joi, martie 28, 2024

Economia grecească transformată in sos tzatziki sau cum să dai cu economia “din ṣanṭ în ṣanṭ”? (ṣi niste efecte pentru Romȃnia) – UPDATED 6

Ca sa incepem cu evidenṭa evidenṭelor, Grecia nu se va face bine curȃnd indiferent de rezultatul votului popular – si eu cred ca a batut un vanticel de democratie pe banii altora amestecat cu o doza de iresponsabilitate exprimata prin vot care au condus la rezultatul sperat de guvernul grec si de inegalabilul domn Varoufakis. Lucrul aceste este limpede pentru orice economist si e la fel din orice punct te uiti. Economia este dată cu totul peste cap de dezechilibre macroeconomice atat de grave incat nici macar apartenenta la euro nu o mai poate salva, pe termen scurt. Nu ajungi in prapastie, cum e acum Grecia, daca problemele sunt concentrate doar intr-una dintre cele trei zone care ar trebui sa fie echilibrate: sistemul bugetar, sistemul fiscal si sistemul monetar. In Grecia toate trei sunt date peste cap, iar dezechilibrelor masive sunt accentuate de o profunda criza politica. Spun criza politica pentru ca respingerea partidelor traditionale, aducerea la guvernare a unui cabinet in care Ministrul Finantelor, specialist in teoria jocurilor care vrea sa joace castig-sau-pierdere cu Schauble si cu reprezentantii Troicii asta inseamna. Mai inseamna criza politica sa fi un guvern investit cu putere populara si o majoritate in Parlament in ianuarie dar sa nu poti sa iei in iulie o decizie economica in numele tarii, sa o pasezi tot inapoi la popor.

Sa desfacem putin cele trei zone inter-relationate, incepand cu zona monetara pentru ca este cea mai afectata (desi dezechilibrele pornesc in primul rand din zona politica si doar se manifesta in dezechilibrele monetare). Atunci cand anunti ca nu iti vei plati datoriile internationale, tu, Ministru de Finante, nu trebuie sa te miri ca in apropierea deciziei tale se scot bani din banci cu sutele de milioane si in anumite zile cu miliardele. Daca sovai cu introducerea controlurilor de capital nu vei face decat sa pierzi si mai rapid bani din sistem. Daca te pui in postura in care nu mai atragi linii de finantare de la Banca Centrala Europeana  si te situezi prin declaratii si actiuni in afara unor criterii de macroprudentialitate sa nu te mire ca vei avea saptamana viitoare sau in doua-trei saptamani cel putin cateva banci grecesti in faliment – inclusiv din cele patru banci mama cu sucursale in Romania.  Se va intampla fie pentru ca nu mai pot face fata asaltului de oameni care isi cer banii la bancomat, fie pentru ca, sistemic, la un moment dat bancile grecesti nu vor mai face fata presiunii.  In fine, daca tu ca Ministru de Finante permiti chiar pe cladirea Ministerului de Finante sa se puna un imens afis care spune “nu austeritatii”, atunci pietele financiare (care adora austeritatea pentru ca le permite sa aiba o incredere mai mare ca isi vor primi banii inapoi, stransul curelei nefiind in termeni financiari monetari –dincolo de efectele dramatice asupra somajului pe care le discut mai jos – un indicator pentru pietele financaire si pentru careditori ca isi vor primi acele foarte multe miliarde imprumutate Greciei inapoi.

In zona fiscala, de asemenea draga dlui Varoufakis, nu exista de asemenea progres. A putea sustine datorii de 170% din PIB si chiar mai sus cu o baza fiscala care acopera doar 22% din PIB este un non-sens evident pentru oricine stie aritmetica de clasa a doua. La o banala impartire daca inchizi guvernul grecesc, cu toate scolile, spitalele, Ministerul de Finante a lui Varoufakis, Politia, toata administratia si birocratia, toti functionarii de stat – un lucru evident absurd – si tot iti sunt necesare, timp de aproape 8 ani  absolut toate resursele pentru plata datoriei actuale. Nu mai pun la socoteala faptul ca, daca economia va mai avea ani de scadere dramatica de peste 7-8% atunci momentul platii acestei datorii se indeparteaza pentru ca scaderea de venituri si cresterea de dobanzi la acea datorie este posibil sa impinga spre…calendele grecesti momentul inapoierii acelei sume. Este evident ca o economie medie (cu anumite venituri sezoniere care depind de turism, de pilda) nu rezista, cat o fi de in zona euro, cat o fi de sprijinita de Banca Centrala Europeana la un astfel de soc. Consolidarea fiscala ceruta de Troica nu s-a petrecut in mod real pentru ca sistemele de colectare a banilor sunt la pamant. Nu exista doar zone intregi ale economiei care nu platesc taxe (pozele cu romanasii nostril serviti de greci fara bon fiscal fac in continuare trafic bun pe facebook), dar administratia fiscala, ANAF-ul grecesc este chiar mai praf decat fiscul romanesc, daca va puteti imagina asa ceva (incasarile o demonstreaza). Ca o concluzie de etapa aici, e clar ca daca nu ai colectare nu ai cu ce sa sustii cheltuieli (cum este de pilda a treisprezecea si a paisprezecea pensie plafonata de unul dintre pachetele de austeritate ale Troicii). Si mai este clar ca daca nu ai credibilitate pe partea de colectare nu poti sustine nici zona monetara, sau cum ar spune Thatcher: “problema cu socialismul este ca, pana la urma, ajungi sa termini banii altora”.

In zona bugetara, este dezastru si nu exista o strategie de cum pot fi stapanite cheltuielile si adaptate mediului economic actual. Acum, Grecia are nevoie de 1.6 miliarde de euro pentru o transa la FMI dar in 2013 ziarul Kathimerini spunea ca primele 0.6 miliarde de euro din sumele taiate din buget (intr-unul din pachetele de austeritate convenite anterior) vor veni de la cei 1.000 de euro bonus de Craciun, Paste si de concediu de vara pentru fiecare functionar public. Carevasazica, cu niscaiva taieri  in echivalentul a o suta de salate feta pe an si fara imbatosarea asta fara rost, cu tafna si ura impotriva celor care iti dau bani sa nu te scufunzi (europenii si nemtii in principal), problema se putea rezolva. Problema este insa mai profunda si transcende existenta acestui guvern, indiferent daca va mai sta o zi (cum sper ca va sta Varoufakis care a declarat ca in cazul unui vot de “da” se cara acasa) sau mai mult. De fapt, abilitatea guvernului de gestionare a problemelor macro a slabit cu fiecare criza guvernamentala, cu fiecare criza politica creata de neasumarea masurilor de austeritate. Daca in 2013 masurile de austeritate s-au luat in al saptelea pachet de austeritate cu pretul parasirii guvernului de Stanga Democrata, in 2015 este nevoie de un vot popular ca sa transeze problema . De fapt clasa politica greceasca in frunte cu acest Tsipras luat in brate de cativa comentatori de la noi (unul chiar de la Ziarul Financiar, mai draga!) nu este in stare sa isi asume gestionarea responsabila a bugetului si a zonei fiscale si nu sunt in stare sa le coordoneze eficient.

