UPDATE Un comentariu de la Hantzy, caruia ii multumesc
Cum e in Germania?
Principiul de baza nu este acela ca elevii sunt buni si slabi, ci ca exista elevi care acumuleaza mai usor si altii care acumuleaza mai greu cunostinte. Din acest motiv, dupa ciclul primar de 4 clase, elevii pot opta, in functie de note, pentru liceu (Gymnasium) scoala reala (Realschule) sau scoala profesionala (Werkrealschule). Ciclul de predare este usor diferit prin continut, diferenta de baza fiind durata cursurilor: pana de curand 11 ani la liceu, 12 la reala si 13 la profesionala.
Un bacalaureat de liceu (Allgemeine Hochschulreife = “copt”, potrivit pentru orice studiu superior) permite inscrierea la orice universitate, indiferent de profil. Bacalaureatul de reala (Fachhochschulreife = pregatit pentru un studiu superior de profil), de asemenea mai putin medicina, drept, arte, iar absolventii de profesionala nu pot accede decat in institutele de invatamant superior pentru subingineri (Technikerschule).
Nu inseamna insa ca absolventii care au avut “nesansa” in ciclul primar sa nu fi fost agreati la liceu de exemplu, ca si-au baut cerneala viitorului. Pe langa posibilitatea de a recupera in primii ani si reinscrierea, pe baza unei probe de diferenta, la o scoala “superioara”, mai exista si varianta studiului din productie. Astfel un absolvent de Realschule, se poate angaja ca asistent la vreun avocat si, dupa un stagiu sirecomandari, are sansa sa se inscrie la o facultate de profil. Etapele sunt mai multe si mai intinse, insa poate studia dreptul si la 40 de ani.
Inscrierea la invatamantul superior se face in baza notelor, eventual a practicii in domeniu, dar mai ales in baza unor caracterizari pe care le primesc elevii din partea profesorilor. Aceste caracterizari sunt elaborate intr-un limbaj binevoitor, insa descriu destul de bine talentele si carentele fiecaruia. Ele sunt anuale si au si rolul de a informa profesorii noi asupra elevului, tocmai pentru a-l putea ajuta sa-si depaseasca deficientele sau sa castige incredere in sine.
Astea ar fi, foarte pe scurt, cateva caracteristici ale invatamantului din Germania. Nuante si fineturi exista in functie de landuri, dar in mare cam asta ar fi.
……………………………………………………………….
Nici nu s-au stins ecourile dezastrului de la bacalaureat si bacalaureatului profesional si Ecaterina Andronescu recidiveaza. Cu aceleasi propuneri iresponsabile, prin care toti elevii, au n-au resursele specifice, trebuie sa faca liceul. Sau sa ajunga la universitate si fara examen de bacalaureat, cum propunea acum doi ani.
Bacalaureatul n-ar fi o piedica, ne intoarcem la fraude si coruptie, la mistificare si ipocrizie, cum s-a demonstrat in toamna aceasta, cand sub conducerea doamnei Andronescu s-a si facut saltul de la 18% promovare anul trecut la 26%, iar intre judetele Ialomita si Giurgiu avem un salt de promovare de la 10% la 52%, de cinci ori mai mare. Fara ca cineva din minister sau inspectorate sa-si puna vreo problema.
„Clasa a IX-a cred ca trebuie sa ramana la liceu. Liceul romanesc are in traditie o durata de patru ani si eu cred ca trecerea clasei a IX-a la clasa gimnaziala ar insemna un salt in jos imens la calitatea invatamantului si nu cred ca trebuie sa-l facem. De aceea, acesta este unul din obiectivele pe care le avem atunci cand vom modifica legea si vrem sa facem lucrul acesta cat mai curand”, a afirmat ministrul Andronescu la o intalnire cu directorii unitatilor de invatamant din judetul Constanta.
N-am auzit nimic despre scoala profesionala, despre formare profesionala, despre muncitorii calificati dupa care alearga mediul de afaceri. Nu si nu. Toti elevii trebuie sa treaca in clasa a IX-a sa faca liceul, apoi la facultate, unde sa plateasca taxe sau sa oblige bugetul sa le plateasca studiile superioare. Desi doar 20% dintre absolventii de studii superioare se incadreaza in specialitatea urmata in facultate.
Sau, daca raman doar cu liceul, nu ies nici meseriasi capabili, nici buni la teorie, pentru ca fiind cei mai slabi elevi nu fac fata la triple sarcini de invatare: curricula teoretica generala, curricula teoretica tehnica si instruirea practica.
Dupa ce in 2003 a desfiintat scoala profesionala traditionala, inlocuind-o cu struto-camila numita „scoala de arte si meserii”, care trimitea elevii tot la bacalaureatul fraudat si apoi la facultate, (nici arte, nici meserii), dna Andronescu incearca sa-si desavarseasca opera de distrugere a formarii profesionale, spre disperarea mediului de afaceri. Ca asa stau lucrurile avem marturie faptul ca a oprit in 2009 si scoala de arte si meserii, lasand ca singura ruta educationala liceul, inclusiv pentru cei care nu pot invata integrale, derivate si fizica cuantica.
