joi, martie 28, 2024

Izabela

Vreau să vă spun povestea Izabelei.

Izabela e fata din poza de mai jos, care stă cu spatele la noi și se uită la o fotografie. Fotografia o recunoașteți cu toții: e o imagine din Piața Victoriei din februarie trecut, când toți manifestanții au aprins mobilurile desenând un uriaș tricolor. Fotografia a făcut înconjurul lumii, a apărut în sute de ziare, a circulat pe facebook, pe instagram, pe WhatsApp.

Izabela e fata care a avut ideea tricolorului făcut din zecile de mii de lanterne ale telefoanelor, aprinse în aceeași clipă, într-o zi de februarie la ora 9 seara. Izabela și prietenii ei de la „Corupția ucide” au împărțit celor din Piață foițe transparente colorate în roșu, în galben și în albastru și au trasat perimetrul fiecărei culori. Manifestanții și-au ocupat apoi locul potrivit. Au înfășurat hârtiuța în jurul ecranului și, la ora convenită, tricolorul făcut din lumini a explodat în Piață.

În poza de mai sus, Izabela se uită la fotografia ideii ei întrupate. Fotografia pe care o privește Izabela stând cu spatele la noi face parte dintr-o expoziție. Afișul expoziției îl aveți aici:

Expoziția, inițiată de europarlamentarii Monica Macovei și Sven Giegold, a fost deschisă la Bruxelles, pe 30 ianuarie 2018 la ora 18, în holul 3D al clădirii Paralamentului European. Cei trei vorbitori de pe afiș sunt reprezentanți ai mișcării #rezist. Însă invitați ai Parlamentului European au fost 16 tineri din toată țara. Printre ei s-a aflat și fata care semnează pe facebook cu numele Izabela.

Mi-am imaginat-o plimbându-se prin expoziție și oprindu-se în dreptul fotografiei pe care o făcuse cu putință. Izabela privește la fapta ei de-acum un an, decupată și transpusă astăzi pe un perete din sediul Parlamentului European. Privind poza, Izabela măsoară întreaga anvergură a gestului ei și-și spune pesemne că n-a fost în zadar ce a făcut atunci: iată, povestea scrisă de ea în urmă cu un an în România a ajuns acum la peste o mie de kilometri pe peretele unei clădiri din Bruxelles. Ea spune dintr-o aruncătură de ochi ceea ce toate cuvintele ticluite nu pot contesta. Nu întâmplător poza asta a devenit argumentul de care s-au izbit și sfărâmat toate minciunile rostite zilele trecute la Strasbourg de către reprezentanții PSD și Alde, în plenul Parlamentului European, când s-au dezbătut modificările legilor Justiției în România. „Da, dar noi am văzut România în stradă”, li s-a răspuns. „Vă auzim de acolo, din stradă”, a spus din partea PPE, parafrazând slogan-ul celor din Sibiu, europarlamentara Roberta Metsola. „În România zeci de mii de oameni sunt pe străzi împotriva unei elite corupte care abuzează de puterea ei”, a spus din partea Verzilor europarlamentarul Ska Keller. „Românii au ieșit în stradă pentru a-și exprima opoziția față de acele modificări care ar putea slăbi măsurile de combatere a corupției”, a spus Věra Jurová, comisar european pe probleme de justiție. Așa se face că gestul Izabelei a iradiat în lume și acum Izabeala, privind fotografia, contemplă iradierea propriului ei gest.

Izabela e foarte frumoasă. N-aveți cum să vă dați seama, desigur, din poza în care ea stă cu spatele la noi. Trebuie însă, deocamdată, să mă credeți pe cuvânt. E atât de frumoasă, încât ar fi putut face, cu frumusețea ei, o grămadă de alte lucruri: de pildă, să plece în lumea largă și să facă modelling. Sau actorie, să viseze că-i va lua locul, la Hollywood, cândva, Angelinei Jolie. În loc de asta, Izabela, dacă am înțeles eu bine, lucrează într-un magazin de bijuterii din București. Iar în timpul liber, se întâmplă să confecționeze un tricolor luminos mare cât o piață. Și să stea, dacă e nevoie, seară de seară în mijlocul Bucureștiului, împreună cu alte mii și zeci de mii de prieteni. Izabela a socotit că asta e bine să facă cu frumusețea ei. Să arate alt chip al României. Ca în poza asta:

Nu chipul guvernanților care vor să legifereze furtul și să eternizeze sărăcia în țara noastră, ci al unei generații pline de umor, de inventivitate și creativitate debordante, non-violentă și civilizată. Acesta nu mai e un tineret românesc pur și simplu, ci unul european, informat, care gândește și se comportă european, care învață în Europa, care e acasă în Europa, care nu vrea să-și părăsească țara, dar care vrea să aibă o casă curată la el acasă. Izabela e unul dintre acești tineri.

Izabela și manifestanții din piață n-au primit bani în sacoșe, ca partidele în preajma alegerilor, deși ea și prietenii ei reprezintă cel mai mare partid al românilor care a putut fi văzut vreodată în carne și oase. „Corupția ucide”, #rezist, Declic și alte întrupări ale spiritului civic, toți cei care au strâns manifestanții în Piață n-au avut bani de niciunele. Palmele din carton pe care scrie „Toți pentru justiție” le-au confecționat punând mână de la mână. Și-au plătit singuri „materialele”. N-au fost aduși, beți, cu autocarele la manifestație. Uneori au venit pe jos de la 450 de kilometri. Și-au mâncat din timpul liber, n-au mai avut viața lor, și-au împuținat somnul.