Per ansamblu, este evident ca o iesire a Greciei din situatia in care e – sau o tentativa a altor tari de a nu avea aceeasi soarta – trebuiesc conceptualizate in acelasi triunghi politica monetara- politica fiscala – politica bugetara, iar pentru suportabilitatea masurilor de ajustare povara corectiilor macroeconomice trebuie impartita intr-un mix inteligent al celor trei politici.

Reactiile gresite din Romania

Capacitatea limitata de analiza economica din Romania (si a institutiilor in frunte cu Guvernul, si a zonei societatii civile)  s-a vazut cu varf si indesat. In timp ce dna Yellen, Guvernatorul Fed-ului dadea semnale publice pentru salvarea Greciei (o raritate absoluta), in timp ce Christine Lagarde iesea la rampa cu avertismente referitoare la plata transei de datorie pe 30 iunie, in timp ce Obama a rugat liderii europeni sa gaseasca o solutie pentru Grecia, in fine in timp ce oficialii europeni inroseau telefoanele cu Berlinul si pietele se scufundau cu 250 de puncta intr-o singura zi, erau la noi foarte multe persoane influente care spuneau, asemeni basmului cu Petrica si lupul, ca de atatea ori s-a strigat faliment ca nu o sa fie niciun faliment. Numai ca, ce sa vezi, faliment va fi in orice scenariu (chiar daca va fi mai bland daca un deal se face rapid). Tipurile de reactii (inca domninante in discursul public sunt:
1. “Nu vine criza, Grecia va negocia cu UE ceva pana la urma”.

Sunt politicieni care au anticipat ca va fi “aproape nul” efectul asupra Romaniei – la fel credeau unii prin decembrie 2008 cand se apropia criza de noi, iar noi nu intelegeam ca traim intr-o alta lume si ca trebuie sa luam masuri urgente, nu sa lasam aproape un an pentru a ne dezmetici. In continuare nu inteleg unii ceea ce scrie intr-un foarte bun editorial al lui Kaplan din Wall Street Journal (vezi aici : http://www.wsj.com/articles/SB11486026120286184909004581077960515036484)

If Greece does leave the eurozone, the economic aftershocks to the domestic economy could reduce it to a semi-failed state (…) If this happens not only will the Iberian states of Spain and Portugal be more susceptible to euro-debt contagion, but Balkan states with weak institutions and fragile economies like Albania, Bulgaria and Romania will be in a more exposed position.

(“Grecia redusa la stadiul de tara semi-esuata,(….) dar statele balcanice cu institutii slabe si fragile cum sunt Albania, Bulgaria si Romania vor fi intr-o pozitie mai expusa”) . Politicienii nostri poate ar mai trebui sa citeasca Wall Street Journal din cand in cand, citatul este dintr-un articol aparut pe 30 iunie, deja.
2. Absenti de pe frontul de lupta sau politica economica a guvernului Şontȃc- Şontȃc

A avea un guvern absent cu totul, care nu se intruneste pe aceasta problema, nu isi revizuieste disponibilitatile de cash, calendarul imprumuturilor interne si internationale, nu discuta propunerea lui Isarescu de acord cu FMI, nu se gandeste la un buget rectificativ, cu alte cuvinte nu exista deloc in planul ajustarilor economice da foate prost politic si economic, iar reactia pietelor nu va intarzia sa apara. In lipsa guvernului, presedintele cred ca va fi fortata sa apara si sa mai corecteze din ce se poate, de pilda probabil examinand cu atentie, in noul context international, daca ne putem permite sa promovam pana la capat Codul Fiscal recent votat de Parlament (vezi aici : http://www.bursa.ro/iohannis-inghite-cu-noduri-codul-fiscal-272800&s=macroeconomie&articol=272800.html) . Uite ce spune Ionut Dumitru, de pilda, Presedintele Consiliului Fiscal, cu MTO-ul ar trebui sa priceapa ceva si dl Premier Ponta intre timp, ca dl ministruTeodorovici spune ca nu e nicio problema ca o sa avem deficit mai mare :

„Nu putem certifica faptul că această măsură nu afectează MTO. Anul trecut, am reuşit să respectăm deficitul structural aferent MTO, respectiv 1%, însă, anul viitor, la o TVA de 19%, vom discuta de un deficit efectiv de 3,2%, corespunzător unui deficit structural de sub 1%. Ca să avem un deficit structural de 1%, ar trebui ca deficitul efectiv să fie mai mic de 1%. În aceste condiţii, nu vom respecta pactul de stabilitate şi de creştere, vom avea o deviaţie masivă de la obiectivele pe termen mediu”. Exista inca anumiti comentatori care nu fac legatura intre Codul Fiscal de la noi, MTO-ul din acordul Romaniei cu FMI (ratat momentan) si situatia actuala din Grecia – as zice sa conexati rapid punctele sis a intelegeti desenul economic de la periferia Europei.

Ba mai mult, intr-o astfel de situatie sa ai la pupitrul de comanda un novice in ale economiei este o dovada ca guvernul Ponta schioapata evident. Romania ca tara nu isi permite sa mearga inainte cu miscari de tipul ṣontȃc-ṣontȃc, poate doar dl Prim Ministru isi permite in nume personal asa ceva.
3. “Bancile cu capital grecesc nu sunt dependente de banca-mama”

Sigur, Mugur Isarescu isi joaca rolul pe care trebuie sa il joace un om care conduce banca centrala: stati linistiti, masurile noastre macro-prudentiale functioneaza, nu conteaza ce se intampla cu banca mama, bancile din Romania sunt supravegheate de BNR, solvabilitatea lor este de 16% (adica pentru fiecare 100 de euro depusi ar putea sa iti dea maine din rezervele pe care le au 16 euro, presupunand absurd ca toata lumea vrea sa isi ia banii inapoi). Dar tot Isarescu vorbea de actori cu depozite in aceste banci care il sunau la 2 noaptea sa il intrebe ce se intampla. Ca sa fiu si eu prudent in exprimare pentru a nu amplifica panica , mi se pare complet ilogic ca in conditiile anuntului unui eventual faliment bancar in Grecia la banca x banca respectiva sa nu suporte unele consecinte si la filiala din Romania, cat o fi ea de insularizata, verificata, supravegheata si dadacita de BNR. Este pur si simplu natura umana – s-a inchis fabrica de Trabanturi, nu iti mai cumperi Trabant, iti schimbi decizia de cumparare in calitate de client si , evident, din motive prudentiale (pentru ca increderea, reputatia si solvabilitatea este in centrul deciziei de a devei clientul unei banci) .