Aceasta este si explicatia faptului ca in liceele tehnice procentul de promovare la bacalaureat este de doar 20%, in conditiile unui bacalaureat cat de cat cinstit.
Ecaterina Andronescu vrea sa intoarca invatamantul la vremurile cand majoritatea elevilor, daca nu chiar toti elevii, deveneau cotizanti la fabricile de diplome, dupa un bacalaureat fraudat, din care majoritatea absolventilor ies fara calificarile necesare pe piata muncii, in care unul din 15 joburi necesita studii superioare, conform ofertei ANOFM.
Noroc ca piata muncii functioneaza ca un reglator de ultima instanta, tinerii nu se mai inghesuie sa obtina diplome nevalorizate intr-o piata a muncii dominata de privati. Care privati nu se mai uita la diplome, stiind in ce conditii se obtin. Se uita la ce stiu sa faca aspirantii la un job.
Dar ca sistemul institutionalizat de invatamant nu le ofere tinerilor sansa calificarii in meserii cerute pe piata muncii este o crima la adresa competitivitatii si atractivitatii economiei, incluziunii si angajabilitatii tinerilor.
Ca si cum noua ani de activitate distructiva impotriva educatiei n-ar fi fost suficienti, asistam, iata, la restauratia celei mai negre perioade din educatia romaneasca.
Ecaterina Andronescu va ramane in istorie ca ministrul care a distrus formarea profesionala si a inchis ochii la plagiatul premierului Victor Ponta.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Da, asa e! Si asa va fi pana cand absolventii vor avea o alternativa viabila.
Nu doar o lege care sa ingreuneze functionarea fabricii de diplome.
Liberali … din toate tarile, uniti-va!
nu stiu la ce solutii va ganditi ptr cei de profesionala, banuiesc ca sunt gramada daca se vrea. numai sa nu va atingeti de liceu sa’l faceti de trei ani, ca asta ar fi chintesenta aberatiei ca definitie. lasati liceul sa fie ce trebuie, de cei buni doar de profesionala comentati si propuneti ce vreti. stiu, subiectivismul si mai ales egoul va dicteaza sa sustineti o anumita pozitie si sa aduceti nenumarate ‘argumente’ ptr sustinerea pozitiei asumate. anumite chestii insa sunt foarte transparenta, iar decizia sa schimbati liceul din patru in trei ani (nu cunosc tara cu un asemenea sistem) e genul de aberatie care se vede din avion. faceti usl’ul varza, comentati originile dacice ale androneascai cat doriti, aveti libertate de actiune nelimitata in multe chestii..
Mai clar. La 14-15 ani cand termina clasa a VIII-a elevii nu sunt apti de profesionala, sunt prea mici. Odata intrati in clasa a IX-a de liceu, vor merge pana la capat, asa cum este acum, in speranta ca vor lua bacul cu ajutor.
Nu vreau sa discut avantajele si dezavantajele mutarii clasei a IX-a la giumnaziu, dar eu cred ca sistemul actual nu este pregatit pentru o modificare atat de profunda.
In primul rand este vorba de spatii. Clasele 5-8 sunt supraaglomerate. Practic nu se respecta LEN care spune clar maxim 25 de elevi intr-o clasa. In fiecare an, ministerul da o hotarare de guvern care modifica articolul respectiv (eu stiam ca nu se pot modifica prin HG legi organice).
De asemenea, mobilitatea profesorilor in sistemul de invatamant este redusa. Asta in conditiile in care ar dispare 1/4 din norme de la liceu si vor apare la gimnaziu.
Cat despre de la ce varsta sunt copiii pregatiti pentru a urma scoli profesionale, se poate da exemplul Elvetiei in care se dau niste teste in clasa a VI-a sau a VII-a (sper sa nu gresesc). Cred ca la varsta asta niste teste bine gandite le pot spune parintilor, daca copiii lor au o gandire analitica suficient de dezvoltata incat sa faca fata materiei de liceu.
N-aveti dreptate. Prin scaderea populatiei scolare sunt spatii suficiente
Aveti dreptate ca populatia scolara a scazut.
Cand se analizeaza media, se pierd din vedere variatiile locale. Este ca si cum ai spune ca in medie in Romania se traieste mai bine. „Planificarea centrala” nu va functiona niciodata pentru ca nu se tine cont de aspectele locale.
Populatia scolara a scazut foarte mult in mediul rural, dar nu si in mediul urban. Este exact ca la referendum. Populatia tarii a scazut, dar a crescut numarul romanilor cu drept de vot. Copiii care s-au nascut in 70-85 (cand a fost o explozie democrafica), au toti cate 1, 2 copii. Bine inteles ca nu mai sunt cate 40 de copii in clasa, ceea ce este bine, dar suntem inca departe de o cifra rezolnabila. Altfel nu se explica de ce sunt clase cu 30 de elevi in mod constant incepand de la clasa 1. Deocamdata nu se respecta LEN, iar guvernul stie asta.
Acum 4-5 ani a fost o initiativa a unui deputat PNL ca prin lege sa nu fie mai mult de 25 de elevi intr-o clasa, iar legea a fost respinsa pentru ca efortul bugetar pentru construirea de noi scoli ar fi fost prea mare. A fost atunci si o situatie comica pentru ca cel care a propus legea a votat in plen impotriva ei (era pe vremea guvernului Tariceanu).
Cum adica ” mobilitatea profesorilor e redusa”? Dar copii care fac naveta la liceu (aproape jumatate din ei) ce mobilitate au? Sau e mai greu unui singur profesor sa faca naveta decat la 25 de copii?
Ma refeream la mobilitatea fortei de munca.
nu avem 10 clase obligatorii, deci 9-10 invatamant general si la liceele profesionale, cu perioada de ‘ucenicie’ in clasele 11 si 12? la nemti e la fel. in alte tari in scolile foarte bune li se da sansa elevilor de a face 6-12 la aceeasi scoala, un liceu prelungit adica, unde elevii in general sunt de un nivel intelectual cat de cat mai apropiat, o selectie oarecare se face cumva mai devreme. asta ar fi probabil prin germania si anglia, sistemul francez cred ca merge pe liceu de profil de 4 ani. nu e normal sa-i tineti pe cei buni impreuna cu cei slabi pentru 9 ani, le luati din timpul care altfel l’ar petrece in clase de colegi apropiati cat de cat ca valoare. daca ar fi sa faceti liceul mai lung, as aplauda initiativa, dar 3 ani e pueril.
Nu e 3 ani, e 4 ani pt. filiera tehnologica si vocationala
Cum e in Germania?
Principiul de baza nu este acela ca elevii sunt buni si slabi, ci ca exista elevi care acumuleaza mai usor si altii care acumuleaza mai greu cunostinte. Din acest motiv, dupa ciclul primar de 4 clase, elevii pot opta, in functie de note, pentru liceu (Gymnasium) scoala reala (Realschule) sau scoala profesionala (Werkrealschule). Ciclul de predare este usor diferit prin continut, diferenta de baza fiind durata cursurilor: pana de curand 11 ani la liceu, 12 la reala si 13 la profesionala.
Un bacalaureat de liceu (Allgemeine Hochschulreife = „copt”, potrivit pentru orice studiu superior) permite inscrierea la orice universitate, indiferent de profil. Bacalaureatul de reala (Fachhochschulreife = pregatit pentru un studiu superior de profil), de asemenea mai putin medicina, drept, arte, iar absolventii de profesionala nu pot accede decat in institutele de invatamant superior pentru subingineri (Technikerschule).
Nu inseamna insa ca absolventii care au avut „nesansa” in ciclul primar sa nu fi fost agreati la liceu de exemplu, ca si-au baut cerneala viitorului. Pe langa posibilitatea de a recupera in primii ani si reinscrierea, pe baza unei probe de diferenta, la o scoala „superioara”, mai exista si varianta studiului din productie. Astfel un absolvent de Realschule, se poate angaja ca asistent la vreun avocat si, dupa un stagiu sirecomandari, are sansa sa se inscrie la o facultate de profil. Etapele sunt mai multe si mai intinse, insa poate studia dreptul si la 40 de ani.
Inscrierea la invatamantul superior se face in baza notelor, eventual a practicii in domeniu, dar mai ales in baza unor caracterizari pe care le primesc elevii din partea profesorilor. Aceste caracterizari sunt elaborate intr-un limbaj binevoitor, insa descriu destul de bine talentele si carentele fiecaruia. Ele sunt anuale si au si rolul de a informa profesorii noi asupra elevului, tocmai pentru a-l putea ajuta sa-si depaseasca deficientele sau sa castige incredere in sine.
Astea ar fi, foarte pe scurt, cateva caracteristici ale invatamantului din Germania. Nuante si fineturi exista in functie de landuri, dar in mare cam asta ar fi.
Multumesc
cum este in austria?
destul de similar cu germania, adica exista scoala primara 1-4, la care au acces cei care au implinit 6 ani. daca in ultima clasa au obtinut note de 1 sau 2 (1 fiind foarte bine si 5 insuficient) au dreptul sa se insscrie la un gimnaziu (clasele 5-12). unul dintre criteriile de selectie pentru gimnaziu este proximitatea scolii (!), deci atat timp cat nu discutam de o forma speciala de gimnaziu (de ex. cu profil sportiv) se poate vorbi de „scoli de cartier” (!). acestea sunt cu profil umanist, cu profil real sau cu profil real-economic.
cine nu intra la gimnaziu se duce la scoala medie (5-8). desigur, daca la finalizarea acestei scoli medii are rezultate bune, optiunea de a trece la un gimnaziu este deschisa, oricum curricula prevede in mare aceeasi tabla de materii pana la clasa a 6a inclusiv. scolile au o anumita autonomie in alegerea profilului – de ex. la gimnaziul fiului meu se pune mai mult accent pe limbile straine, astfel incat la absolvirea ciclului acestia vor vorbi engleza, franceza si latina, si inca o limba facultativa in treapta superioara (9-12). se diferentiaza deci intre treapta inferioara (5-8) si treapta superioara (9-12), existand posibilitatea ca dupa treapta inferioara sa opteze unii elevi catre o scoala profesionala.
asadar pentru ciclul 5-8 avem gimnaziu si scoala medie ca alternativa pentru cei care nu au excelat in scoala primara.
ca procentaj pot spune ca la gimnaziu ajung in jur de 30% din copiii unui an, restul merge catre scoala medie.
pentru ciclul 9-12 la gimanziu care se termina intr-un bacalaureat vor mai ramane in jur de 25% dintre elevi.
dupa absolvirea ciclului inferior de gimnaziu sau a scolii medii, exista in principiu trei optiuni:
1. continuarea gimnaziului (de regula data de rezultate obtinute), incheierea cu un bacalaureat si posibilitatea de a te inscrie la orice facultate (cu mici restrictii – de ex. la medicina exista un examen de admitere)
2. indreptarea catre un „liceu” profesional care de regula tine 5 ani si poate fi pe profil economic (handelsakademie), sau technic (höhere technische lehranstalt de unde iese inginer – la noi subinginer), sau pe turism, deci exista o serie intreaga de directii profesionale, care insa se termina si ele cu bacalaureat si cu posibilitatea de a te inscrie la orice facultate. desigur, este putin probabil ca un elev care a terminat un profil tehnic sa se inscrie la medicina, dar nu este exclus!
3. inceperea unei „ucenicii” – lehrling. in germania se numeste auzubildender. ucenicia se face prin angajarea la firme selectate si in paralel cu frecventarea unor cursuri. durata acestei ucenicii variaza intre 2-3,5 ani si se termina cu un examen de admitere in profesie.
avem asadar, „doar” ca. 25% dintre elevi care nu termina scoala cu o „meserie”, si anume cei din forma gimnaziala, care se vor indrepta in numar covarsitor catre o universitate.
avand in vedere aceasta structura, cel mult 30% dintre elevi vor avea un bacalaureat (variantele 1 si 2), dar ca. 75% vor avea la implinirea varstei de 16-19 ani o meserie. rata de promovabilitate la bacalaureat este in mod natural foarte mare (ca. 85-90%), caci prin preselectia facuta nu au mai ramas pe aceasta ramura educationala doar cei capabili.
revenind la sistemul educational din romania si repetand concluziile care le-am mai prezentat si in precedentele discutii cu domnul vlaston, dar si cu doamna gorga, eu as spune:
1. pentru filiera liceala „normala” cred ca lucrurile stau relativ bine. avem licee „bune”, desigur doar in orasele mari, dar asta nu este mult mai altfel nici pe aici. desigur ar mai putea fi revazuta curricula, adaptata un pic mai mult aplicatiilor practice, dar asta este alta tema.
2. pentru filiera profesionala, nu vad unde ar fi profesorii specialisti in turism, instalatii, comercial, care predau de exemplu in acest sistem in austria. asadar, inainte de infiintarea acestor scoli profesionale, sau a bacului profesional, cred ca ar trebui sa se intrebe factorii de decizie de unde iau acesti pedagogi si apoi sa creioneze un sistem. altfel, desigur visurile pot fi frumoase si chiar corecte, dar nu se vor transpune singure in realitate. un specialist in economie nu se va duce sa predea pe un salariu absolut neindestulator la un liceu profesional, el va castiga cu mult mai putin efort si mai putina responsabilitate acei bani in economia reala.
3. in zona uceniciei sistemul trebuie creat „de la firul ierbii”. si tocmai aici este dupa umila mea parere cea mai mare necesitate. bacalaureatul profesional nu raspunde acestei necesitati. ca ne place sau nu, realitatea din germania, franta, austria, elvetia (despre alte tari nu am detalii, dar acestea au fost destul de amplu dezbatute in cadrul articolelor si comentariilor atat a domnului vlaston cat si al doamnei gorga) ne arata ca cel putin 50% dintre elevii unui an nu vor putea face fata cerintelor bacalaureatului, indiferent daca normal sau profesional. catre acestia nu se indreapta nimeni iar ei sunt ab initio catalogati drept puturosi, lenesi, etc. NU SUNT nici una, nici alta, doar ca sistemul nu pune la dispozitie nici o varianta accesibila lor. sunt convins ca multi dintre ei ar putea gasi o varianta performanta pentru o formare profesionala.
Multumesc si dv.
Foarte pertinentă analiza dv. Un sistem educaţional trebuie obligatoriu corelat cu situaţia reală de pe piaţa muncii. Dar aceasta se ignoră, deliberat sau din incompetenţă, de responsabilii ministeriali ai tuturor guvernărilor din ultimii 20 de ani. Când educaţia este subordonată politicului, rezultatele nu pot fi decât dezastruoase. Cam la asta se reduce reforma educaţiei în România, anunţată cu surle şi trâmbiţe acum ceva ani – legi „pe genunchi”, instabilitate, ocultarea programatică a unui sistem de valori.
Ca întrebare particulară, aş fi interesată de funcţionarea facultăţilor de arhitectură – ce statut au, ce tip de admitere etc. Mă întreb în ce măsură un student român ar avea acces la un program de master în ţara dv.
stimabila doamna cazacu,
arhitectura la vienna se face in cadrul universitatii tehnice, sunt 6 semestre pentru „bachelor” si in ca 4 pentru „master. pe site-ul universitatii gasiti informatii si in engleza si inteleg ca exista posibilitatea online se a „verifica” daca exista profilul necesar al candidatului (self assessment).
http://www.tuwien.ac.at
Oficial al Comisiei Europene: Rata șomajului în rândul tinerilor români este de 25%, inacceptabil de mare
de V.M. HotNews.ro
Vineri, 5 octombrie 2012, 16:41 Economie | Finanţe
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante-13356436-oficial-comisiei-europene-rata-somajului-randul-tinerilor-romani-este-25-inacceptabil-mare.htm
Nu stiu de ce dar incep sa cred ca asta cu liceul e colaterala; vor sa modifice legea, e adevarat, dar asta este doar motivul de suprafata. Cred ca vor sa modifice si altceva, mai „important”. Cat despre justificarea oricarei incercari de schimbare cu motive gen „traditional e invers” as aminti ca daca traditiile ar fi ata de imuabile n-ar mai fi nimeni crestin in Europa sau musulman in tarile arabe…
As fi preferat o descriere clara de ce e mai rau liceul de trei ani si de ce e mai bun cel de patru. Sau invers. Concret, nu generalitati aiuritoare. La prima vedere, marturisesc ca nu vad avantaje mari nici asa, nici asa, dar recunosc ca nu m-am aplecat deloc asupra problemei si nici nu cunosc detaliile. Deci zic si eu ceva, asa ca sa ma aflu-n treaba… Poate ma ajuta cineva sa le vad (avantajele, adica, oricare ar fi ele).
Dle Vlaston, ce ecou poate sa aiba articolul dvs. cand domana ministru insasi nu il poate intelege? De ce ati folosit termeni precum „piata muncii”, „calificare”, „competitivitate”? Pentru spectrul politic sub semnul literei S si al culorii rosii asta e o limba straina.
„Desi doar 20% dintre absolventii de studii superioare se incadreaza in specialitatea urmata in facultate.”
Probabil cifra este corecta.
Cu observatia ca este o medie. Procentul variaza de la o facultate la alta si de la o specializare la alta. Din care stiu eu la AC Bucuresti procentul se apropie de 100%. Situatia este de asemenea valabila pentru majoritatea a facultatilor care au legatura cu IT&C din centrele universitare mari. Procentul este favorizat si pentru ca termina facultatea intre 50% si 70% din cei care intra in anul I.
Acum cativa ani, am citit ca procentul celor care promoveaza rezidentiatul si au absolvit Universitatea din Craiova ar fi de 10%, in timp la Bucuresti sau Iasi era de 90% (cred ca in raportul presidentiei despre educatiei). De asemenea sunt domenii in care locurile de munca sunt putine si prost platite incat absolventii aleg sa faca orice altceva (ma refer la absolventii de matematica, fizica, chimie; stiinte exacte in general). Asta inseamna ca ar trebui inchise jumatate din facultatile din domeniul stiintelor exacte din tara?
Absolventii (ori macar unii dintre ei) de matematica, fizica, chimie, stiinte exacte in general, castiga chiar foarte bine, insa NU IN ROMANIA.
Foarte bine pentru ei. Si sigur acestia nu apar in statistica care spune ca 20% lucreaza in specialitate.
De asemenea in zilele noastre, expresia „a lucra in specialitate” poate fi inselatoare. Un absolvent de matematica care lucreaza la o banca in statistica de exemplu, lucreaza in domeniu? Din cate stiu exista o HG care spune cand lucrezi in domeniu si cand nu, dar lucrurile pot fi inselatoare.
Cred ca mult mai aproape de realitate este salariul mediu la angajare. Daca 80% din absolventii unei facultati castiga 1000 euro/luna, iar conform HG nu lucreaza in specialitate, atunci cred ca facultatea respectiva este utila, iar profesorii din facultatea respectiva isi merita banii. Chiar daca conform HG s-ar trage concluzia ca facultatea ar trebui desfiintata.
andronescu este bisnitarul invatamantului romanesc
Cu scuze daca raspunsul a fost dat altundeva (unde?) – cum ramane cu candidatura dvs. si a altor colegi de la NR, d-le Vlaston?
Candidati tot din partea PNTCD? Cine si unde? E voie sa stim si noi, p….mea, sau rolul nostru e limitat, in viziunea dvs. politica, la a pune stampila unde ni se spune?
Inca un rand de scuze pentru mesajul off-topic, dar e ceva vreme de cand ma straduiesc sa aflu raspunsuri la intrebarile de mai sus si nu reusesc.sa le capat…
Eu candidez in colegiul 26, Militari, din partea ARD
Candidati ca membru PNTCD? Iar ceilalti? Adica in afara de dvs. si de dl, Neamtu, care sunt ceilalti neo-republicani care candideaza – din partea cui si unde?
Aceasta secretomanie, d-le Vlaston, este dubioasa. Intareste opiniile unor defetisti ca mine (asa mi s-a spus cand mi-a fost banat accesul pe site-ul partidului dvs., ca urmare a unor intrebari incomode), care au crezut de la bun inceput ca toata povestea cu Noua Republica a fost o cacealma.
Felul in care varfurile NR par sa se fofileze acum, in prag de alegeri, si sa candideze sub flamura ARD, imi intareste convingerea ca, de fapt, scopul Miscarii a fost de la bun inceput sa asigure un loc caldut si o rampa de lansare d-lui Neamtu si altor catorva. Care, dupa alegeri, vor lasa in plata Domnului NR si se vor aciua acolo unde si-au dorit dintotdeauna, sub umbrela incapatoare a PDL
Daca n-aveti un raspuns mai bun de dat decat acela tipic pt. dvs., „Asta-i parerea dvs., eu cred altfel”, nu va mai osteniti.
„Inovativa” Abramburica nu are nevoie de determinare juridica si pt. „doctoratele” profesionale?!
poate trebuie sa mai cititi inainte de a comenta aiurea:
http://www.professionaldoctorates.com/explained.asp
De aia a si fost plantata acolo, de la bun inceput.
Ce astepta Fortele de Dreapta, ce asteapta Societatea Civila, ce astepta Intelectualii pentru a declansa atacul impotriva infractorilor care vor sa intre in parlament, cu scopul a pune mina integral pe justitie, pentru a-si inchide dosarele penale, pentru a scapa de puscarie, pentru a putea fura in continuare ?
Ce astepta Fortele de Dreapta, ce asteapta Societatea Civila, ce astepta Intelectualii pentru a face presiuni pentru urgentarea finalizarii dosarelor infractorilor care au dat lovitura de stat si au fraudat masiv referendumul ?
Astepta ca infractorii sa ajunga in parlament si sa-si voteze imunitati, sa voteze desfiintarea DNA, ANI, CCR ? Astepta ca infractorii sa-si numeasca procurori corupti in functiile de conducere ale Parchetelor, sa numeasca judecatori corupti la toate instantele ?
Nu-si dau seama ca infractorii din usl, daca vor fi lasati, vor frauda din nou masiv alegerile ?
Nu-si dau seama ca odata ajunsi in parlament, infractorii care au devalizat tara, care au dat lovitura de stat si care au fraudat masiv referendumul nu vor mai putea fi inlaturati de la putere ?
si ce ar putea face?
Stimate domnule Profesor,
Demersul dvs. este unul cel puțin ciudat, ca să-i spunem așa. Cred că ați fost profesor și sub vechiul regim (comunist) și vă amintiți că s-a ajuns la un nivel la care orice fel de absolvent de generală să facă minim 2 ani de liceu. Chestia asta- dacă vreți – este un drept normal și logic al oricărei persoane- fie ea în România sau în Togo- la învățătură. Statul. român ceaușist își permitea să-și țină copiii 10 ani la școală.
Ar trebui să vorbim aici exact despre acest drept. Cât și despre responsabilitățile individuale. Fără a avea o mare simpatie pentru dna. Andronescu , nu ministerul și nici domnia sa sunt responsabile de alegerea familiei elevului și a elevului referitor la traseul său școlar. Dacă domnul Ionescu consideră că-și poate susține fiul sau fiica la liceu și la facultate este treaba lor. Eu, ca stat, trebuie să le ofer cel puțin 10 ani de școală- altfel n-am făcut nici un pas înainte din 1989- și o eventuală consiliere- care s-a făcut din 1976 cel puțin- și s-a făcut prost. În rest, calitatea liceeanului și a absolventului de liceu este dată- fără supărare, atât de calitatea profesorilor pe care-i are, de resursele existente dar și de politica educațională în vigoare. Iar la noi politica educațională cred că a fost din 1990 încoace una din cele mai laxe din Europa. Când anunți ca cifră oficială că 25% din liceenii bucureșteni au luat cel puțin o dată droguri- ai o problemă mare de tot. Și constați că disciplina școlară ceaușistă nu era chiar rea.
Ceea ce chiar nu înțeleg este insistența dvs. apropo de școala de meserii. La ora actuală- ca să ai astfel de forme de învățământ fiabile există doar 2 soluții:
1. ele să fie înființate- și finanțate- de către o multinațională care să-și pregătească oameni pentru plan intern- și astfel de licee ar putea fi susținute de firme gen ENEL, Gaz Suez, Apa Nova.
2. să reluăm centralismul socialist- măcar în învățământ- unde statul în marea sa înțelepciune decide că are nevoie de 5000 de strungari/an. Haideți să nu comparăm perioada interbelică- când școlile de arte și meserii chiar aveau debușeu pentru simplul fapt că nu existau meseriași- cu această perioadă în care avem o economie incontrolabilă și care nu se supune nici unei reguli. Cum pot eu- stat român- să asigur 10.000 de locuri- sau 100.000 de locuri în școli profesionale când nu am certitudinea că nici măcar 10% din absolvenți vor fi angajați ? Parteneriatul între firma S.C. XXX SRL și stat nici nu intră în discuție pentru că nimeni nu garantează că respectiva ffirmă va supraviețui 2 sau 3 ani- cât durează profesionala- după care va fi pe profit și-l va angaja pe tânărul sau tânăra absolvent. Așa ceva poate face o firmă mare, nu un IMM.
stimabile domn andrei george,
in vest, scolile profesionale sunt coordonate de patronate si sindicate – ucenic poti deveni doar la firme care deschid astfel de posturi si trebuie sa aiba in cadrul lor „formatori profesionali” (posesori de meisterbrief – deci maestru al respectivei profesii, ca-i tinichigiu sau coafeza este secundar). se realizeaza astfel un control destul de bun pentru a gestiona necesarul economiei. daca sunt destule coafeze, nu vor prea fi posturi de ucenic in acea profesie, asa ca tinarul/tanara va trebui sa se indrepte catre alte meserii.
in romania nu exista o astfel de certificare a profesiei – intreb si eu, cum ajungi zugrav sau electrician in romania. eu inteleg ca te angajezi la o firma si incepi practicarea profesiei sub in „sef” de echipa. toate bune si frumoase, dar o certificare a meseriei, in afara de experienta la firma x pe o perioada de n ani, nu exista. asta este si motivul principal pentru care cei ce pleaca in strainatate vor presta in cele mai multe cazuri munca necalificata, pentru ca nu au o „patalama” de electrician, indiferent daca recunoscuta sau nu in vest. pentru moment nu se pune problema daca o astfel de „patalama” s-ar putea recunoaste in vest, din simplul motiv ca este sublima, dar lipseste cu desavarsire.
Stimate domnule Schmidt,
Pe-aici pe undeva este și problema- pentru că în România nu funcționează asociații profesionale (nu o considerăm pe cea din minierit care are povestea ei specială- legată de Luceafărul Huilei) – iar pentru meseriile ultraspecializate din industria modernă (nu mă refer aici la coafeze și nici la electricieni) este extrem de greu să formezi un tânăr fără a avea la dispoziție niște instrumente de ultimă generație precum și un viitor cât de cât adecvat. Asta ar presupune o cercetare care să analizeze nevoia de locuri de muncă din Occident pentru cel puțin ultimii 5 ani- și o pregătire care să asigure compatibilitatea cu ceea ce se face în Occident. Singura șansă a unui muncitor român va fi să fie la fel de bun cum e cel german dar la jumătate de preț. Și dacă ne gândim cât de sindicalizați sunt cei din Europa civilizată- o să descoperim că sunt relativ slabe șanse de a intra pe o astfel de piață.
stimabile domn andrei george,
tocmai aici este marea ineptie a majoritatii discutiilor despre educatie – sistemul educational in aceste discutii priveste formarea varfurilor. olimpici, oameni de exceptie, mari medici, cercetatori, arhitecti si cine mai stie ce. este frumos si bine sa dorim asta, si sa ne mandrim cu astfel de varfuri, dar menirea sistemului educational nu este sa formeze astfel de varfuri – in austria sunt in fiecare an ca. 1200 de locuri la cele doua universitati de medicina – daca astia ar dori sa formeze numai specialisti ultraperformanti, atunci nu ar mai avea cine sa dea aspirina populatiei si jumatate dintre ei daca nu mai mult ar fi someri, caci nu se elibereaza la nivel mondial 1200 de locuri de neurochirurgi pe an.
exact in aceasta idee eu vin si spun ca rolul statului este tocmai in crearea conditiilor pentru cei 70% din populatie care nu au nici aptitudinea si nici conditiile necesare sa performeze in varful unor profesii, ori sistemul educational nu se apleaca asupra acestora in nici un fel. eu astazi nu pot pune un electrician roman, tanar dar bun, in competitie cu un electrician german sau austriac tocmai din lipsa unei patalamale.
in viziunea mea statul trebuie sa „produca” contribuabili cu „valoare adaugata”, ori am certitudinea ca asta nu inseamna cateva varfuri, care, chiar si daca ar ramane in tara, nu ar putea duce „in carca” pe ceilalti, care in principiu sunt lasati de izbeliste. varfurile se produc singure in cele mai multe cazuri, dar marea masa a celor ce ar putea deveni electricieni, mecanici, lacatusi, coafeze etc. necesita o recunoastere formala a acestei aptitudini dobandite. constat in aceasta directie o lipsa de preocupare totala, de parca acesti 50-70 dintre tineri nu sunt tot „ai nostri”. eu cred ca un sistem educational care nu defineste succesul in capacitatea de a promova bacalaureatul este mult mai benefic – ar trebui sa se produca in cele din urma o schimbare de viziune si o redefinire a tintelor.
Discutăm despre o etică diferită a muncii. În Germania, după ce s-a terminat programul la un institut de cercetare, vin niște doamne foarte bine îmbrăcate- care se echipează de lucru și de la ora 18.00 fac curat. Fiecare își are zona sa bine stabilită și nimeni nu se uită la o femeie de serviciu cu dispreț. Tot așa cum un muncitor poate sta alături de tine la cel mai bun local din oraș- fără să pară că e muncitor. La noi a fost și este încă o rușine munca manuală. Câtă vreme nu vom schimba această mentalitate- dar inclusiv cu un nivel de trai corespunzător- putem construi cele mai performante servicii educaționale. Tot degeaba.
Domnilor – felicitari!
Daca exista un merit pe care l-am recunoscut intotdeauna diluviului de articole cu care dl. Vlaston inunda acest site este acela ca, adesea, ca si in cazul de fata, prilejuieste comentarii extraordinar de interesante.
Multumesc amandurora.
stimate domn andrei george,
absolut de acord. atat timp cat parintii nu inteleg ca pentru odrasla lor a fi un zugrav fericit este mai bine decat a fi un medic frustrat care nu se incumeta sa prescrie altceva decat aspirina, sistemul educational va fi condamnat sa produca „rebuturi”. aceasta „scranteala” a fost deja bine exploatata de fabricile de diplome si atat timp cat acest sistem va fi intretinut este greu sa intreprinzi ceva impotriva lui, pentru ca sunt suficienti de doritori de diplome fara continut. tocmai aici ar trebui sa intre in functiune lamurirea – tot despre diplome vorbim, dar la ele este atasat un continut, ele certifica insusirea unor competente care de indreptatesc sa imbraci hainele unei meserii. si doar meseria este bratara de aur, nu-i asa?
Ecaterina Andronescu are in spate o armata de indivizi, atat din preuniversitar cat si din universitar care o sustin.
Uitati-va la generatia de 40 de ani, copiii securistilor si activistilor de partid care ne-a condus inainte de 90, gen plagiatorul Ponta si mincinosul Sova cu masters-uri imaginare. Sau la minstrul anterior al educatiei, sindicalistul fara scrupule.
Si din aia batrani, comozi sunt destui sau dinozauri batrani din universitati.
Nu va fi nici o reforma in Romania, decat daca mai inainte vine foamete la propriu. Si daca toata clasa politica actuala, absolut toata, va fi maturata. Mase de infometati, neplatiti, fara salarii, rugandu-se sa-i angajeze vreun patron, vreo companie, cineva.
Si Ecaterina Andronescu si-a plagiat teza. De ce s-a musamalizat marturia de la Nasul a colegului ei batran de catedra? Fiindca toti sunt la fel, chiar de-si zic stanga sau dreapta, n=au vrut sa se schimbe inca un ministru de educatie, sa fie liniste si pace.
Astia din universitar astepta acuma nerabdatori reducerea standardelor de promovare ale lui Funeriu, ca sa avanseze toti politicienii, pilosii, amantele etc. profesori si conferentiari.
Vai de capul lor.
„Andronescu şi-a plagiat teza”, rezultă că „Andronescu nu va oficializa niciodată plagiatul PM din guvernul în care ea este ministru”.
Nu am văzut emisiunea la Naşul, dar aş vrea detalii.
Domnule Vlaston,
Cautati pe net „Scoala profesionala pe model german Kronstadt”. Gasiti toate informatiile: cine a venit cu ideea, cine a infiintat-o etc. Cred ca ar iesi un articol interesant.