Iar acum a venit timpul ca Isabela să se întoarcă cu fața la noi.

.

.

.

.

.

.

.

Distribuie acest articol

61 COMENTARII

  1. da, dar frumusetea Izabelei va pali, in clipa in care super-cetateanul isi va vedea visul cu ochii, acela de a media intre manifestanti si prresedintele Iohannis

    super-cetateanul nu este nici tanar, nici frumos

    de ce am avea nevoie de el?

    doar pentru a ucide inca o data speranta, tineretea si frumusetea?

    • Va inteleg ironia amara – dar de ce trebuie sa atasam imaginea Izabelei de aceea a ”super-cetateanului” . Locul ei este in Europa, , langa Monica Macovei , situatie in care e neindoielnic ca frumusetea Izabelei nu va pali ci se va accentua.

  2. Frumos, multumesc! Pacat doar ca in loc sa ne folosim energiile pentru avansarea personala si a tarii, le irosim in lupta cu clica de condamnati, anchetati si (inca) neprinsi care calareste tara…

  3. OK. Foarte frumos textul, impresionante demonstratiile împotriva corupției, etc. etc. etc… Însă toate astea sunt în ZADAR dacă la următoarele alegeri PSD & Co. scot din nou o majoritate confortabilă în parlament cu nici 18% din voturile alegătorilor de pe listele electorale pe fondul neparticipării masive la vot. Până acum natia a comis-o bine de tot in 2012 și 2016. Să sperăm că nu se repetă figura in 2019 si 2020… Cu toate că eu tare mă tem că gogoritele ce au mers ata atunci vor functiona si a treia oară…

    Ideea e că PSD are posibilutatea sa legifereze nelegiuirea. O face deja și va continua să o facă. Cu cat rămân mai mult la butoane cu atât mai mult ceea ce fac devine tot mai putin reversibil.

    Singura armă ce le poate veni cu adevărat de hac e votul. Na kazanie!

    • Singura speranta a celor invinsi, este sa nu mai spere nimic!
      Ridicati nivelul de cultura, ridicati gradul de civilizare, educati-va oamenii si aratati-le obligatia de a se supune normelor. Si veti avea un popor care va intelege ce trebuie sa voteze si de ce trebuie sa voteze intr-un anumit fel . Pana atunci, va supuneti majoritatii; ca asa e corect si democratic .
      PSAh! s mai este ceva, contrar teoriei lui Tutea al vostru, romanii devin socialisti, pe masura e inainteaza in varsta. Nu este asa ?Vedeti ce varsta are bazinul electoral al PSD-ALDE

    • Cum spuneți, VOTUL le-a mai rămas oamenilor care vor sa trăiască decent si moral in tara lor. Celor care se simt sufocați de fumul gros de pucioasa emanat de la vârful piramidei politice. VOTUL si PROTESTELE. Cu măști de oxigen pe fata, cu măști de protecție ( ca sa nu ne lăsam infestați si asfixiați), trebuie sa nu uitam sa le spunem acestor oameni care ne conduc abuziv ca nu ne reprezintă, nu ne mai reprezintă. Trebuie sa facem asta IN FIECARE ZI, cu încăpățânare astfel încât sa nu ne poată uita, sa nu ne poată evita, sa nu poată face abstracție de noi. Sa le spunem ca nu ne mai reprezintă si sa le explicam de ce. Atât. Așa cum face grupul „Va vedem din Sibiu”
      Se vor preface ca nu ne aud, vor spune ca suntem putini, dar, in fapt, ii vom deranja foarte tare pentru ca adevărul spus in fata supăra pe cei care nu stiu sa trăiască altfel decât trunchiindu-l, deformandu-l, desfiintandu-l.
      Mi-a plăcut mult textul dlui. Liiceanu. Dar cred ca protestele trebuie sa-i însoțească pe parlamentari acolo, la locul lor de munca, in parlament unde fac si voteaza legi din ce in ce mai aberante in disprețul celor care i-au votat.
      Ma întreb, ar fi posibil un asemenea protest permanent in parlament (societate civila, Va vedem, #rezist, Corupția ucide)

  4. Cred ca astfel de articole despre „unknown individuals” ce isi depasesc zilnic limitele, pot motiva pe cei indecisi sau pe cei „timizi” sa faca un pas inainte…….numai asa putem evita in viitor un epitaf de genul ” Romania – A History of Disappointment”

  5. Eu mi-am trait copilaria si tineretea in tranzitia romaneasca. Astazi, am o fetita de 3 ani. Pentru ea, pentru Izabela, si pentru toti copii Romaniei va spun foarte ferm: eu NU plec nicaieri – va zbura Dragnea si gasca lui, sau mor cu ei de gat!

    • Asa fac si eu! Sa se care ei! Tara e a noastra, nu a lor. Asta spune si Izabela. Tricolorul e al nostru, nu al ciumei rosii. Daca tricolorul nu era atat de important, nimeni nu ar fi observat fotografia de care e vorba in articol.