Daca la nivel de sistem bancar romanesc avem 10% active grecesti, evident ca nu va fi o tragedie, dar se vor simti zdruncinaturi, mai ales ca memoria Bancorex/Bankcoop/Banca Agricola/ Banca Dacia Felix nu e complet stearsa din mentalul colectiv. Aceste zdruncinaturi vor fi mai usor de gestionat in special datorita masurilor bune ale BNR: legislatia privind bancile-punte, legislatia privind supravegherea bancara si a eventualei lichidari ordonate in caz de dificultate, cerintele ridicate de solvabilitate in urma stress testingurilor, etc. Nu ma convinge insa nimeni ca o sa trecem usori ca o boare prin aceste probleme, mai degraba vom trece, ca tara, din nou, prin niste furci caudine.
4. Un comentator contrasteaza “taria” Grecilor cu “liderii ingenunchiati” de la Bucuresti

“Este uimitor cum o ţară aflată sub pre­siu­nea uriaşă a finanţatorilor internaţionali a reuşit în toată această perioadă să menţină TVA de 13% la majoritatea bunurilor şi ser­viciilor.Ce au făcut până acum FMI, Banca Mon­dială şi Comisia Europeană dacă nu i-au con­vins pe greci să ridice plafonul TVA de la 13% la 24% sau, de ce nu, la 27% ca în Ungaria?

Aici se vede diferenţa între liderii îngenuncheaţi ai României şi tăria grecilor în toată această perioadă, pentru că guvernul Tsipras a venit doar de câteva luni la putere, iar toată această rezistenţă la o soluţie drastică de majorare a TVA este de presupus că le-a aparţinut guvernelor anterioare.”

Este tulburatoarea opinia. Nu o voi analiza din punct de vedere al logicii ei interne si nu voi comenta foarte mult pt. ca este vorba de un fost (si poate, de ce nu?) viitor coleg de pagina. Totusi, nu ma pot abtine sa nu spun ca daca taria Greciei se va manifesta printr-o tara in colaps financiar, darza si mandra ca ii intra bancile in faliment si care sta imbatosata ( pe stilul marinaresc consacrat si pe la noi “sa trecem prin criza precum trece marinarul prin furtuna”), ceva este putred in…Danemarca. Sa ai o tara in care pensionarii nu isi pot scoate banii din bancomate, obligata probabil sa isi schimbe si moneda si sa suporte o devalorizare cu efecte imposibil de calculat- nu vad un lucru lucru de laudat sau ceva exceptional, care ne poate servi drept model aici. In economie nu merge cu prabusiri marete, vorba unui alt comentator mai aproape de adevar – noi, romanii verzi sa iesim cu scuturi si sulite sa ne aparam TVA-ul, sa reducem taxe si impozite permanent pentru urmatorii ani si sa le demonstram si noi Europenilor cat de darji suntem, taman acum, taman azi, in conditiile in care Moldova va intra probabil si ea in faliment (cel putin prin cateva banci fraudate), Grecia va fi sigur in faliment si toata lumea se uita cu lupa la alte tari de tipul Romaniei de la periferia Europei? Asta nu!

UPDATE 1

Si, iata, s-a savarsit, numaratoarea pana la final nu va schimba esenta votului…. in acorduri de Zorba Grecu, grecul lefterakis gaseste prilej de sarbatorire. Legile economiei sunt aproape la fel ca legile gravitatiei – sa votezi ca triunghiul are patru laturi sau cercul mai putin de 360 de grade este un nonsens. Omul care posteaza clipul de mai jos pe Facebook (e Piata Syntagma, din Atena) spune ca Grecia a dat o „lectie de democratie intregii lumi” . Nu  a facut decat sa isi dea singura un faliment sigur si usturator. Pe care il va digera cu sos tzatziki.

ttps://www.facebook.com/luigidimaio/videos/870813206288560/?fref=nf

UPDATE 2

„Eu am inteles ca azi grecii au votat ca europenii sa le dea in continuare imprumuturi. Astept referendumul din Germania de exemplu, sa vedem daca ei sunt de acord.” . Nu pot decat sa adaug ca, daca s-ar fi folosit varianta referendumului in Germania ar fi fost foarte posibil sa nu avem niciun bail-out, daramite doua. Bine, posibil ar fi fost sa nu avem nici euro, pentru ca au fost putini cei care au vrut a renunta la marca germana, dar oricum…..

UPDATE 3

http://www.bbc.com/news/live/business-33382332

Dragi cetateni, daca vreti sa vedeti cum se fac politicile publice adevarate uitati-va la acest clip BBC numit : Osborne statements on Greece. Ganduri legate de capacitatea consulara a Marii Britanii, de cei care calatoresc in Grecia si ar putea avea nevoie de ajutor de urgenta pentru ca bancile sunt inchise, despre platile asteptate de la furnizorii greci catre business-urile din UK, despre discutii europene si diplomatie economica prin FMI , plus luarea unor masuri interne – de siguranta a depozitelor, de reasigurare a populatiei si de sprijin pentru sistemul bancar britanic.  Ce as mai putea adauga? Vedeti vreuna din aceste teme sa il munceasca pe inegalabilul domn Oprea si pe inegalabilul domn Ponta?

Update 4

Nu stiu daca prefer parerea premierului interimar pe subiectul Grecia sau parerea premierului Sontac-Sontac.

„Eu cred că cel mai important lucru este ca Grecia, în urma acestui referendum, să continue parcursul pro-european şi, bineînţeles, este important, pentru Grecia, pentru toată Uniunea Europeană, bineînţeles, cu partenerii europeni, să rezolve această criză care afecetază poporul grec”, a spus Gabriel Oprea.

Simt nevoia sa consemnez aceasta fraza aici pentru ca vine din partea premierului interimar, adica omul de la butoane care ar putea (sau nu ar putea) sa faca ce scrie mai sus – intalniri cu factorii de raspundere pentru un raspuns adecvat, cum au avut si alte tari europene. Nu ma feresc sa o spun, o spun direct – intrucat tragem inca nadejde in PNL ca dl Oprea va reconsidera „interesul national”si va pune umarul la debarcarea omologului lui Tsipras, dl Ponta, nu comentez in plus aceasta fraza. Speranta este sa isi schimbe viziunea fata de guvernare, viziunea fata de gramatica limbii romane nu cred ca si-o va schimba vreodata.

Avem foarte multe active, avem foarte multe bănci greceşti aici. Ştim bine că ne poate afecta şi pe noi„. Iarasi, no comment.

Despre parerile dlui Ponta :

Îi detest pe talibanii sau măcelarii sociali care demonizează un popor doar pentru că uneori îndrăzneşte acel popor să aibă altă părere decât ei. Grecia este parte esenţială a Europei.
Pai macelar social este cel care conduce o majoritate care atunci cand nu incearca sa cioparteasca din atributiile CCR-ului sau sa ia capul unui judecator al CCR-ului, se chinuie sa amputeze DNA-ul sau atributiile DNA-ului. Taliban este cel care anihileaza Avocatul Poporului, anexeaza Monitorul Oficial la Palatul Victoria si cel care forteaza Ministrul Educatiei sa desfiinteze o comisie care ia in discutie o speta de care e legat direct. Tot taliban este cel care trage sforile pentru ca bunii lui prieteni sa foloseasca Parlamentul pe post de scut anti-DNA.

„sunt o democrație funcțională și asta trebuie respectat și chiar admirat”

Sosul tzatziki in care balteste Grecia se rasfrange si asupra gandirii dlui Ponta – daca este functionala o democratie care nu isi poate decide soarta fiscal-bugetara fara referendum si in care Ministrul Finantelor afiseaza bannere de protest pe cladirea Ministerului, atunci nu imi ramane decat sa ma minunez. Si sa ma gandesc cat timp va mai putea o astfel de gandire sa reprezinte gandirea oficiala a premierului roman in functie.

Nici situația din Grecia, nici cea din Ucraina, nici războiul din Siria sau alte evenimente externe nu pot perturba direcția noastră pozitivă

Iata-l pe premier schipatand, dar fiind imperturbabil, nimic nu va tulbura linistea guvernamentala. Ca bursele se incapataneaza sa scada, ca bancile vor avea probleme  reale , ca sunt o droaie de lucruri care ar trebui avute in vedere (vezi mai sus ce face guvernul britanic) , nimic nu il poate tulbura pe iscusitul domn Victor Ponta. Aceasta fraza pune pe acelasi plan situatia greceasca, cea ucraineana si cea sirana – o uluitoare performanta logica pentru cineva care ar trebui sa aiba habar, cat de cat, macar prin briefingurile primite de la Ministerul de Externe ca o asemenea alaturare logica nu isi are sensul. Sau poate, cine stie, dl Ponta nu mai primeste briefinguri (sau nu i se mai trimit) de la Ministerul de Externe, public stim noi cetatenii de rand doar de vizita lui „tata socru”, in aceste zile. Sunt curios care este parerea cititorilor despre aceste doua luari de pozitie venite de la Palatul Victoria.

UPDATE 5

Conséquences pour la zone euro elle-même qui a commis des erreurs . On ne peut faire fonctionner une monnaie unique sans un véritable gouvernement  économique, capable de prendre des décisions rapides et d’organiser la convergence des économies de la zone. Des progrès ont été faits sur le plan budgétaire et bancaire. Mais il faut maintenant aller plus loin dans l’intégration, notamment fiscale. On attend une initiative forte de la France et de l’Allemagne en ce sens.

Conséquences pour la France enfin. Nous ne pouvons continuer à laisser notre dette se rapprocher des 100% de notre PIB , faute de maîtriser nos déficits . La moindre hausse des taux d’intérêt nous conduirait à la catastrophe budgétaire. Une autre politique économique s’impose. J’y reviendrai.

Comentarii de la Allain Juppe: Franta nu-si poate permite datorii care sa se apropie de 100% din PIB, Grecia trebuie sa fie ajutata sa iasa din zona euro fara prea multa drama, Europa trebuie sa recunoasca ideea ca e imposibil sa functioneaze o moneda comuna fara un guvern economic comun, capabil sa organizeze convergenta zonei euro.

Upadate 6

http://www.mediafax.ro/externe/fidel-castro-l-a-felicitat-pe-alexis-tsipras-pentru-victoria-sa-stralucitoare-la-referendum-14554138

Tulburator! Fidel Castro il felicita pe Alexis Tsipras pentru „victoria stralucitoare”. No comment .

Distribuie acest articol

59 COMENTARII

  1. Eu am inteles ca azi grecii au votat ca europenii sa le dea in continuare imprumuturi. Astept referendumul din Germania de exemplu, sa vedem daca ei sunt de acord.

    • Un rezumat destul de bun. Ma tem ca nici rundele trecute de finantare a Greciei nu treceau daca se propunea un referendum pt. ele.

    • Sau, de ce nu, un referendum in intreaga Europa, daca ii vrem colegi in Uniunea Europeana de exemplu… Ca eu credeam ca in UE avem un set de valori comune, gindim cit de cit la fel, ne respectam…

  2. Concluzie generala :
    1- Democratia falitei Grecii e net superioara imitatiei de democratie din Romania . La ei referendumul se respecta (indiferent de rezultat) . La romani rezultatul unui referendum se uita repede , nu produce absolut nici un efect in legislatie . Amnezie politica totala .
    2- Ca urmare a pc.1 : Or fi avind grecii o clasa politica mizerabila dar cea romaneasca ii depaseste .In negativ .

    Stict de Grecia . Alternativele sint doua .
    A- Lasati fara euro . Faliti . Liberi sa tiparesca o noua moneda nationala (drahma) si fara controale din partea BCE . Un fel de Romania anilor 90 cu inflatia si devalorizarea leului . Puțin probabil ca UE in ansamblu va decide pentru asa ceva .
    Nu doar nu exista instrumente juritice pentru a fi aruncati afara din moneda euro dar nu exista nici unanimitate de opinii intre tarile membre a zonei euro .
    B- Mai probabil , tratative intense pentru a stabili cit din datoria publica (minim 30 % sint cererile grecilor) sa fie abrogata si la ce ramine , pentru cit timp sa fie scutita Grecia de a platii rate , comisioane . Ce sa se ceara grecilor in schimbul acestor masuri .
    4- In cazul B , care va fi tara cu moneda euro care va cere prima acelasi tratament rezervat grecilor ? Cu justificarea : la unii da si la altii nu ?

    Cu astfel de scenarii , ne mai grabim sa adoptam moneda euro in 2019 ? :)

  3. Avem noroc ca in timpul crizei Romania nu a fost guvernata de un inconstient ca Calin Popescu Tariceanu-Biletel si hoarda sa de ministri incompetenti, care au mituit in stil grecesc votantii.

    Este oarecum amuzant sa vedem acum complicii compromisului Biletel dindu-le lectii grecilor, in timp ce cind erau la guvernare s-au purtat exact in stilul Varoufuckis cu natiunea pe care au praduit-o.

    • Nu mai simt inclus in categoriile dvs. de „complici”. De cand a devenit consilierul „complice”? Mai ales cand nu aveti habar efectiv ce sfaturi a dat….insa va dati cu parerea.

      • Mda, ce e in „public record” este complicitatea implicita a servitorilor ministrului Tariceanu-Biletel cu haotica guvernare de tip grec a acestuia.

        Semi-scuze cu „nu stii dumneata ce i-am soptit eu la ureche” nu tin nici la scoala primara.

        Si da, ne dam cu parerea cu totii, si cetatenii (din taxele noastre au fost platiti si Tariceanu si micii lui pitici) si cei care inca mai vorbesc in gura mare dupa ce au dus tara de ripa.

        Monologul, daca el e dorit, se poate tine in fata oglinzii din baie.

        • Monolog mi se pare ala in care nu combati cu nici un argument opiniile exprimate ci doar pui o eticheta autorului si il trimiti la origini… Nu sint simpatizant Tariceanu, dimpotriva chiar am opiniile mele referitoare la ce a facut el cu banii de pe BCR, dar citesc cu mare placere opiniile autorului publicate aici..

          • Absurdistan are dreptate. Manechin cu sleatca a avut exact atitudinea si politicile iresponsabile ale politicienilor greci. Ca d-l Razvan nu o fi consiliat exact pre probleme de cum sa turam economia cu bani imprumutati aruncati pe pomene mai putin ne intereseaza. Pe noi ne intereseaza cum tot dansul dadea in Base-Boc pe la antene cu pomelnicul bine stiut: ne-a taiat salariile, ne-a luat pensiile.

            • Pai motivul este unul f. simplu. La fel ca in bancul ala cu supliciile in care avem un American, un neamt si un roman. FMI-ul a spus cresteti TVA SAU taiati salarii. Boc/ Basescu au reusit sa le faca pe ambele plus tentative cu pensile.

            • Adica Boc si Basescu, ca oameni politici, au taiat mai multe populatiei decat minimul necesar? Ar fi probabil singurii doi politicieni la nivel mondial unde a venit cineva si a spus „trebuie sa taiati 10 lei la salar” si ei au zis „Nu, nu, nu, noi taiem 30 de lei, ca sa fim siguri, chiar daca nu e necesar”. In conditiile in care in 2 ani aveau alegeri.

              Povesti, domnule. La fel si alea cu „noi am vrut sa fie bine, dar a fost rau”.

  4. Nu vad de ce falimentul bancilor trebuie imputat clientilor. Daca despre falimentul bancilor e vorba, nu va nelinistiti, o sa vina alte banci in loc. Si da, in banci majoritatea ar trebui sa aiba dubla specializare (studii economice dublate de alta facultate), ca sa fie credibili in societate, in caz ca si-ar propune, prin reciprocitate, aceasta „credibilitate reala”.

  5. Stiu ca nu va place…
    dar prima piesa din domino tocmai a cazut. In ciuda agitatiei unora, va urma Brexit, SP-exit si altele. Si destul de rapid! Noi, romanii? Cum zicea mr. Huntington…suntem pe o linie de falie. Falie care trece pe culmea Carpatilor. Stiti, in 1938 cand Marea Britanie si Franta ii faceau cadou lui Hitler, Cehoslovacia, mai erau unii care sperau intr-o pace iluzorie asa cum dvs. sperati azi intr-un proiect european.
    Daca ar fi dupa mine, stimate domn, as face exact ce spunea Cromwell…increde-te in Dzeu dar tine la adapost praful de pusca!

    • Sa nu ne pripim. Vedeti desfiintarea UE, de fapt, eu nu o vad. Va fi dificil, se va transforma, se va reforma, dar de murit nu cred ca va muri acest proiect.

      • Eu unul sper sa mearga „the way of the Dodo”, cu toate prevederile lor de nanny-state emise de catre dobitocii de la Bruxelles!

        Platiti din – scuzati expresia! – banii nostri ca sa ne bage bete-n roate…

  6. Ai comparat legile economice cu legea gravitatiei, dar este total incorect.

    Legile naturii nu pot fi influentate de deciziile umane pe cand economia este exact cumulul deciiziilor luate de oameni, rationale, iartionale, emotionale, strategice, sau prostesti.

    In consecinta, nu vad de ce am astepta ca sistemul sa functioneze ca un motor, cand sistemul este in fapt o constructie din carti de jucat lipita cu scotch si saliva.

    Frica tuturor de „NU” in referendumul din Grecia este pentru ca astfel va fi expusa fata reala al sistemului economic mondial: un fel de voodoo bazat pe o filosofie subreda si executat in data center-uri, pe care *nimeni* nu este capabil sa o inteleaga, desi experti sunt la toate colturile.

    Era plin de experti si in 2008 care nu vedeau nereguli. Era plin de experti si atunci cand Grecia lua (sau i se bagau pe gat) imprumuturile pe care acum nu are cum sa le intoarca nici daca-si vand toti grecii rinichii.

    De ce au primit analistii milioane de dolari salarii si bonusuri ? Ei de ce nu au ridicat steagurile rosii mai devreme ? Modelele ziceau ca asa e mai profitabil ? Ok, atunci sa-si asume pierderile.

    Deci nu, economia n-are nimic in comun cu legile fizice. Legicle fizice sunt elegante, concise si valabile la scara intergalactica.
    „Legile” economice nu sunt legi, sunt niste directive sau mai exact „porunci” pe care tinerii le invata in facultati si apoi se bat in piept cu opiniile.

    „Economia” este de fapt un sistem informatic gigantic, care a fost dezvoltat in paralel de multi jucatori, fara niciun fel de design initial. Mai mult, specificatiile sistemului se schimba de la o zi la alta de catre politicieni care au cu totul alte motivatii decat integritatea sistemului.

    Orice sistem informatic de asemenea dimensiuni este plin de bug-uri, atat la nivel individual al fiecarui nod participant, cat si la nivel inalt de design, care inevitabil va duce la un crash al sistemului cu coruptia datelor.

    Ceea ce se intampla acum in Grecia este doar prima exceptie. Daca va fi handle-uita corect, sistemul va mai schiopata pana intervin legile fizicii reale (clima si forta bruta) , daca nu, atunci crash-ul incepe acum.
    Eu mi-am pregatit pop corn-ul. Let the show begin :).

    • Daca ar fi adevarat ce spui tu aici, ar trebui sa ard in piata publica diploma de la London School of Economics, pt. ca inseamna ca legile economiei nu functioneaza si sunt ca un bug IT. Exista legi in care eu cred – inflatia cand exista dezechilibre macro, legea cererii si a ofertei, legea transferului semnalelor economice prin pret, samd.

      Popcorn-ul va rog lasati-l pt. Premier, pt. cand se intoarce din Turcia.

      • Razvan, respect faptul ca ai facut studii si ai acumulat cunostinte avansate. Este important. Toti am facut asta, pentru ca altfel nu am putea supravietui in complexitatea asta. Aceasta ne da impresia ca avem o intelegere mai profunda a realitatii si reduce frica de a trai.

        Dar trebuie sa observam ca „stiinta”, desi este studiul „adevarului” bazat pe teorie matematica si confirmata experimental de multe ori o ia in directia dogmei, iar „exceptiile” de la reguli sunt maturate sub covor.

        Prea mult s-a investit in dezvoltarea teoriilor, a accepta ca teoriile sunt gresite ar fi distructiv pentru foarte multe ego-uri si ne-ar lasa „in aer” in lipsa unor teorii alternative.
        De aici si dogmatizarea inceata a stiintelor, pana cand realitatea rabufneste ca un vulcan prin gaurile teoriilor ignorate de atata timp.

        Dar uite hai sa luam exemplul pe care l-ai dat – legea cererii si a ofertei. Cererea intersectie cu oferta egal pret. Economics 101.

        O abstractie a comportamentului fiintelor umane.

        Asumptia este ca participantii din aceste ecuatii sunt perfect rationali si actioneaza din necesitate pura, limitati doar de resursele naturale, iar cererea si oferta sunt doua variabile independente una de alta.

        Realitatea este insa ca generatorii acestor doua curbe sunt fiinte maleabile, emotive, manipulabile si rareori rationale.

        Astfel ofertantul poate manipula cererea prin publicitate sau stiri, apasand butoanele primitive ale mintii umane – frica si placerea, iar efectul de turma amplifica fenomenul pana la isterie – in care participantii genereaza cerere din dorinta de fi ca altii si nu pentru ca au nevoie de respectivul bun.

        Din cauza avansului tehnologic, oferta poate fi marita in acelasi ritm, pretul ramanand constant.

        Dupa cum observam, „legea” nu are efect aici – cererea este generata artificial in conformitate cu oferta, iar ‘surplusul’ cererii si ofertei se observa in obezitatea si sanatatea populatiei, insulele gigantice de gunoi din ocean, atomsfera si biosfera distrusa.

        Mai abstract, cererea si oferta sunt consecintele expunerii fiintelor umane la *informatie*, iar informatia are niste proprietati diferite de materia fizica, anume – poate fi generata din nimic si poate fi copiata la infinit, violand legile conservarii materiei si energiei.

        Cu cat se genereaza mai multa informatie, cu atat se poate creste cererea si oferta. In absenta informatiei, cererea este zero (pentru orice bun in afara necesitatilor corpului).

        De aici si paradoxul cu care se confrunta umanitatea – sistemul nostru se bazeaza pe niste variabile care sunt manipulabile la infinit, iar realitatea fizica in care ne aflam are limite determinate.

        Teoriile economice sunt pierdute undeva prin abstractii matematice si teoria jocurilor, ignorand aspecte importante ale psihologiei umane si desi pot fi corelate cu comportamentul majoritatii, sunt niste aproximatii comode, in timp ce erorile de rotunjire se cumuleaza si se cumuleaza…

        Astfel crizele economice, politice si sociale sunt inevitabile in sistemul de acum si nu pot decat sa se intensifice pe masura ce teoria se indeparteaza tot mai mult de realitate.

        Nu scriu ca sa te contrazic si nici nu pretind ca inteleg foarte bine despre ce vorbesc :), e mai mult un exercitiu de asociere libera si batut apa in piua.

        Esenta este ca economistii inteleg doar aproximativ ce fac, in timp ce cred ca stiu exact ce fac, iar asta este foarte periculos.

        O zi buna.

        • Recunosc ca fundamentele epistemice ale economiei sunt departe de a fi perfecte si, intr-adevar, functioneaza ca o aproximare. Cazurile de mai sus sunt de market breakdown deci de fapt piata devine nefunctionala din cauza nefunctionarii elementului de pret ca semnal si din cauza nefunctionarii curbei cererii si a ofertei si a imbinarii dintre ele.

          Asta e doar un prim raspuns – cred ca va trebui intr-un articol viitor sa scriu despre fundamentele economiei, ca sa ne amuzam un pic si sa colectam si parerile altora :)
          Aveam mai demult in plan, dar nu s-a materializat planul asta pana acum…..

      • Cu scuzele de rigoare va spun ca va inselati!
        O diploma intr-un domeniu tehnic arata ca stapaniti acel domeniu, chiar daca teoriile fundamentale ar putea sa se modifice (la un nivel foarte inalt). In schimb, o diploma intr-un domeniu social arata doar ca stapaniti o anumita paradigma, la care eu unul pot (sau nu) sa ader!
        Nu stiu exact ce anume ati studiat – si nici nu ma intereseaza – dar in conditiile in care viziunea dumneavoastra asupra societatii nu corespunde scrierilor lui von Mises, Rothbard, Rand, de Soto etc. imi permit sa consider ca sunteti specializat (sau supra-specializat, daca doriti) in sofisme si minciuna!
        Sa va fie socialismul usor… asta, desigur, pana la primul „bank run” cand veti vedea cum e cu piata libera si cum isi permite statul sa-si bage gingasele picioare in ea ;)

        P.S. Ca veni vorba, cat de „etica” vi se pare interdictia aplicata de guvernul grec privind retragerile bancare? Sau s-a schimbat brusc dreptul de proprietate asupra banilor si n-am aflat noi?

          • „Pare” gresit, domnule Orasanu, raspunsul va este adresat!
            Ramane ca si dumneavoastra sa-mi raspundeti (daca doriti, desigur).

            • Pai inteleg atunci ca pe dvs. nu va intereseaza ce am studiat – v-ar fi interesat doar daca ar fi fost studii despre Mises si compania. Nu au fost. Mai spuneti ca sunt specializat in sofisme si minciuna, insa nu demonstrati empiric in niciun fel. Eu, draga domnule, mi-am petrecut o parte din timpul de la LSE studind teoria falsificabilitati a lui Karl Popper. Insa, evident, nu e interesanta pt. ca, repet, nu e nimic cu Mises si ceilalti. Ramane sa va autoanalizati contributia la dezbaterea publica – cred ca pe timpul meu pe care il aloc pt. a intra in dialog cu cititorii am dreptul sa cer civilitate daca aveti pretentia si a alte raspunsuri (deja ati primit cateva). Noapte buna (nu e o ironie, e chiar noapte in SUA de unde scriu) .

            • Domnule Orasanu,

              Spre deosebire de teoriile stiintifice, cele economice au la baza un fundament socio-politic. Ca atare, chiar daca un absolvent de Yale si unul de Academia Russkaya au studiat acelasi numar de ani si au acumulat o cantitate „egala” de cunostinte este plauzibil sa credem ca premisele gandirii lor economice utilizeaza paradigme total diferite.
              Un simplu exemplu: cum credeti ca pot ajunge la un consens cu doamna Stoichiu, in conditiile in care dansa este clar orientata spre stanga iar eu sunt libertarian?
              Prin urmare, nu v-am contestat efortul si calitatea cunostintelor acumulate, vreau doar sa stiu dupa ce paradigma „functionati”, si intre altele daca sunteti adeptul dreptatii absolute sau a celei (asa zis) sociale? Nu credeti ca este cazul sa ne cunoastem pozitiile pentru a ne putea evalua contributiile?

  7. Cam alarmist articolul si ca sa fiu sincer, ma asteptam la mai multe cifre legate de datoria Greciei si sustenabilitatea acesteia dar si la o descriere a ce ar fi urmat sa se intample daca grecii ar fi spus da. Destul de slabut articolul pentru un economist:)

    • Multumesc pentru raspuns.

      Eu eram curios sa aflu mai mult despre:

      1. Platile facute de Grecia in contul datoriei (principal si dobanzi) in perioada 2000-2014.
      2. Motivele care au stat la baza primirii Greciei in zona euro desi avea un deficit bugetar in jurul a 100% din PIB.
      3. Demersurile facute de UE in vederea ameliorarii colectarii veniturilor fiscale (evident ca responsabilitatea in acest caz revine grecilor dar sunt curios daca a existat vreun astfel de demers).
      4. Locatiile unde s-au adapostit banii grecesti proveniti din evaziune si/sau coruptie.
      5. Cat de realiste sunt estimarile de rambursare a datoriei prinse in ultima strategie a troikai.
      6. Care e viziunea despre evolutia Greciei la nivelul leadershipului zonei euro?

      Evident ca nu pot fi scutiti grecii de responsabilitatea situatiei in care se afla dar cred ca, la nivelul unor economii consolidate (Germania, Franta, etc…) decizia de a acorda in continuare imprumuturi unui client insolvabil pune intr-o lumina proasta si establishmentul financiar european de la care am putea avea totusi pretentia respectarii unor standarde mai inalte.

      • http://www.petreanu.ro/2015/06/29/iata-ce-reforme-umilitoare-ii-sunt-solicitate-greciei/

        Ar trebui un nou articol sa raspund la tot, dar pe scurt pentru 3 si 6 puteti citi conditionalitatile zonei euro – este ultima forma a acordului propus de Eurozone si respins de greci – dar am o vaga banuiala ca in ciuda referendumului va functiona drept draft pt. acordul urmator (cu numarul 8)

        https://en.wikipedia.org/wiki/Greek_government-debt_crisis

        De asemenea, de obicei nu recomand Wiki in chestiuni economice dar articolul de mai sus este scris rezonabil…dar nu trebuie folosita nicio informatie fara cross-checking.

        5. nu sunt realiste niciun fel de estimate, aceste estimari nerealiste sunt folosite pentru a alimenta iluzia (necesara politic in Germania ) ca banii se vor intoarce cel putin 100% la creditori, la un moment dat. De fapt, este o iluzie care functioneaza prin amanarea scandetei cu foarte multi ani si astfel problema este impinsa in viitor.

        3. Daca va uitati in acordul cu FMI , se propune infiintarea unei agentii fiscale noi, de la zero si asta reprezinta prior condition in acordul cu FMI – cea mai puternica formulare posibila , un soi de trigger pentru acord, fara de care celelalte masuri nu se intampla.

        Sper ca ajuta, pentru a raspunde la tot restul ar mai trebui un intreg articol.

  8. ….sa vina sa le povestim noi cum e sa mănânci soia, sa bei nechezol, sa înveți la lumânare, sa stai in frig ( nu la soare ca ei).ca sa-ți plătești datoria externa. Niciun stat european nu știe ce pietre au mâncat romanii ca sa-si plătească datoriile! Acum ar fi momentul sa se facă o astfel de comparație!

    • Pai tocmai, nici noi nu am facut bine ca am stat la lumanare sa platim datoria, era momentul pentru reinvestitii din economie si datoria se putea plati in inca 10-15 ani doar din cresterea economica, dar nu a fost sa fie….

      • Ideea era ca noi chiar stim ce este cu adevarat austeritatea si ne-am purtat-o in pas de defilare, cu uniforme si cu botnita, pe cand grecii, cu pensii medii de 1500 de euro, mai mari decat ale nemtilor, nici nu concep sa li se taie din ele, ce sa mai vorbim sa bea un pic de nechezol, sau sa manance soia! Habar nu au ce este aceea austeritate.
        Eu subliniam doar diferenta de atitudine dintre popoare. Bineinteles ca a fost o tampenie sa platim datoriile cu un astfel de pret.

  9. Europa nu va ma fi la fel.. buturuga mica, rastoarna carul mare. Problema pusa de Greci se numeste simplu „suveranitate” sunt membri UE dar nu sunt lipsiti de drepturi. Vom avea ori o intelegere ori turbulente grave si litigii internationale.
    to be or not to be… in UE .. that is the question!!
    cam asa se scrie istoria. Institutiile financiare nu sunt nici Democratice si nici Etice… ne vine randul si noua romanilor in curand, avem 72 miliarde datorie si 7.500 euro venit pe cap de locuitor. (Grecii au 16.000)

    • „Problema pusa de Greci se numeste simplu “suveranitate” sunt membri UE dar nu sunt lipsiti de drepturi”

      De fapt problema Greciei este ca nerespectarea obligatiilor asumate le anuleaza automat si drepturile. Si atunci, despre ce suveranitate mai putem discuta? Suveranitatea unui Zero!?

      Suveranitatea este ultimul drept care ar putea fi invocat de Grecia. De fapt, comportamentul guvernului ca si al poporului grec nu este altceva decat un santaj ordinar, iresponsabil, echivalentul sugestivului „Dupa noi Potopul” folosit in articolul domnului Profesor Tismaneanu.

  10. Referendum a fost si in Islanda si rezultatul a fost NU. Marea Britanie nu si-a trimis vasele de razboi (ca in razboilul codului).

  11. Grecii au votat „Nu” crezand ca urmeaza sa aiba parte de o viata fara griji, ca li se vor sterge toate datoriile, ca toti creditorii se vor grabi sa-i imprumute in continuare (fara sa aiba pretentia de a-si primi si banii inapoi), ca drumul le va fi luminat de steaua dubla Tsipras-Varoufakis In esenta, grecii spun ca-s mai smecheri decat altii, ca-s destepti, ca-s frumosi si ca trebuie sponsorizati (pentru ca-s destepti si frumosi, eventual).
    Teoretic, UE ar trebui sa dea un exemplu. Sa vedem daca o tin balamalele sa dea exemplul asta. Rezultatul referendumului a ridicat mingea la fileu. Si pentru UE si pentru Syriza. Sa vedem cine-o loveste si daca iese-afara sau cade in teren.
    Cred ca, asa cum disparitia lui Nicolae Ceausescu nu a insemnat, automat, mai-binele Romaniei, nici respingerea austeritatii nu va insemna, automat, mai-binele Greciei.

  12. Bună ziua, aveți posibilitatea de a ne indica o sursă pentru a vedea cum a crescut în ultimele două decenii datoria Greciei, cine a solicitat în Grecia și decis împrumuturile, care este raportul între sumele împrumutate și dobânzi, În fine, la ce au folosit sumele acestea. Plata salariilor, investiții creative, deturnări de fonduri? Apoi, putem afla undeva numele acționarilor principali ai bîncilor creditoare, în afara FMI?
    Mulțumesc pentru indicații, bibliografie, eventual comentarii la întrebările mele.

    • La o parte din intrebari rasp. articolul anterior (mai ales care sunt datoriile si de unde sunt banii luati) . Aveti dreptate ca trebuie si o analiza a bugetului – ce s-a facut efectiv cu ei, insa autorul nu are capacitatea de o face in acest moment, fiind angrenat in altceva.

  13. Și dacă cei de la CE vor fi suficient de tembeli încât să cânte guvernului grec în strună? Că se aud deja voci în sensul ăsta.

  14. Foarte multe comentarii de pe internet o tot dau inainte cu teorii ale conspiratiei si cu maleficele BCE si FMI care vor sa inrobeasca lumea si sa ne tina in saracie, bla-bla-bla. Devine iritant! Sunt banci! Banci imense, intr-adevar, dar nu sunt Illuminati sau Diavolul sau alte prostii. Grecii au imprumutat sume enorme in ultimii 20 de ani ca sa sustina un stat supersocial. Acum trebuie sa dea banii inapoi. Ca si FMI a fost plin de oameni putini pregatiti si extraordinari de lacomi care nu au fost in stare sa isi dea seama ca Grecia nu va putea da vreodata inapoi 420 de miliarde de euro (!), asta e alta problema.

    • Sunteti ultimul om de pe planeta care mai crede in curba lui Laffer. Felicitari :)

      Acum serios – fiecare punct redus de TVA scade veniturile bugetare cu 0.2%-0.3%, cu o anumita ajustare dinamica ulterioara ce nu poate fi pe total estimata cu modelele pe care le avem. Deci, nu e o catastrofa dar nu va avea, cel putin nu initial, un efect pozitiv pe venituri o scadere de TVA.

      • Domnul meu, in principiu , ideea ca ai taiat taxe si te astepti la incasari in plus e un non-sens. Dusa la absurd, logica asta ar insemna, daca am urmari-o pana la ca pacat, ca daca taiem TVA-ul de tot (sau il lasam la un nivel nesemnificativ), incasarile s-ar duce pana la cer, ceea ce e evident un non-sens.

        • Nu stiu pe cine ati dorit sa contraziceti . Eu am precizat doar un fapt obiectiv : decontul de TVA ( formularul 300 ) pt luna iunie se depune pana pe 25 iulie . Pe cale de consecinta ANAF nu cunoaste azi impactul reducerii TVA la alimente

        • Si inversa e tot falsa: daca la un produs neesential pui taxe mari, vanzarile se prabusesc si incasarile din taxele pe acel produs scad. Care e realitatea?

          • Depinde de ceva numit elasticitatea preturilor. La produsele inelastice si nesubstituibile (de exemplu benzina sau tutun) poti sa te duci cu taxe mari pt. ca incasarile nu se prabusesc – a se observa supra-acciza la benzina care a colectat bani frumosi.

        • Domnule Orasanu, de evaziune fiscala ati auzit? Chiar credeti ca s-ar obosi cineva sa evite facturile, cu riscurile si efortul aferente, daca TVA ar fi de 9%?

          • Cred ca glumiti. 60% din tot sectorul de panificatie (cereale, trading, paine) , in lant, erau la negru inainte de scaderea taxelor. Ganditi-va de cate ori primiti bon nu de la supermarketul favorit, ci de la brutaria de la coltul blocului de unde va luati painea.

            • Mancam o bagheta la trei zile: o cumpar tot de la brutaria din colt, si tot nu capat bon fiscal. Chiar credeti ca ma afecteaza?
              In schimb, fumam trei pachete de tigari pe zi si chiar ma intereseaza sa le cumpar de la „Dorel” cu opt lei pachetul decat de pe piata fiscalizata, cu 14 lei pachetul.
              La asta ma refeream!

    • Nu scaderea TVA la alimente la 9% aduce la buget mai multi bani, ci faptul ca la un
      TVA de 9% la alimente se reduce evaziunea fiscala si vanzarea produselor alimentare
      intra in zona alba, fiscalizata, din zona neagra a evaziunii. La un TVA de 9% la alimente
      nu mai exista motivele financiare pentru a se face evaziune, in privinta alimentelor, si
      nu numai, principala componenta de evaziune fiscala era TVA.

  15. Observatia lui Florin mi s-a parut foarte pertinenta. Economia e o stiinta care opereaza cu modele experimentate direct pe mase. Primul si cel mai nefast plod al acestor experimente a fost materialismul stiintific. Dar experimentele continua si acum…Sapienti sat!

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Razvan Orasanu
Razvan Orasanu
Presedinte al Asociatiei "Tine de Noi", Kokkalis Fellow la Harvard University - John F. Kennedy School of Government (2012), Consultant local pentru Banca Mondiala (2010), director de cabinet al Presedintelui Consililul Concurentei (2009), absolvent al cursului Financial Programming and Policies - Fondul Monetar International (2009), Consilier de Stat al Primului Ministru pe probleme economice (2005 si 2007-2009) si Presedinte AVAS (2006). Absolvent London School of Economics, Joint Vienna Institute si al Cursului Executive Harvard Kokkalis (Atena-2006). Autor a peste 200 de articole in domeniul economic si al politicilor publice - in Ziarul Financiar, Capital, Money Express, Evenimentul Zilei si Contributors.ro

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro