duminică, aprilie 18, 2021

Educația și Ciuleandra din domeniu

Proiectul România educată, lansat zilele trecute de dl. Klaus Iohannis, nu a provocat entuziasmul la care mai mult ca sigur că se aștepta comanditarul actului cu pricina.
Cele mai multe critici vizează momentul ales de președinte pentru punerea documentului în dezbatere publică. Aflat într-o relație parcă mult prea străvezie cu intențiile electorale ale d-lui Klaus Iohannis. Despre care s-a spus că încearcă să redobândească astfel, dacă nu neapărat simpatia populară, măcar atenția electoratului prin ceea ce pare a fi o ciorbă reîncălzită.
Reamintesc că necesitatea elaborării unei noi strategii naționale în domeniul educației a fost enunțată de fostul primar al Sibiului încă din trecuta campanie electorală. O seamă de idei pe această temă au fost exprimate, dacă îmi aduc bine aminte, încă în cartea Pas cu pas. A urmat o inexplicabilă tăcere după care, în urmă cu doi ani, s-au pus bazele unui grup de lucru, s-a creat un comitet sau o comiție care zice-se că s-ar fi pus pe treabă, iar rezultatul muncii sale este ceea ce a prezentat miercuri la Cotroceni președintele Klaus Iohannis.
Iată însă că documentul ieșit din strădania minților cu pricina a enervat nu doar articlierii din presa anti-Iohannis, nu numai pe atoateștiutoarea doamnă Alina Mungiu-Pippidi care l-a făcut praf într-un articol resentimentar, egolatru, încatenat politic și corigent la capitolul Sintaxa frazei. El a stârnit critici convingător argumentate din partea profesorului universitar clujean Mircea Miclea care chiar știe despre ce vorbește. Dl. Miclea este autorul unei anterioare strategii pe această temă, pe care toată lumea a lăudat-o, a calificat-o drept realistă, dar care, din motive felurite, aproape deloc justificate, nu prea a ajuns să fie pusă în practică. S-a izbit de opacitatea sistemului, el însuși cu un scăzut apetit pentru reformă, dar și de interesele cu caracter politicianist care s-au manifestat în voie îndeosebi din 2012 încoace, odată cu preluarea puterii de alianța PSD-PNL. Adică de USL. Înainte cu foarte puțină vreme de momentul 2012, guvernarea pedelistă, ministrul de atunci, dl. Petru Daniel Funeriu, reușiseră să impună o nouă Lege a educației, prin asumarea răspunderii Executivului, Lege de care praful și pulberea s-a ales de șase ani încoace. Astăzi este de-a dreptul nerecognoscibilă.
După intermezzo-ul dătător de speranțe al trecerii pe la Ministerul Educației a profesorului Mircea Dumitru, ajuns ministru în vremea guvernării tehnocrate, a urmat dezastrul. O nefericită succesiune de miniștri- Pavel Năstase, Liviu Pop și Valentin Popa, unul mai nepriceput ca altul- a adus educația în pragul colapsului.
De fapt, din 1990 încoace nu am avut parte în spațiul acestui sistem ultra-sensibil, vital pentru existența și dezvoltarea națiunii, aproape de nimic bun palpabil. Doar de declarații politicianiste, de bune intenții, de Ciuleandre, de repetarea obsesivă a formulei un pas înainte, doi pași înapoi, de începuturi triumfaliste și de abandonuri consumate într-o tăcere desăvârșită. Cei aproape treizeci de ani care au trecut de la Revoluție nu au reușit să corecteze mai nimic din catastrofa pe care a adus-o cu sine Legea Învățământului adoptată de Marea Adunarea Națională în decembrie 1978, ca urmare a ordinelor categorice venite din partea lui Nicolae Ceaușescu. Era vorba atunci despre un act normativ care conferea putere de lege unui șir de aberații pe care Dictatorul le-a comandat și le-a dorit intempestiv puse în practică încă din vara anului 1977.
Președintele Iohannis a ales să își lanseze proiectul în absența membrilor guvernului. Nu a fost prezent nici măcar actualul ministru al Educației, d-na Ecaterina Andronescu. Nu din vină proprie. Or, o strategie care nu se bucură de sprijinul Executivului care ar avea obligația și misiunea să creeze condițiile punerii ei în practică, începând cu finanțarea corectă, ceva mai generoasă a sistemului, cu acel 6% din PIB prevăzut de Lege și care ar trebui trecut în Constituție, cu pregătirea unui cadru legislativ de natură să stimuleze învățarea, educația, performanța nu ne putem aștepta la nimic concret. În ședința solemnă a guvernului care a avut loc săptămâna trecută la Alba Iulia, premierul Viorica Dăncilă a anunțat că în 2019 educația va deveni o prioritate absolută. Mira-m-aș, având în vedere ce studii universitare precare au colegii de Executiv ai doamnei Dăncilă și doamna Dăncilă însăși.
Un prim indiciu despre planurile concrete ale guvernării PSD-ALDE în domeniu vom avea în momentul în care vor începe dezbaterile pe tema Legii bugetului de Stat pentru anul 2019. Care nu prea înțeleg de ce întârzie.
Comentariu apărut concomitent pe site-ul contributors.ro și pe blogurile adevărul.ro

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. „…necesitatea elaborării unei noi strategii naționale în domeniul educației a fost enunțată”

    A vorbi despre importanța educației în dezvoltarea unei națiuni este un truism.
    În patria noastră, poate tocmai pentu că sunt suferințe naționale, infrastructura de transport, educația și sănătatea au fost în atenția fiecărui nou ministru și au promis că le restructurează. Din nefericire, majoritatea s-u ținut de cuvânt…Și au fost mulți miniștri, după cum a observat și Președintele Republicii.

    Principalele probleme ale Educației sunt două, anume subfinanțarea și suprapolitizarea, după cum observă și autorul articolului. Ceea ce nu remarcă domnia-sa în text este că niciodată politicienii nu vor avea determinarea să schimbe lucrurile, pentru că ar fi contrar propriilor interese, la fel precum revizuirea Constituției. Adică, banii mulți necesari unei refoorme reale în Educație sunt folosiți în politici economice populiste care le aduc voturi, iar depolitizarea este o utopie în contextul în care orice director de școală actual are carnet de partid.

  2. Documentul cu pricina este complet inutil. Nu vizeaza inlaturarea cauzelor situatiei catastrofale din educatie, ci incearca sa gestioneze efectele, prin micromanagement.

    O parte din cele afirmate in document sunt pur si simplu gresite sau depasite.

    Mie imi este foarte calr ca autorii nu au nici cea mai mica idee despre sistemele de educatie si nici nu stiu cum functioneaza societatea capitalista.

    Imi pare rau, e pierdere de vreme si sa comentez mai mult.

  3. Institutia invatamantului este fatata de catre puterea politica intr-un cadru rigid fata de care presupusii beneficiari nu au alternativa, o accepta, sau o accepta evaziv. Supusii functionari membri ai tagmei de profil se descurca, fiecare cum poate, in marja de libertate extrem de si fara consecinte sensibile limitata in speranta vreunei pomeni gubernamentale aducatoare de vreun bonus pret de-o saloana-n plus pe masa, barem la pensie. In tot acest timp natiunea vibreaza de indignarea, justificata, provocata de efectele procesului: diplome fara valoare, milioane de esuati si de analfabeti functionali, agramati la gubernare samd. Di vina-i desigur bugetu’ insuficient, admitand ca o finantare superioara va determina un sistem idiot sa performeze. Prin urmare curg solicitarile de majorare a alocatiilor corespunzatoare conform legii, tot idioate, din capete idioate izvorate, ori programe scolare tehnocrate, adica actualizate, da’ tot cu de-a sila, fara a tine seama ca sunt destinate unor fiinte umane caracterizate prin resurse, dorinte, aptitudini, talente, interese si mai presus de orice de capacitatea de a decide ce, cat, cum si cand. De-abia de-aici am dezbate despre reforme, altminteri consumam resurse pretioase si neregenerabile pe frectii cu efecte efemere.

  4. Vă mai aduceți de Pactul pentru educație? Un la fel de tare reper va fi peste 10 ani în memoria dstră și România educată. Păcat de nume: ar fi mers la o platformă cu alumni români de la marile universități ale lumii!!!
    Promisiuni de fante de mahala beat către o jună slujnică abia ajunsă la oraș!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Mircea Morariu
Mircea Morariu
Critic de teatru. Doctor în filologie din 1994 cu teza „L’effet de spectacle de Diderot à Ionesco” şi, în prezent, profesor universitar de Literatură franceză la Facultatea de Litere a Universităţii din Oradea. Dublu laureat al Premiului UNITER pentru critică de teatru (2009 şi 2013)

Contributors.ro propune autorilor săi, acum, la sfârșit de an, trei întrebări despre anul 2020 si perspectivele României în viitorul apropiat. Cele trei întrebari sunt:

1. Care este evenimentul anului 2020 cel mai pe nedrept trecut cu vederea de media și de opinia publică? 

2. Care este cea mai interesantă idee a anului 2020?

3. Care e cea mai mare temere pe care o aveți pentru viitorul României si care e cea mai mare speranță? 

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Top articole

Egalitatea de șanse și egalitatea de rezultat – problema Tigru și Dragon

În filmul „Tigru și Dragon” un luptător Wudang ajunsese să fie considerat de mulți invincibil. Pe lângă stăpânirea artelor marțiale la perfecție,...

Mult așteptatul declin al pandemiei în țările europene s-a declanșat. Locul României

1.Introducere  2. Experiența a trei țări cu declin ferm și durabil  al pandemiei 3. Țările europene 4. Locul României 5. Perspective și...

Cum produce scoala tampiti

I.  Învăţământul preuniversitar Pentru a nu pune la încercare răbdarea potenţialilor cititori, o spun de la început: şcoala românească produce tâmpiţi industrial şi cu metodă....

Cine pierde în urma actualei crize de orgolii?

Alianța USR-PLUS a comis greșeala ca de-a lungul celor aproape 5 luni de când e parte la o așa-numită coaliție de guvernare,...

Fostul deţinut politic Petre Pandrea îi scrie premierului Ion Gheorghe Maurer (august 1965)

Primul gând care ne-a trecut prin minte, după ce am descoperit şi citit scrisoarea inedită de mai jos, a fost despre „sindromul...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.

Carti recomandate de Contributors.ro

 

„Pierre Hadot aduce filosofia antica in zilele noastre. Ce s-a spus candva redevine actual, urmand modelul exercitiului spiritual, mai exact al intelepciunii care este, inainte de orice, o optiune de a fi.” – Pascal Bruckner

 

„Demersul lui Hadot parcurge elegant traseul de la inceputurile filosofiei printre greci, apoi transformarea ei in timpul romanilor si intalnirea cu crestinismul, precum si relatia emotionanta dintre filosofia orientala si occidentala.” – Global and Mail

 

Pierre Hadot (1922–2010) a fost un filosof, istoric si filolog francez, bun cunoscator al perioadei elenistice si in special al neoplatonismului si al lui Plotin. Este autorul unei opere dezvoltate in special in jurul notiunii de exercitiu spiritual si al filosofiei ca mod de viata.

 

Cumpara cartea de pe GiftBooks.ro