  6. Domnule Liiceanu, nu am cuvinte… Fata este foarte frumoasă, este România proaspătă. Vă mulțumesc, in primul rând pentru că nu v-ați blazat deși aveați absolut toate motivele pentru asta. Ma înclin.

  7. Daca ar fi sa ne luam dupa tineretea celor prezenti in strada astazi , ai zice ca fuga de la putere a borfasilor care au ocupat conducerea tarii, e doar o chestiune de timp . Dar si in „90 ” tot tinerii erau in strada sub ploaia de bate mineresti si huiduieli muncitoresti … .Ce este shimbat de cealalta parte a baricadei ? In urma cu 28 de ani indivizii isi dadeau cu parfum ieftin de sluga ruseasca , dornica de parvenire , azi au schimbat parfumul ,sunt parveniti detin controlul politic, financiar , massmedia si ( foarte probabil peste putin timp ) juridic . Un lucru ii dezavantajeaza pe cei din urma ; ignoranta crasa care le transpira prin piele si asta nu o dregi cu parfum . Iar tinerii i-au mirosit pe derbedei si nu vor sa mai astepte alte alegeri . Alte pacaleli . Alt simulacru de democratie .

  8. Cred că sunt mulți în țară și în UE care cred în mai bine. Cred că sunt mulți din generația autorului care au încredere în tineri de azi, în locuitorii țării. Cred că sunt și mai mulți tineri în țară și în UE care își asumă azi responsabilitatea pentru soarta lor individuală, pentru o țară întreagă și pentru o Uniune SUI GENERIS din care fac parte, activ și însuflețit de idealurile universale:

    Liberté, Egalité, Fraternité”

    … „ … Nu chipul guvernanților care vor să legifereze furtul și să eternizeze sărăcia în țara noastră, ci al unei generații pline de umor, de inventivitate și creativitate debordante, non-violentă și civilizată. Acesta nu mai e un tineret românesc pur și simplu, ci unul european, informat, care gândește și se comportă european, care învață în Europa, care e acasă în Europa, care nu vrea să-și părăsească țara, dar care vrea să aibă o casă curată la el acasă. Izabela e unul dintre acești tineri…. Uneori au venit pe jos de la 450 de kilometri. „ ,…..

    La arte TV „ 28 minutes” (ora 20, 15 la Paris) am văzut de foarte multe ori francezi, europeni, Menschenkinder de pretutindeni, învitați de doamna Elisabeth Quin care vorbesc liberi și plin de elan. E privilegiul tinerilor, cum reiese din portretul minunat prezentat de autor, să vizeze și să trăiască în libertate, în democrație, în solidaritate, după idealurile drepturilor omului declarate la Paris acum peste două secole, declarate și puse în realitate în SUA prin Declarația Independenței și a Constituției SUA. Nici un președinte SUA nu poate răsturna, nu poate înlătura echilibrul balanței puterilor în stat, balanța instituților statului (R.Nixon a demisionat). Președintele francez E. Macron urmeză tradiția prezentărilor pompoase de la Versailles, preferă vorbe mari (filozof, Ricoeur, Hegel) , are un țel, a ales o cale, și-a legat soarta de reformarea Franței. Nu va fi ușor. Tinăra din textul de față are încredre în sine, în cei din jurul ei, a intrat în scena publică romanească cu elan tineresc, merită admirția autorului, a noastră, a multora în țară și în UE.

    Nu va rămâne singură în fața penalilor dâmbovițeni din guvern, parlament, PE, instituții publice dâmbovițene:

    „Shine your light,
    Lightup you city”

    început la Timișoara TM 2021 va continua. Fiecare poate refuza asuprirea, minciuna, hoția penalilor și se poate arăta solidar, zi de zi, an de an, cu cei care își leagă soarta proprie de cea a societătii civice din țară și din UE.

    You’ll never walk alone

    When you walk through a storm
    Hold your head up high
    And don’t be afraid of the dark
    At the end of a storm
    There’s a golden sky
    And the sweet silver song of a lark
    Walk on through the wind
    Walk on through the rain
    Though your dreams be tossed and blown
    Walk on, walk on
    With hope in your heart
    And you’ll never walk alone
    You’ll never walk alone
    Walk on, walk on
    With hope in your heart
    And you’ll never walk alone
    You’ll never walk alone

    Alle Menschen werden Brüder sein,

    imnul nostru.

    Mulțumesc autorului G.L.
    cu stimă

  9. Apelului catre elite i se raspunde cu o poezie.
    „Stirbilor” li se opune tineretea, frumusetea.
    Dar cistiga doar cei care merg la vot. C-asa-i in democratie.
    Ultimele doua rinduri de alegeri au dat cistig de cauza celor care au folosit optiunile democratice. Ca atare, 2-0 sec.
    Nu-i obligatoriu sa fie cei mai buni si cei mai inteligenti. Au fost cei care au facut intr-o zi pauza de la bere, ori statiuni. Intr-o singura zi au facut ceea ce o majoritate lejera (ca sa nu folosesc alta rima) nu va putea rezolva in 4 ani.
    NB,
    sint unul care uraste pesedistii.
    Ne intilnim la urne in 2020.

