vineri, ianuarie 27, 2023

Slatina şi Teleorman: cum să pierzi voturi – mic ghid instructiv

În Slatina şi Teleorman PDL a obţinut nişte rezultate slabe la alegerile parţiale. Situaţia nu este una statică, în trecut lucrurile stând altfel.

În 2004, Traian Băsescu l-a învins pe Adrian Năstase în turul doi în Slatina (54% la 46%).
În 2009, Traian Băsescu a obţinut în primul tur în Slatina 33,5% din voturi, un pic peste media naţională.

În turul doi, în Slatina, Traian Băsescu l-a învins pe Geoană, primind 50,2% din voturi.

Să ne uităm la PDL Slatina. Oraşul e PD-ist încă din 2004, când Darius Vâlcov câştiga primul lui mandat de primar acolo. Patru ani mai târziu, Vâlcov a fost reales cu un scor mai bun decât al candidatului USL de acum: 82,3% din primul tur.

La parlamentarele din 2008, 53% din votanţi au ales PDL. Mult, mult, mult peste media naţională.

Când a plecat Vâlcov (începutul lui 2012), au plecat şi voturile pentru PDL. Partidul a luat 9% la localele din iunie şi practic a bătut pasul pe loc de atunci şi până acum.

Concluzie: primăria e crucială. Ai primăria, ai voturile majorităţii slătinenilor la parlamentare şi prezidenţiale. Vâlcov era şi încă este personajul-cheie. Victoriile lui TB în toată ţara au depins de mulţi, mulţi „Vâlcovi” ceva mai puţin vizibili.

Teleorman este o poveste oarecum similară, dar cu alt fir narativ.

În acest judeţ, în 2009, TB a primit în primul tur 29% din voturi, un scor sub media naţională dar mai bun decât, de exemplu, în Hunedoara sau Buzău.

În turul doi, în judeţul Teleorman au votat pentru TB 94 297 persoane. Adică 41% din cei care au venit la vot. Cam la fel de mulţi oameni (89-90 de mii) votaseră pentru Băsescu în turul doi în 2004. Sau pentru Constantinescu în 1996.

Dar printre oamenii ăştia se pot număra vadimişti, penelişti, etc. – căci vorbim de turul doi. Hai să ne uităm la primul tur de scrutin:

În turul unu în 2009, pentru TB votaseră 63 140 de oameni.
În turul unu în 2004, pentru TB votaseră 61 800 de oameni.

PDL, însă, n-a putut capta niciodată în întregime acest electorat:

A luat 43 de mii de voturi la localele din 2008 (înainte de tăieri).
A luat 50 de mii de voturi la parlamentarele din 2008 (înainte de tăieri).
A luat 49 de mii de voturi la localele din 2012 (după tăieri).

Între parlamentarele din 2008 şi cele din 2012, PDL a pierdut doar 1273 de voturi în tot judeţul Teleorman.
Să comparăm locale cu locale. Între 2008 şi 2012 PDL a câştigat şase mii de voturi în Teleorman (!).

… iar ARD a luat 20 de mii de voturi la parlamentarele din 2012. Să-şi fi dat seama locuitorii judeţului abia în toamna lui 2012 că s-au tăiat salariile şi s-a mărit TVA-ul cu câţiva ani mai dreveme? Nu. Vorbim de mulţi, mulţi Vâlcovi mai mici. Care au reacţionat la fel ca şi omologul lor din Slatina, dar mai târziu – sau care pur şi simplu au pierdut primăria pe care o conduceau până în vara lui 2012 (cazuri importante: Videle şi Roşiorii de Vede).

Concluzie: Criză, tăieri, scandaluri de corupţie, Antena 3? Mai important, în special în oraşele mici, este dacă primarul e al tău.

Articol preluat de pe blogul Sociollogica

Distribuie acest articol

13 COMENTARII

  1. Poate aplicati analiza dv. si in Targu Mures, sau mai bine, pe mai multe cazuri. Mutatul de la PDL la PSD poate fi si ca anticipare a modificarilor preferintelor electoratului, adica de fapt cauzalitatea sa fie inversa decat cea prezentata.

  2. Ce „studiu” stupid!
    De „analiza multifactoriala” ati auzit, macar, vreodata? >:
    Asta, ce faceti Dvs. aici, se incadreaza f. bine in ceea ce americanii numesc „stiinta vodoo”. Sper ca nu aveti si vreo bursa de la statul roman!

    • Se pare ca dumneavoastra chiar ati avut o bursa de la statul roman si ati studiat cu mult sarg “analiza multifactoriala”. Poate ati dat si un doctorat pe tema asta. (Sper ca nu copy/paste). Ce aveti cu omul? Asta nu e nicidecum „un studiu” ci e pur si simplu un articol (scris probabil in cel mult cateva ore) in care se prezinta foarte clar niste fapte (cifre). Omul nu vrea sa-si dea doctoratul cu el nici macar sa-l prezinte la o sesiune de comunicari stiintifice.

      • Se prezinta niste fapte/cifre, dar se sugereaza o relatie de cauzalitate: electoratul pleaca DIN CAUZA plecarii primarului. In toate studiile sociologice, economice etc. nu poti pur si simplu sa consideri corelatia dintre doi factori ca reprezentand si o relatie de cauzalitate de la A la B. De exemplu, foarte plauzibila este explicatia lui Adrian, unde cauzalitatea este, de fapt, inversa, de la B la A.

        • Aveţi dreptate apropo de cauzalitate, în genere. Şi poate şi în acest caz.

          Voi arăta două exemple interesante din mediul urban, din Teleorman, că tot discutam despre el.

          Roşiorii de Vede, primar PDL în funcţie, locale 2012, vot la CJ pentru PDL: 2333 voturi (16,6%).
          USL 9157 (65%).
          Primarul PDL îşi pierde poziţia.
          Roşiorii de Vede, primar USL în funcţie, parlamentare 2012, vot la Senat pentru ARD: 1363 voturi (11,8%). USL 8492 voturi (73%).

          Videle, primar PDL în funcţie, locale 2012, vot la CJ pentru PDL: 2915 (42%)
          USL 3308 voturi (47,7%)
          Primarul PDL îşi pierde poziţia.
          Videle, primar USL în funcţie, parlamentare 2012, vot la Senat pentru ARD: 1323 voturi (23%)
          USL 3429 (60%).

          Sosirea unui primar USL nu aduce voturi foarte multe în plus, ba chiar în Roşiorii de Vede înseamnă voturi în minus (participare mai scăzută).
          Plecarea din funcţie a unui primar PDL costă însă o mie de voturi sau mai mult şi prăbuşiri serioase la nivelul procentelor, atenuate un pic de absenteism.

  3. Mai lipseste ceva in analiza Dvs.- numar de votanti pentru ca atunci am putea sa stim daca a crescut/scazut participarea la vot si evident si cum a influentat aceasta variatie numarul celor care au votat cu PDL, ARD sau PSD.

    Inclin sa cred ca tatuca local este foarte important pentru super educatul electorat roman. Lipsa exercitiului democratic isi spune cuvantul si lipsa alternativelor economice – toti banutii sunt in mana primariei si implicit in mana primarului si atunci TU care ne dai noua de mancare apara-ne si fereste-ne si nu ne duce pe noi in alte directii…

    Iertare, dar este foarte trist!

  4. Ce ne facem totusi cu acea comunitate din Slatina care a votat (cu 70%, nu cu 51%) un candidat condamnat definitiv? Are rost incercarea de a pune bazele unui stat de drept in aceste conditii? Ce facem cu acesti barbari – ca altfel nu pot sa le spun. Suntem cetateni ai aceluiasi stat?

  5. Mai bine ati explica foarte clar, pe intelesul tuturor, situatia reala : taierile nu le-a facut PDL-ul, ci criza economica mondiala, plus devalizarile si dezechilibrele provocate de fostele guvernari, psd si pnl. Niciun alt partid nu ar fi putut face mai mult, in aceasta perioada, extrem de grea de criza economica mondiala. Doar masurile corecte si absolut necesare luate de PDL au permis acum intregirea salariilor si pensiilor.
    Mai bine ati explica foarte clar, pe intelesul tuturor, ca numarul coruptilor din usl este de citeva sute de ori mai mare decit al celor din PDL, iar coruptii din usl au furat de mii de ori mai mult decit cei din PDL.
    In aceste conditii, este absolut aberant ca usl-ul sa obtina asemenea rezultate in alegeri.
    Nu este nicio nenorocire ca PDL-ul a scazut in optiunile alegatorilor, ci ca usl-ul are mai mult de 3%.
    Nenorocirea este ca alegatorii au fost i n d o b i t o c i t i sa confunde efectele crizei economice mondiale, cu efectele guvernari PDL, ca nu-si dau seama ca absolut toate defectele PDL se regasesc inzecit, insutit sau chiar inmiit la usl, ca hotii din usl, care au furat de o mie de ori mai mult decit cei din PDL, s-ar putea sa scape de puscarie.
    PDL-ul a preluat guvernarea cu tara in recesiune, cu foarte multe gauri negre, foarte multe dezechilibre, cu foarte multi bugetari si cu un deficit, de la guvernul Moliceanu, de cinci miliarde de euro.
    PDL-ul a predat guvernarea cu tara pe crestere economica, cu mult mai putine gauri negre si dezechilibre, cu mai putini bugetari si cu un excedent de cinci miliarde de euro. Cu toate acestea, usl-ul nu poate pune in practica niciuna din promisiunile electorale. Chiar micile cresteri de salarii si pensii (care au fost posibile doar datorita masurilor de austeritate adoptate de PDL) au fost complet inghitite de majorarile tuturor produselor, serviciilor, taxelor si impozitelor, cu procente mult mai mari.

  6. Ca sa fii credibil, Barbu Mateescu, spune-ne NUMARUL VOTANTILOR de ieri (eu nu l-am gasit nicaieri, desi TVR – platit si de mine – ar trebui sa ofere aceasta minima informatie). Ai cuvantul!

      • Adicatelea publici un articol despre evolutia alegerilor din Teleorman si Slatina exact o zi dupa ultimele alegeri si nu te intereseaza tocmai ce tendinte au relevat acestea? Haida-de! Ce te deranjeaza este caderea voturilor pro-uslinoase intre iunie 2012 si februarie 2013 – cateva zeci de mii de bucati, si de „durere” te temi sa privesti adevarul in fatza. Asa sociologi „angajati” mai bine lipsa….

  7. Un subiect foarte interesant care ar merita dezvoltat. Un alt exemplu relevant este Sorin Frunzaverde. Problema este ca electoratul din nucleul dur al PDL-ului prefera sa nu vada aceasta realitate. Acesti electori nu regreta defel plecarea lui Frunzaverde din partid cu toate ca ea a dus la pierderea unei mari cantitati de voturi.

    Asa putem intelege si marea dificultate a echipei de conducere actuala care nu reuseste sa concilieze aceste tendinte centrifuge cu recastigarea nucleului dur.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Barbu Mateescu
Sociolog, Barbu Mateescu a absolvit in 2005 University of Pennsylvania

Carti noi

 

Institutul de Istorie a Religiilor al Academiei Române și Muzeul Național al Literaturii Române vă invită la expoziția „Manuscrisele inedite ale lui Mircea Eliade din patrimoniul Institutului de Istorie a Religiilor al Academiei Române”, care va putea fi vizitată între 26 ianuarie și 13 martie 2023 la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din strada Nicolae Crețulescu nr. 8. Află mai multe

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carti noi

„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro