E timpul cetățeanului de a acționa!

De la 1 aprilie, cetățenii europeni au dreptul de a propune lansarea de inițiative legislative și de a cere suportul Comisiei Europene pentru a introduce în agenda proprie măsuri care să sprijine acțiunile lor.

Fundamentul Inițiativei Cetățenilor Europeni este asigurat de Articolul 11 al Tratatului de la Lisabona, referitor la democrația participativă și inițiativele cetățenești. Vice-Președintele Comisiei Europene, Comisarul pentru Relații Interinstituționale și Administrație, dl. Maros Sefcovic, girează acest demers, considerînd că astfel, cetățenii au posibilitatea de a participa în mod nemijlocit la elaborarea legislației.

Vineri, 30 martie 2012, la Bruxelles, în clădirea Jacques Delors, sediul comun al Comitetului European Economic și Social precum și al Comitetului Regiunilor,  a avut loc Conferința de lansare a programului ”Inițiativa Cetățenilor Europeni: e timpul de a acționa”.

Practic, prin acest demers, la nivel european se crează un instrument democratic prin care cetățenii sunt chemați și încurajați să transpună în practică reglementarea unor probleme comune, urmînd să aibă controlul asupra mecanismului de coagulare a susținerii lor din partea celorlalți europeni care s-au confruntat cu aceeași problemă sau care, pur și simplu, consideră oportună o schimbare a legislației în sensul promovat de o comunitate sau un grup de cetățeni.

Tehnic vorbind, această inițiativă dă posibilitatea unui număr de cel puțin un milion de cetățeni ai Uniunii Europene, din minimum 7 țări, de a propune schimbări sau adoptări ale unei legislații în care este competentă Comisia Europeană. Desigur, există și o procedură pe care cetățenii sunt îndrumați să o parcurgă pentru a reuși să impună inițiativa pe agenda europeană, dar trecînd peste aspectul formal, nu pentru că nu ar fi important, dar pentru că este clar formulat și poate fi consultat pe pagina oficială http://ec.europa.eu/citizens-initiative/public/welcome, este important să conștientizăm modeul în care ”funcționează” Europa mileniului al III-lea, în baza principiului democrației participative. Așa cum a subliniat cu același prilej, chiar Vice-Președintele Parlamentului European, dl Georgios Papastamkos, este timpul unei ”abordări de la bază spre vârf”.

Este momentul de a crea instrumente, proceduri, reguli, în baza unor necesități comune, cu o reprezentare cât mai mare și cu legătură cât mai apropiată de realitățile comunităților în care trăim. Lupta împotriva corupției, a birocrației, a abuzurilor este o permanență în societate și sunt instituții care veghează, mai mult sau mai puțin eficient, ca aceste fenomene să se diminueze și să nu afecteze bunul mers al vieții cetățenilor. Totuși, acest lucru nu este de ajuns, e nevoie de o poziție pro-activă prin care să se creeze pârghii de diminuare a efectului de expunere la risc. La nivel strategic, indiferent dacă este vorba de conducerea unei țări, a unei instituții sau a unei activități, este important să potem gestiona schimbarea, să avem capacitatea de a face față efectelor ei, dar cel mai important lucru este să anticipăm eventualele modificări, iar uneori chiar să le inițiem. Pe scurt, asta înseamnă să fim cu un pas înaintea schimbării.

În România, politicul și mai ales politicienii au o arie prea extinsă de acțiune, intrînd în zone în care răstoarnă proceduri, deturnează principii, distorsionează reguli. Crearea unor instrumente cetățenești cu scop clar determinat și cu proceduri bine stabilite, ar reduce mult din efectul nefast al imixtiunilor politice în viața cotidiană a oamenilor, a instituțiilor, a societății în ansamblu. Poate în cele din urmă, politicienii vor realiza că e timpul să-i slujească pe cetățeni, să-i sprijine, să-i ajute și nu invers. Prin aceste instrumente s-ar crea practic premisele a ceea ce se numește democrație participativă, ne-am putea lega mai repede de trendul european, banalizînd astfel orice excese de putere la nivel central, regional sau local. Tocmai asta se și dorește, ca vocea cetățenilor să se facă auzită și ca aceștia să reușească să-și impună punctul de vedere în agenda instituțiilor europene. După mai bine de 20 de ani de frământări și convulsii, este momentul ca românii să simtă cu adevărat acel spirit european care așează binele cetățeanului la loc de cinste, care încurajează dialogulul social și în care societatea civilă are un rol determinant în apărarea intereselor comunităților pe care le reprezintă.

Revenind la conferința de lansare, poziția Președinelui Comitetelui European Economic și Social, a fost una cât se poate de clară și încurajatoare pentru a da curs inițiativei cetățenilor, menționînd că astfel ”se reduce distanța dintre cetățean și Comisia Europeană”. Acest lucru a fost întărit și de Președintele Comitetului Regiunilor, dna. Mercedes Bresso, spunînd că inițiativa este un ”instrument de implicare a cetățenilor în procesul de luare a deciziei”.

Profitînd de prezența la acest eveniment, în fața oficialilor europeni, am ridicat problema efectului pozitiv pe care îl poate avea acest demers al inițiativei cetățenilor în perspectiva absorbției fondurilor europene, în România. În ideea că problemele cu care ne confruntăm, le întâmpină și alte State Membre, minim 7 pentru a asigura aspectele procedurale, am supus atenției faptul că modul de alocare a fondurilor nerambursabile, procedurile și obiectivele, sunt rupte de agenda cetățeanului, nevoile acestuia sunt deturnate sau nu își găsesc acoperire în programele implementate. Inițiativa Cetățenilor Europeni ar trebui să facă imediat agenda organizațiilor civice, acestea putînd crea platforma de coagulare și promovare a opiniilor membrilor comunităților locale pentru lansarea unui program de schimbare a mecansimului de absorbție a fondurilor europene în țările în care ritmul de accesare este foarte lent și mă refer în special la cele din penultimul și ultimul val de aderare. Prompt, propunerea a fost imediat susținută de reprezentantul Maltei și cel al Ungariei, existînd premise certe ca și alte State Membre să susțină demersul.

Cel puțin în România, contra-performanța folosirii banilor europeni a atins cote greu de suportat, autoritățile fiind total copleșite, dar refuzînd sa-și asume responsabilitatea eșecului și continuînd pe aceeași linie, a procedurilor confuze și greoaie, foarte generaliste, fără a ține cont de particularități regionale, sectoriale și sociale. Așa cum spune sloganul Inițiativei Cetățenilor Europeni, e timpul cetățeanului de a acționa! Mecanismul gestionării fondurilor nerambursabile trebuie împins cât mai mult spre comunitățile locale, adică spre locul de unde izvorăsc nevoile. Absorbția fondurilor europene este practic confiscată de un aparat dezorganizat, înnabușit de propriile erori, coordonat haotic într-o derivă cu efecte catastrofale. Acum, la sfârșitul primului ciclu, supralicitarea procentelor de absorbție este un răspuns panicat al oficialilor responsabili de ratarea obiectivelor, dar foarte atenți la propria imagine.

Banii europeni alocați României sunt ai cetățenilor, scopul folosirii lor fiind acela de a le crea o viață mai bună, un mediu mai plăcut de trai și muncă și o perspectivă demnă pentru eforturile depuse de a face parte din marea familie europeană.