci politică, sau te înscrii în masonerie sau în mafiile păstorite de serviciile secrete? Acolo poți fura liniștit, de ce să te chinui cu o profesiune stresantă?
Așa că lăsați gargara cu educația de stat. Este doar o ipocrizie a ” dascălilor” pentru a-și păstra slujbele la stat….

„Cat de competitivă poate fi o societate care își orientează greșit tinerii? Răspunsul stă în tendința de declin a competitivității UE în raport cu Asia. Corectarea acestui declin este foarte dificilă dacă nu dincolo de orice fezabilitate.”

Cum sa fie „foarte dificilă dacă nu dincolo de orice fezabilitate” corectarea acestui declin, tovarase?! Asta e defetism pe fata, tentativa dusmanoasa de subversiune la adresa celei mai drepte dintre orinduiri: democratia occidentala. Iti permiti sa pui in discutie valorile europene si democratia, tovarase? Puterea poporului? De unde atita ura? Pai, matale nu ai citit in presa, de fiecare data dupa alegeri, ca poporul are totdeauna dreptate?

Lasind gluma la o parte, situatia in Europa si in America de Nord e atit de critica incit doar un regim de mina forte, impus de o factiune patriotica in fiecare tara, pentru cel putin doua generatii, ar mai putea salva civilizatia alba, crestina, occidentala de sabotorii din interior si de invadatorii din exterior.

Evident ca nu se va intimpla. Nu faci factiuni patriotice cu legume sau cu suine obeze. Asa ca ordinea va fi impusa din exterior, cu ajutorul coloanei a cincea din interior.

Societatea contemporana (indiferent de sistem si locatie) apreciaza adaptabilitatea si capul plecat!
In rest, povesti. Sau „blablabla”, sa citam din agentele ruse … nascute prin zonele nordice.

România este statul UE cu cea mai mare rată de abandon școlar.

…Statul cu cei mai puțini absolvenți de învățământ terțiar la mia de locuitori.

Nu sunt buni absolvenții noștri pentru piața muncii din România? Realitatea ne arată ca ei sunt adecvați pentru piața muncii din UE, către care emigrează. Cu rezultate impresionante.

Ca în România este deficit de forța de muncă e fals. Circa 4 (patru) milioane de persoane apte de muncă sunt casnice. Adică, apți de muncă, nu au un loc de muncă și nu îndeplinesc condițiile pentru a fi considerați șomeri. Patru milioane.

Sunt mai adecvați (studii, experiență, cultură etc.) pakistanezii care fac în România un popas în drumul lor spre Germania?

Economia românească are distorsiuni despre care politicienii nu discută pentru ca li se datorează.

Deoarece cercetarea stiintifica romaneasca a fost dar nu prea mai este (de mai bine de trei decenii) se poate presupune ca nu este doar o greseala ci o politica impusa de undeva si mentinuta in continuare. Iar majoritatea cercetarilor receptionate se arhiveaza, devin secrete si nu mai au acces la ele nici macar autorii lor. Qui prodest?

Soferii de taxi din Bucuresti imi spun ca oricine vrea sa cistige bani ca taximetrist poate aduce acasa 1700-1800 EUR/luna. Salariul mediu al unui inginer in Romania, citeam mai saptaminile trecute, era de 5000 lei net. Ca angajator in constructii e greu sa gasesti angajati la 5000 lei net. Practic imposibil in Bucuresti. Vazind preturile instalatorilor – care in plus muncesc si, sau mai mult, la negru – cred ca e mai avantajos sa fii instalator decit inginer. La fel si in Germania, unde profitul unui instalator la montarea unei centrale electrice gen Vaillant sau Viessmann e de la 4000 EUR in sus, lucrare care dureaza 1-1,5 zile.
In Germania insa salariile inginerilor sint cu mult mai mari decit ale taximetristilor (nu insa decit ale instalatorilor). Probabil ca inginerii romani sint prea prost platiti fata de media generala …

In sfarsit cineva a scris negru pe alb.

„Pentru a ține sub control situația, poate am doar eu senzația, sau poate este corect, dar cred că statele inventează activități, inflamând structurile administrative ale statului în primul rând, și, de multe ori, ale companiilor. Fenomenul rezolvă oarecum problema șomajului, dar generează o scădere dramatică a productivității la nivel global, ceea ce duce la o lipsă de competitivitate endemică. Poate intenționat, poate nu, dar toate normele și standardele europene creează locuri de muncă in defavoarea productivității.”

Lucrez pe baza unor astfel de reglementari si lucrurile devin din ce in ce mai desprinse de realitate.

Bravo.

Felicitari, concret si la obiect!

Exista o glumă care circula prin lumea academica: cum știi ca ai terminat studiile?
Răspunsul corect este: când au terminat părintii banii.

„Agenda Lisabona” privind un asa zis efort comun pentru o crestere inteligenta, ….. in comunitatea statelor UE, care, in ceea ce priveste studiile universitare, a dus catre programul Bologna, semnat de catre toti ministrii educatiei( subliniez TOTI) prezenti la semnarea acordului, atat de catre cei din tarile membre, cat si de catre cei care erau in proceduri de preaderare( cazul Romaniei) , a fost un act completamente politic si, din nefericire, asa cum autorul articolului explica pe targ, un demers complet ineficient si chiar bulversant! Decidentii politici nu au catacdisit nici macar sa consulte, inainte de initierea acestui demers, pe reprezentantii universitatilor europene, macar pe cei ai universitatilor de top din Europa.

Ceea ce nu este punctat este faptul ca, o buna parte dintre universitatile europene au refuzat sa aplice aceasta „reforma” ( zic eu tembela) prevazuta de programul Bologna, si aici e vorba in special de universitati de top din Franta, Spania, Italia si Polonia. In Franta si Polonia discutiile au fost chiar contondente, reprezentantii universitatilor respective respingand furibund ceea ce politicul dorea sa impuna. S-a afirmat ca nu poate veni un politician ce ocupa vremelnic o functie sa invete o universitate veche de peste 500 de ani cum sa faca invatamant!

Universitatile despre care vorbesc mai sus si-au permis acest lucru pentru ca in tarile respective autonomia si independenta universitatilor functioneaza, trepadusii politici neavand curajul sa o incalce, mai ales fiind vorba de universitati de mare prestigiu si valoare indiscutabila.

In cazul Romaniei, politicul a impus regulile de tip Bologna in toate universitatile( exceptand domeniul Medicina), fara niciun fel de opozitie din partea acestora. Guvernantii din Romania au aplicat cu entuziasm programul Bologna, l-au privit chiar ca pe un cadou, pentru ca cheltuielile pentru invatamant scadeau institutionalizat aplicand prostia asta, prin trecerea la ciclul 3-2-3( licenta, master, doctorat), reducandu-se astfel durata studiilor. Condensarea disciplinelor, scurtarea duratei unor cursuri care din cursuri de un an au devenit cursuri de un semestru, mutarea unor discipline de an 4 in anul 2, etc au bulversat in sens negativ ciclul de studii de licenta! De remarcat ca si in alte tari s-a procedat la fel ca in Romania, banuiesc ca in special din cauza faptului ca au observat ca astfel se pot da mai putini bani catre inv universitar.

Felicitari lui Bradut Bolos pentru articol! Concluzia este ca politicul nu trebuie sa se amestece in probleme de invatamant. Singurul aport ar fi ca politicul sa incerce sa aloce cat mai multi bani pentru educatie si sa aiba grija sa nu fie risipiti din cauze de neglijenta, incompetenta sau coruptie!

„Sistemul „Assignat” din Franța Revoluționară (1790-1796); Experimentul „Specie Circular” al Statelor Unite (1836)”
Sincer nu stiu daca sunt cele mai bune exemple. Mie, fara sa fiu specializat in analiza crah-urilor/crizelor fin., mi se par chestiuni aproape strict financiare.
Sunt economisti care sustin ca Assignat a fost un esec economic si financiar. Dar sunt altii care la fel de argumentat afirma ca „Cependant, sur le plan financier, sa création a empêché la mise en faillite de l’État français, contribué à la réduction de la dette et permis de trouver l’argent nécessaire au financement de la guerre dans les heures difficiles de l’an II”.

Cat despre „Specie circular”…… zau ca nu stiu daca e un bun exemplu. Daca ne uitam pe lista of XIIV-XIX and early XX centuries Panics ne luam cu mainile de cap (https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_economic_crises) . In US daca nu la fiecare 5 ani atunci sigur la fiecare 10 a fost cate o Panic majora. Mi-e teama ca Panic of 1837 tine mai mult de ciclul boom&bust decat de vreo masura ambitioasa reflectata in politici publice. Pare ca conditiile crizei erau deja formate iar o masura ec./fin.benigna constituie declansatorul efectelor in lant.
Despre Panic of 1837 se poate vorbi destul de greu fara a aminti „razboiul” politico-financiar legat de Second Bank of US. Lasand la o parte „conspirationita” la indemana trebuie amintit ca esecul grupurilor fin. a fost dur si nu s-a incheiat decat la 1913 cu infiintarea FED.

Masura cu facultatea de 3 ani si doctoratul de 3 ani indiscriminat la toate facultatile, e una din cele mai mari idiotenii care s-au abatut asupra invatamantului. O masura comunista de uniformizare si de taiere a calitatii in favoarea numarului de absolventi (cantitatii). Niste birocrati ingusti la minte care se cred sefi peste bani (ei avand studii slabe), au luat aceasta masura la batjocura, neluand in seama recomandarile universitatilor.
Scopul principal a fost taierea fondurilor si cresterea artificiala a numarului de absolventi. In SUA facultatea dureaza 4 ani, iar doctoratul in general 5 ani.
Doctorat in 3 ani e o imposibilitate in 99% din cazuri; poate doar un doctorat plagiat sau de f.slaba calitate intr-un domeniu gen „stiinte politice”… Cam in orice domeniu, numai studiul pt doctorat dureaza 2-3 ani, apoi conceperea si scrierea tezei alti minim 2-3 ani.
Universitatile din UE trebuiau sa faca front comun, sa invoce autonomia univ si traditia, si sa se opuna unor astfel de „masuri” venite de la niste birocrati.

Aflu cu uimire dintr-un interview de pe TVR ca azi în universități nu se mai anunță public notele la examene. Asta ca să nu-i supere pe cei ultrasensibili care iau note proaste. Pe cand renunțarea la orice examinare asa cum se vehicula pe unele campusuri progresiste?

Felicitari pentru articol!
Tema, subiectele indeamna la reflectii personale si, poate, a decidentilor!
Personal consider ca dupa reflectiile pe baza a numeroase articole similare, AR FI benefic ca parintii si cadrele didactice sa indemne copii/tinerii:
1. sa isi ia un an sabatic intre liceu si facultate
2. absolvirea unui liceu tehnologic sa fie conditie de intrare la anumite discipline universitare
3. sa fie atenti la CUM universitatile isi adapteaza oferta educationala la cerintele pietei muncii
4. sa evite disciplinele universitate care scot mii de absolventi anual, ka care se cumuleaza „stocul” imens de absolventilor anteriori (de exemplu TEOLOGIA, Stiinte economice, Stiinte juridice etc)

In comentariile anterioare, este de remarcat INEXISTENTA punctelor de analiza a evolutiei tehnologice, cutumelor locale si
a evolutiei sau involutiei adaptarii calificarilor universitare la piata muncii,
Doar din 1989 pana in prezent am trecut prin doua, trei „revolutii” tehnologice – aparitia PCului in anii 1990-2000, aaparitia internetului anii 2000-2010 si mai recent aparitia Inteligentei Artificiale

Cutumele locale, romanesti, care duc sute de tineri sa se autostreseze si autoiluzuineze cum ca doua, trei facultati si tot atatea mastere ii va aduce un statut profesional si salarial mai ridicat”

La nivel national, multe universitati ar trebui sa dispara. Si tot sa dispara sau sa se reduca anumite calificari universitate care NU sunt cerute pe piata muncii.
Un exemplu ar fi teologia, sunt sute de absolventi anual, desi numarul de preoti creste artificial …construind biserici la o populatie care DESCRESTE subtantial an de an…..desi pentru acestia se promoveaza o disciplina – teologia timp de 12 ani.
Imixtiunea factorului religios distorsioneaza piata muncii oferta de calificare cu oferta locurile de munca.

Prea putine universitati romanesti isi adapteaza oferta calificarilor la piata muncii

1. Învățământul terțiar este un beneficiu pe care țările le acorda propriilor cetățeni. Se încearcă trecerea de la societatea „muncitoare”, de acum 100-200 de ani (cumințica, care trecea prin școala doar pentru a deveni „muncitorul calificat”), către societatea tehnologizata, unde „muncitorul” folosește toate instrumentele care sunt, și care vor apărea, in folosul lui.
Societatea este la stadiul la care poate oferi copiiilor luxul timpului de învățare. Nu știu dacă mă fac înțeles: nu mai naștem copii fără număr, doar că sa ne ajute la treburile pământului și ale gospodăriei, să fie muncitori in fabrici. Ii naștem că sa le oferim și privilegiul de a cunoaște lumea prin învățare, de a se cunoaște pe ei înșiși prin învățare, de a-și găsi propria cale prin învățare. (Cred că 99.99% dintre cititori își doresc pentru copiii lor scoli care sa le deschidă mintea. Nu angajarea lor în fabrici de producție la 16 ani).
2. DA, valoarea este data de cerere și ofertă. Exceptând sectorul bugetar, in companiile private salarul NU este condiționat de diploma.
3. „Inadecvarea la piata” este doar o filosofie a profesorilor care predau. În viața reală se numește „adaptare”. Iei tot ce ai învățat și tot ce știi, eventual mai faci un curs de reconversie profesională, și te „adecvezi” la piata. Rate, familie, copii, se țin cu „adecvare”. Daca salarul in producție ar fi mai mare decât „la stat”, sigur toți muncitorii ar avea diplomele cu studii superioare în mapa.
4. A pleca din start de la premisa că oamenii cu studii superioare „nu duc gunoiul” sau nu „desfunda vc-uri” este fals. Oamenii cu studii superioare fac orice munca le aduce beneficii salariale. Daca statul plătește mai mult un învârtitor de hârtii decât este platit in privat un „ducător de gunoi”, normal sa existe disfuncționalități. Dar este problema statului, cum balansează aceste politici economice. Absolvenții de studii superioare nu ar avea nici o problema sa duca gunoiul daca jobul ar fi mult mai bine plătit. Banul primează.
5. Se vehiculează tot mai mult ideea de „exces de regulamente”. Dar este surprinzător că atâția absolvenți cu studii superioare din Ro nu înțeleg rolul și rostul acestor regulamente. Eu personal mă simt protejat știind că avem regulamente de protecție socială, de protecție a datelor, de protecție a conținutului samd. Orice piata și orice societate are regulamente. Doar că unele țări dau „derogări” pe felii tehnologice care încurajează industria:
US are regulamente de safety road mult mai strânse decât UE, dar permite derogări pe anumite segmente și anumite tehnologii. China la fel. Samd. Poate și EU are derogări, dar nu sunt știute și nici înțelese în Ro. Chiar așa, exista în facultățile din Ro cursuri nișate pe modul de funcționare și Regulamentele UE? Sau vreun curs postuniversitar, dedicat celor care vor sa acceseze fonduri Europene? A, sunt făcute de firme private!
Când „regulamentele” sunt înțelese, oamenii știu ce să faca cu ele și cum sa le foloseasca in favoarea lor. Când nu … Se plang!?
6. Când vom fi mult mai conectați la viața reală, și vom avea firme private că și mari jucători europeni, atunci (poate) vom face lobby, ca țara, să modificăm din „regulamentele” care „ne sufoca”. Până atunci, ne uitam la ele și pretindem că nu le înțelegem.
7. Viața reală este despre învățare continuă. De aceea avem reconversii profesionale și la 40 și la 50 și chiar la 60 de ani. Din păcate, prin cursuri private, pentru că Universitățile nu pot tine pasul. Sau sunt comode.
Sunt multe de discutat, dar învățământul nu a fost vreodată inutil. Mai ales într-o societate super agila. Ce se învață/preda, este alta problema.

@ Th. I 03/11/2024 La 23:43

Adu ! La cat se pare – din ce postezi, ca “îți merge mintea”, nici n-ar merita să te întrebe ce să facă cu banii adunați din taxe !! Chiar nu-ți dai seama ca singura posibilitate de evoluție a “natului” este învățătura ? Ca numai școală te scoate dim mocirla puturoasa a inculturii și a SĂRĂCIEI INTELECTUALE ȘI MATERIALE și te conduce spre “mai bine general” ? Și câți bieți romani – bine intenționați, cum au fost și cei din Școală Ardeleană – un Gheorghe Sincai cu a lui Cronică cărată în desagi, sau alt Gheorghe Lazăr, întemeietor de școală de școală nouă românească în București grecizați de domniile fanariote – nu și – au sacrificat viețile pentru “propășirea neamului” prin școală și învățare. Păcat ca azi în mileniul III mai sunt unii ca mata, neinteresați în școlarizare și deci și în deșteptarea și propășirea poporului roman. RUȘINE !

De acord cu dumneavoastra , scoala ne scoate din mocirla e adevarat . Dar nu comparati modul in care este facuta educatia in insitutiile publice de invatamint de astazi cu ….. Scoala ardeleana . Am sentimentul ca sinteti cadru didactic . Mie imi este rusine cu profesorii de liceu care trec clasa loaze care abia stiu sa scrie si sa se exprime . De exemplu . Si pot continua cu exemple caci stiu o sumedenie .

https://www.g4media.ro/statul-se-imprumuta-din-nou-de-la-populatie-pentru-a-finanta-deficitul-bugetar-o-noua-emisiune-de-titluri-tezaur-incepe-luni.html

https://economedia.ro/analiza-imprumuturile-statului-au-ajuns-la-o-suma-record-guvernul-nu-a-terminat-deficitul-in-crestere-presupune-imprumuturi-si-mai-mari-la-dobanzi-astronomice-dobanzile-au-crescut-deja.html

Dati navala inconstientilor si iresponsabililor sa imprumutati ( nu statul , caci statul sintem noi cetatenii ) o guvernare tilhareasca si mincinoasa care administreaza defectuos finantele tarii creind deficite .
In acest timp autorii de pe plat-forma asta vor scrie si mai multe articole despre aiureli . Ei nu doresc sa se opuna in nici un fel secaturilor care guverneaza , nu iau atitudine . Ei stiu doar sa epateze p’aici cu titlurile lor academice . Citi dintre autorii contributors.ro string miini ale scursurilor care guverneaza ?!

Mi-e se pare un articol binevenit, dar incomplet. Înțelege oricine principiile conținute, mai ales evitarea excesului în reglementare și a birocrației supraponderale. Dar de reglementarea sau refuzul reglementării este tot reglementare. Poate părea paradoxal, dar asta-i adevărul. Lipsa reglementărilor oferă unui segment anume din sferele economice, politice sau sociale oportunități în a-și transfera costurile pe seama societății. Ăsta este singurul secret al succesului rapid al fenomenelor de tip. Însă oricine își dorește egalitate de șanse (a nu se confunda cu egalitatea de rezultat), iar autoregularizarea prin lipsa reglementărilor răpește tocmai această posibilitate. În mod normal nu ar fi trebuit ca UE să-și piardă timpul cu reglementarea capacelor de bidoane pentru apă minerală. Ar fi fost de ajuns ca producătorii de PET-uri să o facă, respectând principiul preluării costurilor de către cel care urmărește profitul prin distribuirea produselor respective. Dar minuscula legătură a capacului de gâtul recipientului înseamnă costuri suplimentare și a fost mult mai comod să lase recuperarea respectivului capac in seama comunității. Pericolul ca concurenții să aibă succes tocmai pentru că ignoră principiul respectiv îl obligă chiar și pe cel ce ar lua decizia corectă să renunțe. Prețurile mici la galantar se bazează pe afluxul imens de produse concurențiale, dar asta implică și pierderi care vor fi decontate ulterior de comunitatea ahtiată după puterea de cumpărare și care refuză să vadă reversul medaliei. Care există cu siguranță!
La fel stau lucrurile și în pregătirea specialiștilor. Ideal ar fi ca producția unui bun, a oricărui bun de consum, să acopere exact și în orice moment necesarul existent. Dar idealul este imposibil, întotdeauna reglajul este dinamic, cererea și oferta determinându-se reciproc și asta nu instantaneu. Fără planificare, prospecțiunea pieței, predictibilitate nu se mai poate realiza azi profit. Deși se urmărește să fie minim, surplusul de producție este nu doar dezirabil, ci imperios.
Pentru ca lumea nu-și mai propune, ca și ieri, o groapă de 1 metru cub, ci două de această dimensiune, iar mâine își va dori două sau chiar patru de 2 metri cubi. Cererea crește exponențial.
La fel și impactul asupra mediului. Iar aici lucrurile se schimbă. Nu mai este vorba de o reglementare a relațiilor interumane, ci de reguli care să prezerve spațiul în care aceste relații interumane au loc. Influența economicului, politicului și socialului asupra mediului trebuie menținută la un nivel minim, tocmai pentru a permite regenerarea naturală, adică exact acea autoreglare spre care economiștii lumii tind când își privesc cu ochelari de cal propria branșă. Din acest motiv includerea factorului mediu în lista de probleme datorate UE eu o consider greșită. Dar rămân deschis pentru eventuale clarificări.

Și ceva despre birocrație. Eu, ca plătitor de taxe, am trei dorințe:
1. să nu plătesc pentru serviciile statului pe care nu le accesez sau să le plătesc în cuantum proporțional
2. statul să nu ofere nimănui servicii „gratuite“
3. să nu-mi fie impozitat venitul de mai multe ori
Viața nu mai e așa simplă cum era odată: spălat pe dinți, slujbă, deconectare, somn ușor. Fiecare își compune individual programul zilnic și așteaptă de la ceilalți respectarea opțiunilor proprii și viceversa.
Rezultă ca aparatul contabil al statului trebuie să poată reglementa, sorta, filtra și executa exercițiile financiare în mod complex și profesionist. Adică să fie el însuși complex. Desigur, de la un anumit punct complexitatea sa devine o piedică in exercitarea funcției publice și atunci eu sunt pregătit pentru un compromis. Dar sunt toți pregătiți? Fiecare își dorește să plătească cat mai puțin pentru cat mai mult, puțini acceptă să dea ceva în plus doar pentru evitarea birocrației. Și atunci?
E ca la avion! Când zbori din Europa la Tokyo alegi oricum serviciile maximale și plătești cat costă. Dar dacă zbori de la București la Cluj pentru o zi, nu te interesează foarte mult locul, bagaj de cală nu-ți trebuie, loja in aeroport este superfluă. Și îți iei bilet low cost chiar dacă zbori în același avion și condiții similare cu cel care plătește de trei ori mai mult.

Ar fi fost bine ca UE să fie nu doar concepută de mințile alea luminate de altădată, ci să fie și optimizată și finisată de ele undeva într-un univers paralel și apoi dăruită europenilor de-a gata. Dar uite ca nu se poate așa! Liderii de azi nu sunt mai prosti, noi am devenit mai deștepți și avem așteptări mai mari. Când în sat doar Popa și dascălul știau a citi și scrie erau giganți. Azi când știe toată lumea sunt doar slujbași. Reflectați și la această posibilitate!

Există in rândul elitelor universitare și, parțial prin influența primelor, in rândul masei de politruci și birocrați o percepție comună asupra legăturii dintre progresul societății și expansiunea învățământului public, in special in plan temporal dar și substanțial, in dauna educației private (care nici măcar nu mai este evaluată ori măcar luată in serios de cineva) și a vieții private (școala publică in esență este un spațiu comunitar rigid și o lungă viață in colectiv).

Probabil fantezia asta, a propășirii prin lungirea vieții de școlar instituționalizat, s-a născut in virtutea generalizării învățământului public primar obligatoriu in secolul 19, sub elan post-iluminist, deziderat ce părea că a adus o bunăstare fără precedent populațiilor continentale și încuraja la aplicarea regulii de 3 simplă și la societate . Dacă ne gândim că omuleții școlarizați 7-10 ani la sfârșit de secol 19 au produs apoi 2 războaie catastrofale in secolul următor oare cum va arăta războiul clocit de ‘elitele’ cu 14 ani de școală publică, ineptă, inutilă, desprinsă de orice realitate fizică?

Articolul domnului Boloș vine așadar ca o mare excepție. In lumea dânsului ar putea fi considerată o erezie chiar și sugestia că pozitivismul didactic ar putea fi deplasat in raport cu anume realități socio-economice. Cum să fluieri că învățământul terțiar nu e chiar un beneficiu pentru toată lumea? Și nicidecum pentru societate in ansamblu…

In fapt anii și spațiul ‘terțiarului’ sunt, intr-o ordine aleatorie: o perioadă nefastă de detenție mentală pentru majoritatea celor picați in plasă (in special a celor din așa-zisa sferă umanistă a științelor, adică a pseodoștiințelor cu iz intelectual), o mascare a șomajului masiv, imobilizare in plan profesional, teren de desfășurare a propagandei de stat, loc de experimentare pentru ingineri sociali, poligon informațional (unde majoritatea studenților sunt bombardați cu informații in cel mai bun caz inutile), tabără anarhistă unde se pierd ultimele urme de disciplină și bună-cuviință și se deprind in schimb toate viciile posibile, monument dedicat tâmpirii in masă.

Ar zice unii că totuși sunt și aspecte pozitive ale ‘terțiarului’, că totuși ies pe porțile facultății și ingineri buni de pildă. Păi ies, dar accidentați mental și moral, și ar fi ieșit oricum, ba mult mai bine pregătiți dacă universitatea ar fi triat și respins tâmpiții in loc să-i adune de pe toate coclaurile. Iar tâmpiții obțin niște diplome cu o valoare aparent egală cu cele obținute de genii. Numai că tâmpiții merg către politică și administrație, iar geniile către sfera privată a economiei, unde există aceasta, pentru că blocul tâmpiților a pus deja stăpânire pe toate instituțiile statului. Da, sună foarte grav dar chiar asta s-a intâmplat in ultimele decenii in toate statele europene. Să nu ne mirăm că acest bloc de tâmpiți a produs teoria termostatului global, in virtutea căreia niște omuleți cu butoane normative in mână ar fi capabili să modifice temperatura medie globală (!?) din pix!

Și uite așa ajungem la legătura dintre ultrașcolarizare șui ultrareglementare: tâmpitul cu 7 patalamale și 17 ani de spălare pe creieri se crede un soi de dumnezeu, de creator de lumi minunate, lumi ce pot fi obținute prin ghidarea comportamentului prin reglementări ce ar urma să acopere fiecare detaliu din viața omuleților. Că asta-i mentalitate de activist totalitarist nu-i vorbă, dar el nu o știe și nu e capabil să o recunoască pentru că cei 17 ani de școală cu tichie i-au indus credința că astfel va ajunge parte dintr-o elită, iar când ajunge într-adevăr intr-un grup de titrați croiți la fel, ce gândesc la fel și cotcofdpcesc la fel, pe aceeași limnbă, normal că el e convins că elita e reală și că elita poate face orice cu poporul. Poporul, -definit ca acel grup de indivizi cu mai puțin de 12 clase- e așadar prin definiție stupid, deplorabil, incapabil să înțeleagă minunatele legi date de elită in beneficiul său.

Să nu ne mirăm că aceste clici de derbedei-dumnezei au ajuns să pretindă că ei ne-au adus nouă minunatele tehnologii pe care le folosim astăzi (deși nu au niciun merit, din contră) sau că tot ei ne-au adus pacea pe pâmânt (in timp ce măcelurile se desfășoară la granițele Europei) ba chiar că ei o să ne transforme planeta intr-un soi de rai verde.

Evident că mitul învățării perpetue nu se aplică acestor elite: așa cum ies din școală pe la 34 de ani, masterizați și doctorizați, așa vor râmâne până la 94, cu capul plin de aceleași baliverne și marote prinse in facultate, indiferent ce se întâmplă in jurul lor. Nu e nimeni pe lumea asta mai deștept ca ei, nu?…și, e drept, nimeni nu e atât de bun pedagog incât să scoată tâmpenia din tâmpitul care se crede genial.

@ radu 05/11/2024 La 13:55

”Va rog sa imi atrageti atentia punctual unde am gresit si nu am scris corect romaneste” :
„…pe care guvernantii ii ia cu japca legala de la mine”

Eu nu consider ca am gresit gramatical in exemplul mentionat de dumneavoastra .

Daca vreti sa stiti, cititi!

Daca vreti sa aveti o minte sclipitoare si sa ajungeti departe in viata, studiati matematica si matematicile superioare!

Daca va referiti la societate in sens general… poate fi valid
dar… daca va referiti la „societatea-romaneasca” … head-ul este gresit
De aproape 80 de ani „societatea” romaneasca monetizeaza altceva.
Adica… altceva decat cunoasterea, competenta, loialitatea, etica, valoarea, profunzimea…
„societatea” romaneasca monetizeaza „decat” „cartoanele”
(deoarece societatea „crede” ca zidul va tine dac-o tencuiesti pe Ana intre caramizi)
realitatea (si ingineria) ne spun(e) ca poti baga miliarde de Ane in ziduri
inclusiv sute de miliarde in acoperisuri aurite si vitralii diamantate
daca temelia este deficitara (filosofia, programa, structura, resursa umana)
cosmelia se surpa.

All States are Empires of Lies
11/09/2024 • Mises Wire • Thomas J. DiLorenzo

Acest articol este o versiune a unui discurs ținut la Summitul susținătorilor Institutului Mises 2024. Ar putea fi un comentariu-concluzie la discutia de aici. Pe mine m-a entuziasmat.

Citez cite ceva:

„Majoritatea economiștilor sunt apologeți politici deghizați în economiști”, scria Doug Casey într-unul dintre articolele sale. „Ei prescriu modul în care le-ar plăcea ca lumea să funcționeze și își adaptează teoriile pentru a-i ajuta pe politicieni să demonstreze vrednicia și necesitatea goanei lor după putere.”

Mai mult, scria Casey, „domeniul științelor economice a fost transformat în servitorul guvernului pentru a oferi o justificare științifică pentru lucrurile pe care guvernul vrea să le facă”. Desigur, aceasta nu este o evoluție nouă. Ludwig von Mises numea universitățile din vremea sa „pepiniere ale socialismului”, dar, din fericire, există întotdeauna o mână de studenți care rezistă spălării etatiste a creierelor. Apropo, citatul de mai sus despre justificările „științifice” inventate pentru intervenționism și socialism sună ca o definiție precisă a Teoriei Generale a lui Keynes.

Sfatul sănătos al lui Casey este că, pentru a fi un bun cetățean, trebuie să „devii propriul tău economist”. Nu vă bazați pe purtătorii de cuvânt ai statului din „mass-media” sau chiar din mediul academic pentru cunoștințele dumneavoastră economice. Documentați-vă singuri într-o oarecare măsură; nu este nevoie de o diplomă universitară. Într-adevăr, tot ceea ce facem la Institutul Mises este orientat spre a ajuta pe oricine de oriunde să devină propriul economist (preferably Austrian School and not Keynesian or Post Keynesian!) și să nu fie prostit de stat și de istoricii săi de curte cu diplome de economiști.

Majoritatea economiștilor universitari se consideră consilieri sau potențiali consilieri ai statului. Ei sunt „istoricii de curte” ai lui Rothbard, cu diplome în economie în loc de istorie. Rolul lor este același ca al tuturor „intelectualilor” din universitățile noastre finanțate în proporție de aproape 100% de stat. Așa cum a spus Rothbard: „Majoritatea [electoratului] trebuie să fie convinsă prin ideologie că guvernul lor este bun, înțelept și cel puțin inevitabil. Promovarea acestei ideologii … este sarcina vitală a „intelectualilor””. În schimb, „intelectualii” primesc slujbe guvernamentale, subvenții, locuri la universități prestigioase, contracte de cărți și o multitudine de alte beneficii politice. (Mises a scris că istoria, dreptul și economia sunt disciplinele cele mai utilizate pentru a amăgi publicul cu privire la statul presupus bun, înțelept și inevitabil).

Luați Fed-ul! Economistul Larry White a publicat în urmă cu câțiva ani un articol de specialitate care arăta că aproximativ 75% din articolele publicate în revistele economice academice pe tema politicii monetare sunt publicate de economiști care sunt asociați într-un fel sau altul cu Fed. După cum spunea Milton Friedman, „Dacă vrei să faci carieră ca economist financiar, este mai bine să nu critici principalul angajator din domeniul tău”. Și nu îl critică.

Dacă apare vreodată vreo critică, aceasta este întotdeauna o critică constructivă cu privire la modul în care se presupune că ar trebui să devină și mai buni în planificarea centrală. Majoritatea americanilor sunt ignoranți din punct de vedere rațional cu privire la Fed, iar puținul pe care îl știu despre acesta este influențat în mod covârșitor de „istoricii de curte” ai Fed, în special de cei care predau economia la colegii și universități. Economiștii austrieci (dar nu toți) sunt singurii care sfidează existența Fed și cer abolirea acestuia.

–

Intreg articolul:
https://mises.org/mises-wire/all-states-are-empires-lies

Video:
https://youtu.be/9NCSfCKLqbw?si=6g00XOeJaMszbgE2

All States are Empires of Lies
11/09/2024 • Mises Wire • Thomas J. DiLorenzo

Acest articol este o versiune a unui discurs ținut la Summitul susținătorilor Institutului Mises 2024. Ar putea fi un comentariu-concluzie la discutia de aici. Pe mine m-a entuziasmat.

Citez cite ceva:

„Majoritatea economiștilor sunt apologeți politici deghizați în economiști”, scria Doug Casey într-unul dintre articolele sale. „Ei prescriu modul în care le-ar plăcea ca lumea să funcționeze și își adaptează teoriile pentru a-i ajuta pe politicieni să demonstreze vrednicia și necesitatea goanei lor după putere.”

Mai mult, scria Casey, „domeniul științelor economice a fost transformat în servitorul guvernului pentru a oferi o justificare științifică pentru lucrurile pe care guvernul vrea să le facă”. Desigur, aceasta nu este o evoluție nouă. Ludwig von Mises numea universitățile din vremea sa „pepiniere ale socialismului”, dar, din fericire, există întotdeauna o mână de studenți care rezistă spălării etatiste a creierelor. Apropo, citatul de mai sus despre justificările „științifice” inventate pentru intervenționism și socialism sună ca o definiție precisă a Teoriei Generale a lui Keynes.

Sfatul sănătos al lui Casey este că, pentru a fi un bun cetățean, trebuie să „devii propriul tău economist”. Nu vă bazați pe purtătorii de cuvânt ai statului din „mass-media” sau chiar din mediul academic pentru cunoștințele dumneavoastră economice. Documentați-vă singuri într-o oarecare măsură; nu este nevoie de o diplomă universitară. Într-adevăr, tot ceea ce facem la Institutul Mises este orientat spre a ajuta pe oricine de oriunde să devină propriul economist (preferably Austrian School and not Keynesian or Post Keynesian!) și să nu fie prostit de stat și de istoricii săi de curte cu diplome de economiști.

Majoritatea economiștilor universitari se consideră consilieri sau potențiali consilieri ai statului. Ei sunt „istoricii de curte” ai lui Rothbard, cu diplome în economie în loc de istorie. Rolul lor este același ca al tuturor „intelectualilor” din universitățile noastre finanțate în proporție de aproape 100% de stat. Așa cum a spus Rothbard: „Majoritatea [electoratului] trebuie să fie convinsă prin ideologie că guvernul lor este bun, înțelept și cel puțin inevitabil. Promovarea acestei ideologii … este sarcina vitală a „intelectualilor””. În schimb, „intelectualii” primesc slujbe guvernamentale, subvenții, locuri la universități prestigioase, contracte de cărți și o multitudine de alte beneficii politice. (Mises a scris că istoria, dreptul și economia sunt disciplinele cele mai utilizate pentru a amăgi publicul cu privire la statul presupus bun, înțelept și inevitabil).

Luați Fed-ul! Economistul Larry White a publicat în urmă cu câțiva ani un articol de specialitate care arăta că aproximativ 75% din articolele publicate în revistele economice academice pe tema politicii monetare sunt publicate de economiști care sunt asociați într-un fel sau altul cu Fed. După cum spunea Milton Friedman, „Dacă vrei să faci carieră ca economist financiar, este mai bine să nu critici principalul angajator din domeniul tău”. Și nu îl critică.

Dacă apare vreodată vreo critică, aceasta este întotdeauna o critică constructivă cu privire la modul în care se presupune că ar trebui să devină și mai buni în planificarea centrală. Majoritatea americanilor sunt ignoranți din punct de vedere rațional cu privire la Fed, iar puținul pe care îl știu despre acesta este influențat în mod covârșitor de „istoricii de curte” ai Fed, în special de cei care predau economia la colegii și universități. Economiștii austrieci (dar nu toți) sunt singurii care sfidează existența Fed și cer abolirea acestuia.

https://mises.org/mises-wire/all-states-are-empires-lies
https://youtu.be/9NCSfCKLqbw?si=6g00XOeJaMszbgE2

https://economedia.ro/numarul-bugetarilor-trece-in-premiera-de-13-milioane-de-angajati-dupa-15-ani.html

Din ce in ce mai multe capuse ….