  10. Domnule Liiceanu,
    Va multumesci!
    Citind acest edtorial, am simtit nevoia sa trimit mesajul de mai jos celor doi fii ai mei:

    Minuneilor,
    Cititi aici un mesaj scris de un om luminos si vestit, care a calatorit prin lume mult, dar s-a decis sa traiasca si sa se manifeste profesional in Romania noastra si a copilariei voastre.
    Daca e interesant, decideti fiecare la final.
    http://www.contributors.ro/editorial/izabela/
    (incercati si comentariile, cred ca sunt de la oameni mai putin vestiti, dar traitori si cu ganduri bune)
    Va iubesc,
    Mama

    Va multumesc pentru ca mi-ati dat ocazia sa citesc un asemenea inscris!

  11. Azi nu mai sunt uluit. Sunt doar impresionat.
    Pariez ca nu v-ati gandit nici macar o singura clipa ca educarea si formarea acestei „generatii pline de umor, de inventivitate si creativitate debordante, non-violenta si civilizata” vi se datoreaza, in parte, si dumneavoastra.
    Nu va ganditi ca scrisul, aparitiile publice, constiinta civica, plus politica editoriala pe care ati promovat-o de atatia ani au facut diferenta, in primul rand pentru generatia parintilor care i-au crescut si, acum, pentru ei.
    De ce cred ca nu v-ati gandit? Pentru ca oamenii de calitate se autoevalueaza, in general, cu multa modestie.
    Dati-ne voie, deci, sa v-o spunem noi : ceea ce ati transmis nu a trecut neobservat si nu va fi uitat.

  12. Inca un text frumos, aproape poetic scris de domnul Liiceanu. Cand vezi acesti tineri iti vine rusine de preocuparile marunte ale unei vieti confortabile pe aiurea.
    Pentru ca revolta acestor tineri spala obrazul intregii natiuni, atat a celor care, cu obida indura mizeria cotidiana in Romania, cat si a celor care si-au luat tarana patriei pe talpile picioarelor si dau sfaturi romanilor de la mii de km distanta.
    Acesti tineri s-au revoltat pentru a dovedi, asa cum spunea Camus in L’Homme revolte, ca exista. Ne revoltam, deci existam. Omul care a incetat sa se revolte nu mai exista, fie ca se afla pe Loara, Tibru, Tamisa, Potomac sau Moscova.
    Tragic, exista un germene distructiv in natura umana, tineri frumosi care vor sa faca o lume mai buna, ajung la maturitate sau batranate, niste satrapi care vor sa blocheze revolta celor tineri, practic sa le nege existenta.
    Cine isi mai aduce aminte de schita lui Caragiale, Tempora…, va intelege ce vreau sa spun. Coriolan Draganescu, tanarul care inflacara Bucurescii cu revolta sa, ajunge inspectorul politiei care aplica noua lege a batei celor revoltati.
    Si povestea se repeta de cand e omenirea. Tinerii francezi din mai 1968 au ajuns ministri in guverne de stanga sau dreapta si trimit politia impotriva demonstrantilor, tinerii care au fugarit in 1979 un satrap oriental, l-am numit pe Reza Pahlavi, au ajuns sa formeze politia religioasa. La noi Marian Munteanu intra intr-o coterie cu Virgil Magureanu, fost sef al SRI, iar alte sperante precum, CPT, liderul ALDE, fac si ei, la batranete, pactul cu dracu.
    In ciuda tuturor celor spuse mai sus sper ca tinerii precum Izabela nu vor repeta aceste destine. Istoria este insa perversa, si revenind la Camus, vedem ca bolovanul se pravaleste asupra lui Sisif ori de cate ori i se pare ca a ajuns la varf. Si totusi Sisif coboara sa-l impinga in sus din nou. Acesta este destinul fiecarei generatii de tineri, sa impinga in sus bolovanul pe care cei la putere, in majoritate cei maturi sau batrani, il slobod la vale.
    Miturile reprezinta, condensat, experienta a mii de ani de esecuri ale civilizatie umane. Si totusi, exista speranta si pentru cei mai putin tineri. Camus spune in Mitul lui Sisif, referindu-se la Oedip, ca “dar in aceiasi clipa, orb si desperat el recunoaste ca singura legatura care il reancoreaza la lume, este mana frageda a unei tinere fete”. Cei din sfera puterii, fie la Bucuresti, fie in capitale mai cu staif, au nevoie de mana Izabelei sa-i aduca inapoi in lumea curata.

  13. Când te uiți la o gazelă, te gândești implicit la prădătorii care, vrând-nevrând, au modelat-o, alergând-o. Sau la prădătorii din mediul ei.
    Izabela e foarte minoritară și nu văd cum votul (cum susțin unii mai sus) va schimba starea de fapt din România. Poate voturile femeilor de serviciu care au luat alaltăieri salariile înjumătățite sau care au cheltuit mai mult pe abonamentul de transport în comun decât au primit din așa-zisul salariu …
    E bine să arătați, iar noi să ne reamintim de, partea frumoasă a României. Mi-aduc aminte că undeva ați scris că pe vremea comunismului totul părea ÎMPUȚIT, atmosfera, discursurile, pixurile Flaro care curgeau în buzunare etc. Acum trăim într-o Românie borfășită, manelizată și abrutizată, violentă și cu capsa pusă, frustrată și cu capul în pământ.
    Aș vrea să ascult mărturii și imbolduri ca acestea din gurile politicienilor… măcar unul-doi de care să ne legăm cît de cât speranțele.

  14. multumesc domnule g.liiceanu! de mii de ori ,,multumesc” pentru atenta dv. privire asupra societatii din care ,cu,dragoste faceti parte.

    ioana

  15. Buna ziua,
    Un articol deosebit. Multumesc mult.
    La momentul fotografiei am fost in Pta. Victoriei. Nu am stiut insa nimic de persoana din spatele ideii “steagului”.
    Sper ca oamenii sa se trezeasca si sa mearga la vot. Abia atunci se va vedea, cu adevarat, mesajul poporului. Votul reprezinta o obligatie a fiecarui cetatean.
    Mai sper ca votul sa fie exprimat dupa o atenta analiza a “ofertelor” partidelor. Stiu ca este utopic, insa nu vad alta solutie.
    Votul exprimat dupa “educarea” de la televizor a aratat o latura a jurnalismului ce nu trebuia sa apara vreodata.

  16. Din ce, in ce, mai putine comentarii defetiste, este deja un pas decisiv, pe drumul cel bun!
    La 50 de ani dupa „sa fim realisti si sa cerem imposibilul!”, romanii rivalizeaza de ingeniozitate cu francezii, dovedind insa si mai multa determinare in intransigenta lor lupta contra dusmanilor democratiei si a libertatii, autentice.
    Ranjetul lui Iliescu, Ponta sau Dragnea, bunditele dnei Prim ministru sau „le marsh du tramvai” al poliglotei Olguta, nu au cum sa mai reprezinte, ever!, Romania Izabelei!
    Milioane de oameni din intreaga tara, tineri si varstnici, si-au aratat deja atasamentul la valorile Izabelei, atunci cand si-au omagiat Regele defunct. Dupa 70 de ani, MS a reusit sa inmaneze stafeta tinerilor romani reprezentati de minunata Izabela, care o va inmana, intacta, urmasilor ei, sunt convinsa!
    Zilele domniei imposturii, a cleptocratiei si a mediocritatii galopante, sunt numarate…
    No, hai!

  17. Cuvintele sunt insuficiente pentru a putea descrie ce am simțit atunci cand am citit acest articol, domnule Liiceanu. Va multumesc pentru cuvintele frumoase pe care le-ati alăturat imaginii mele! Ma onorează si ma obliga totodata. Însă vreau sa știți ca nu am fost singura. Au fost multi oameni care au venit pentru a ma ajuta si au fost si mai multi oameni care au facut posibila existența acestei fotografii. In fapt, ei sunt cei mai importanți. Fara ei, aceasta idee nu se lumina!
    Asa cum ati spus, aceasta lume este foarte mare, sunt destule tărâmuri care pot fi cucerite, însă eu nu voi pleca din țara, aici este „acasa” pentru mine si voi continua ceea ce am inceput, alaturi de cei care mai au inca dorința si puterea de a lupta pentru continuarea drumului nostru european. Imi doresc ca prietenii mei, romanii nostri, care au plecat in străinătate sa isi dorească si sa aiba toate motivele pentru a se întoarce „acasa”!
    Domnule Liiceanu, va multumesc inca o data pentru susținere si apreciere!

    • Felicitari, Izabela !
      Convinge-ti prietenii sa iasa la vot asa cum au iesit in piata Victoriei. Cit mai multi!
      Alta solutie nu exista.

      • Domnul meu, chiar si cu o prezenta de vot de 65% (alegerile din 2000), PSD castiga detasat 50% din Parlament. Prezenta la vot nu e o solutie cand langa tine voteaza toata romania gurilor stirbe. Prietenii Izabelei sunt prea putini sa conteze.

    • Izabela rostogolesc ca sa afli daca te mai uiti pe aici ce i-am scris lui Cosmin Prelipceanu: „Spre stiinta dvs ref la ce i-am scris dlui Prelipceanu adineauri: Dle Prelipceanu ref la ce va spune acum dl Mandruta cred ca nu lamentari privind legalitatea acelei actiuni securistice de diversiune dusa pe banii nostrii de serviciile in slujba borfasilor care conduc Romania trebuie sa va preocupe ci contracararea acestei campanii, prin texte bine scrise si trimise urgent spre stiinta de ziaristi notabili si oameni de cultura asisderea catre Paramentul European si mijloacele media care au fost dezinformate sau informate tendentios de gasca lui Ghita -Voiculescu et co. . Va rog faceti ce puteti. Am incredre in dvs.”

  18. Ne-ati reinviat speranta, Domnule Liiceanu ! Tinerii asemenea Izabelei vor infrange cu siguranta slutenia si nimicnicia talharilor organizati spre jefuirea Romaniei ! Viitorul acestor tineri va fi intr-o tara cu adevarat integrata si devotata valorilor europene, NU celor dublu-gandite din romanele lui Orwell. Nu uitam sa va multumim Domnule Liiceanu ! Pacat ca nu toti intelectualii de frunte ai romaniei nu sunt ca Dvs. …

  19. O fata frumoasa si inteligenta- cel putin asa imi pare mie.

    Un articol minunat –
    Multumiri tuturor celor care inregistreaza si apoi redau impresiile culese.
    Uneori istoria se scrie mai greu decat suntem dispusi sa admitem noi si totusi sper in mai bine.

    Este un mesaj cald si profund – multumesc inca o data.

  20. Cand eram student, un coleg de facultate (persoana importanta astazi) scria povesti SF in timpul liber. Eu le citeam si imi mai dadeam cu parerea. Articolul dvs mi-a adus aminte de una din povestile lui. In mare viteza povestea spunea asa: undeva in viitor, cel mai mare explorator si cuceritor de stele al timpului sau selecteaza o echipa de elita formata dintr-un biolog, un chimist, un fizician si un expert in parapsihologie, toti specialisti de renume, pentru a explora o planeta nou descoperita. Pe langa acesti experti echipa avea si un membru care nu era specialist in nimic, dar avea totusi o mare calitate. Era paranoic. Lucrul asta era considerat un mare avantaj pentru echipa, pentru ca un paranoic poate avea idei care celorlalti, oricat ar fi de educati, nu le-ar trece niciodata prin cap, iar ceilalti se pot inspira din aceste idei cu totul originale.

    Nava, care semana cu o cladire gri, aterizeaza pe noua planeta si specialistii incep sa-si faca testele. Fizicianul constata ca presiunea atmosferica este in limite normale, chimistul spune ca aerul este respirabil, parapsihologul anunta ca nu a detectat spirite ostile. Inainte sa coboare, seful echipajului il intreba si pe paranoic – hai, spune si tu, paranoicule, daca tot te-am luat cu noi, ce crezi. Si ala spune ca da, normal ca se poate iesi din nava si nu sunt probleme cu atmosfera, pentru ca ei sunt in continuare tot la spital.

    Cam asa si noi. Suntem tot in tara PSD-ului, domnule Liiceanu. Daca se fac maine alegeri, tot ei castiga, si fix in formula actuala, cu nulitati absolute in ministere cheie. La urmatoarele alegeri ne pomenim ca pun ordonanta 13 in programul de guvernare, castiga, iar atunci chiar ca nu mai avem ce face. In contextul actual si un PSD reformat este un mare castig. Este important sa nu ne rupem cu totul de realitatea celorlalti. Articolele dvs pun in evidenta contrastul dintre Romania tanara si europeana si Romania gurilor stirbe. Noi cu Izabela, cum ar veni (care este intr-adevar foarte frumoasa)(!!), iar ei cu cei de la protestul anti Iohannis de anul trecut (poza de la celalalt articol) si cu Floricica Dansatoarea care are multi fani.

    Din punctul meu de vedere, tot ai nostri sunt si votantii PSD. E esential sa pastram legatura cu acesti oameni – fosti colegi, prieteni din copilarie, rude – nu sa ne rupem si mai mult de ei. Pentru ca si de asta castiga PSD-ul. Pesedistii sunt perceputi a fi de-ai lor, “aproape de oameni”, cum era sloganul, pe cand noi suntem un fel de elita distanta, cu aere europene de import. De aici pana la “Soros” nu mai e decat un pas. Felicitari pentru expozitie si ma bucur ca oamenii care au organizat demonstratiile (la care am participat si eu) au primit o mica recunoastere publica. Dar pe europeni ii putem convinge usor. Cu ai nostri avem mai mult de lucru. Important e sa fim si noi, vorba pesedistilor, aproape de oameni.

    (daca stie cineva ca povestea colegului seamana cu vreo poveste cunoscuta, sunt curios. daca nu, poate sunt chiar eu cam… nu mai zic :D)

    • Oamenii de care vorbesti tu, care aleg cu raul pentru ca se identifica cu el sau sunt incapabili sa discearna, nu pot fi angajati in dialog, la fel cu nu poti discuta civilizat cu un individ care planuieste sa iti dea in cap.

      Solutia nu e sa angajezi in dialog romania gurilor stirbe. Nu ai ce scoate dintr-o discutie cu ei, haul de comunicare si plaja ideatica e prea mare pentru a trimite un mesaj descifrabil de partea cealalta.

      Solutia e fie sa ii ignori, sa te inchizi in turnul tau de fildes, si in felul asta raul castiga pentru ca is mai multi, fie sa le iei dreptul de a avea o voce in treburile statului. Eu o solutie de mijloc, bazata pe dialog, nu vad. Pur si simplu oamenii astia ori sunt prea venali, ori prea prosti sa inteleaga.

      Izabela e convinsa inca de faptul ca protestul pasnic este eficient. Eu sunt convins ca ea se inseala. Si ca e doar o problema de timp pana „statul paralel” cu romania gurilor stirbe o sa se decida sa actioneze in forta si violent.

    • Intr-adevar, ar trebui sa fim uniti tot timpul si sa putem schimba sub o forma sau alta clasa politica, indiferent ca este PSD, PNL, Iohannis. Ar trebui ca noi, astia mai normali, sa fim un fel de gardieni ai democratiei. Ar trebui sa avem puterea sa penalizam intotdeauna politicienii care o iau razna. Problema este ca suntem prea putini in raport cu marea masa de alegatori de PSD. Sper insa ca vom izbuti sa schimbam ceva…

  21. Ceea ce e impresionant la chipul Izabelei din ultima fotografie nu e nici frumuseţea nici zâmbetul, deşi fata e remarcabilă, ci strălucirea din ochi. Iar strălucirea din ochi nu e un element exterior, dăruit de mama natură, să zic aşa, ci vine din profunzimea fiinţei: un suflet luminos. De altfel chiar comentariul de mai sus al Izabelei confirmă acest „diagnostic”. E modest, e sincer şi cu mult bun simţ. Ea îşi exprimă simplu dragostea de ţară, încrederea în oamenii ei şi speranţa în viitorul ei. Cele trei virtuţi creştine ..

  22. Oameni buni,poate ca daca chiar apreciati ce a facut aceasta tanara si domnul Liiceanu vom intelege ca,de fapt,totul depinde de noi,de fiecare dintre noi.Vrem sa luptam pt o lume mai buna,haideti sa ne unim cu totii alaturi de Izabele si toti cei curajosi,demni si daruiti dreptatii si adevarului.
    NU UITATI : TOTUL DEPINDE DE FIECARE DINTRE NOI !!!

  23. Stiu, un moment minunat.Am fost acolo.A fost ca o izbavire,ca o curatare de mocirla in care ne zbatem si pare ca nu reusim cu nici un chip sa iesim.Va multumesc pt civismul sincer de care dati dovada si sper sa nu obositi.

  24. Acum, eu sper ca din articol să nu se înțeleagă că doar persoanele tinere și cu fizic plăcut sunt așteptate la demonstrații, ceilalți fiind îndemnați să stea acasă, să privească la televizor. Dincolo de trăsăturile fizice ori vârsta celor care am fost în stradă, trebuie să vă spun că am întâlnit o mulțime de oameni frumoși și liberi. Și tineri, ca să coincidă cu relatările A3. Asta, indiferent de vârsta lor, sau trăsăturile fizice. Dar, dacă asta îndeamnă mai mulți concetățeni să participe la demonstrații, pot crede foarte bine că acolo pot fi întâlnite multe fete frumoase precum Izabela. Vă așteptăm să participați cu mult entuziasm.

    • IMHO ar fi mai fericita. N-ar avea cine sa-i reaminteasca de faptul ca normalitatea in care se zbate romanul „mediu” e defapt o mlastina fetida construita de hoti pentru idioti.

  25. Dece nu are ursul coada? este o poveste frumoasa, si-atit.
    Stim ca e neadevarata, dar o lasam asa, pentru frumusetea copilariei.

    • @ Victor L

      Asta cu „stim” mi-aduce aminte o celebra expresie, din vremi apuse: „Las’ ca stim noi cine esti dumneata, tovarase!” :)

  26. @Dra Izabela , @ Dl Liiceanu :

    Spre stiinta dvs ref la ce i-am scris dlui Prelipceanu adineauri: Dle Prelipceanu ref la ce va spune acum dl Mandruta cred ca nu lamentari privind legalitatea acelei actiuni securistice de diversiune dusa pe banii nostrii de serviciile in slujba borfasilor care conduc Romania trebuie sa va preocupe ci contracararea acestei campanii, prin texte bine scrise si trimise urgent spre stiinta de ziaristi notabili si oameni de cultura asisderea catre Paramentul European si mijloacele media care au fost dezinformate sau informate tendentios de gasca lui Ghita -Voiculescu et co. . Va rog faceti ce puteti. Am incredre in dvs.

  27. Respect, Izabela! Respect, domnule Liiceanu!

    Marginitilor le lipseste o „glanda”. Lipsa acestei „glande” ii impiedica sa perceapa anumite „frecvente”, pe care oamenii ce au „glanda” le percep fara efort.
    Marginitii ce ne conduc nu pot intelege mecanisme ce lucreaza in afara „frecventelor” percepute de ei. De aceea dau cu bata-n balta, in mod evident si repetat. Iar ceea ce nu inteleg, ii sperie si se grabesc sa improaste cu noroi (vezi declaratia domnului Dumitru Buzatu – PSD Vaslui: https://www.hotnews.ro/stiri-politic-22287681-dumitru-buzatu-psd-vaslui-nu-minimalizez-coruptia-dar-exagerez-aceia-care-fac-vazut-ucide-coruptia-dar-nu-prea-ucid-narcoticele.htm ).

    Cei ce-i sustin si incearca sa-i „spele” pe marginitii ce ne conduc, chiar daca percep oarece „frecvente” in plus fata de marginiti, se fac ca nu le percep, dar se tradeaza, enervandu-se (vezi reactia domnului Gadea – A3: https://economie.hotnews.ro/stiri-media_publicitate-22287709-video-mihai-gadea-iesire-nervoasa-adresa-purtatorului-cuvant-pnl-pupati-domnule-kovesi.htm).

    Uitandu-ma la televizor, aseara, am vazut o Doamna Kovesi articulata, dreapta si lucida, doar cu o urma de emotie in glas, atunci cand a vorbit despre umilirea romanilor. Si tot la televizor, la stiri, am vazut un domn Dragnea si un domn Tariceanu cam descompusi, cam cocarjati, cam ofiliti, cam cavernosi. Hmmm… E semn bun, as zice!… :)
    Sa vedem cat de proaspat e „samuraiul” Tudorel Toader, la conferinta de presa. Si sa vedem ce ne spune, cu vocea-i suava.
    Eu, oricum, am hainele calduroase pregatite, pentru diseara, daca e nevoie.
    Doamna Kovesi, Domnul Lazar, nu sunteti singuri!

    • Cunoasteti bucuria pe care o incearca omul atunci cand observa ca mai sunt si altii ca el?
      Si eu mi-am pregatit pufoaica.
      Mai ales ca, nu stiu de ce, ma astept ca anuntul atacului decisiv la adresa d-nei LCK sa aiba loc noaptea, (ca hotii), iar noaptea e destul de frig. M-am gandit ca voi iesi, chiar daca sunt singur in Piata Victoriei! Dar vad acum, cu satisfactie, ca nu voi fi singur.
      In privinta enervarii Gadelui, de care pomeniti mai sus : macar Gadea e platit cu mii de euro lunar ca sa se enerveze. Pe mine ma uluieste ca sunt unii care ii apara, pana in panzele albe, pe cei fara „glanda”, doar din speranta ca le va creste leafa. Chiar daca ea nu creste niciodata, ei nu inceteaza sa spere si altceva nu-i intereseaza.
      Astora ce „glande” le mai lipsesc?
      M-ar bucura sa le denumiti d-stra, caci sunteti plin de umor.

      • Intr-o carte de am citit-o odata autorul zice ca o parte importanta a cunostintelor tacite sunt depozitate de, si accesibile individului atunci cand acesta interactioneaza cu, societatea din jurul lui.

        Daca teoria asta e corecta, si putem fi de acord ca toata cunoasterea explicita e cunoastere tacita explicabila si explicata, atunci putem deduce ca buna parte din ce pot cunoaste semenii nostri e construit de structura sociala cu care se inconjoara. Intelepciunea populara romaneasca rezuma conceptele astea in zicala „Zi-mi cu cine te intovarasesti ca sa-ti zic cine esti”.

        Facand un efort de imaginatie, putem intelege cum un individ care alege sa se inchida intr-un cerc social format de persoane ce pun pret pe concepte ca domnia legii, democratie, libertate, dreptul la opinie si autodeterminare, alege sa calculeze importanta unui individ in functie de cum se raporteaza la conceptele respective. Altii in schimb aleg, din varii motive, sa se inconjoare dintr-un tesut social format din indivizi ce pretuiesc mai mult capacitatea de disimulare a individului, de „descurcareala”, binele personal inaintea libertatii altora, vocea grupului in fata autodeterminarii individuale, si in final si construiesc sita pe baza careia calculeaza valoarea unui individ pornind de la cu totul alte concepte decat primii.

        Cele doua grupuri sunt, din punctul de vedere al cunostintelor tacite dobandite din interiorul structurii sociale din care au ales sa faca parte, foarte distantate. E fix ce zicea Obama cand se referea la polarizarea puternica a optiunilor politice a cele doua Americi (https://www.youtube.com/watch?v=GpWQHFzrEqc).

        Problema cu comunicarea e ca va esua daca distanta ideatica intre doua entitati implicate e prea mare. Cu alte cuvinte, daca unei entitati ii lipsesc prea multe idei sau concepte cunoscute de cealalta, pe baza careia aceea isi construieste comunicarea, ea nu va fi capabila sa descifreze continutul mesajului transmis. Problema asta e facuta mai grava de faptul ca, in general, cand un receptor uman nu intelege un mesaj, incearca sa il „repare”. In cazul enuntat mai sus, cand cunostintele emitatorului sunt complet straine receptorului, acesta va descifra mesajul in setul sau de cunostinte. De aia vezi la televizor cum Kovesi repeta ca ea e acolo sa reprezinte o institutie, in timp ce reporterii de la diverse televiziuni o intrebau ce a facut in sufrageria unui baiat odata. Pur si simplu cele doua entitati comunicau cu concepte diferite, pe care nu si le clarificasera una alteia.

        Sper ca asta sa poata explica macar o parte din problema glandelor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Gabriel Liiceanu
Gabriel Liiceanu
Născut la 23 mai 1942, la Râmnicu-Vâlcea. Studii universitare la Bucureşti, Facultatea de Filozofie (1960-1965) şi Facultatea de Limbi Clasice (1968-1973). Doctorat în filozofie la Universitatea din Bucureşti (1976). Cercetător la Institutul de Filozofie (1965-1975) şi Institutul de Istorie a Artei (1975-1989). Bursier al Fundaţiei Humboldt (1982-1984). Director al Editurii Humanitas din 1990. Profesor la Facultatea de Filozofie a Universităţii Bucureşti din 1992. Chevalier de l'Ordre des Arts et des Lettres (Paris, Franţa, 1992). Commendatore dell'Ordine della Stella della Solidarieta italiana (Roma, Italia, 2005).

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro