miercuri, decembrie 8, 2021

Educatie financiara si responsabilitate

Este binevenit faptul că institutii publice si private fac eforturi pentru ca cetatenii sa dobandeasca o cunoastere economica si financiara mai buna. Si in scoli se promoveaza educatia economica si financiara.

Este un curent de gandire in lume care urmareste auto-protectia mai buna a beneficiarilor de servicii financiare, incluziune economica/sociala si prin acces mai larg la servicii financiare (inclusiv prin utilizarea aplicatiilor online ca vehicul informational si transmitere de preferinte/decizii), ameliorarea de sanse in viata individuala si organizationala. Dar acest demers se cuvine sa fiejudecat intr-un context mai larg. Fiindca nu trebuie sa fie subestimate resorturi ca si innascute ce fac din fiinta umana un homo oeconomics — chiar daca emotii, sentimente diverse (empatie, simpatie, compasiune, loialitate, etc), aproximari inevitabile in rationamente (nu numai din cauza informatiei insuficiente) conduc la decizii ce par in divort cu logica economica, suboptime.

Oamenii sunt condusi in decizii de impulsuri, reguli cognitive de genul: 3 este mai bine (mult) decat 2 in situatia unor avantaje; un produs va fi cumparat de unde este mai ieftin daca excludem costul de deplasare si obtinere a informatiei, sau urgenta nevoii; un credit se ia de unde este mai ieftin alte conditii fiind similare; intre doua produse/servicii cu aceeasi utilitate si pret se alege cel care este mai atragator (desi subiectivismul joaca un rol aici). Si se poate continua cu exemple ce arata ca, statistic vorbind, exista o logica economica prevalenta. Numerosi cetateni au abilitatea de a depasi “iluzia monetara” facand comparatie intre inflatie si rata dobanzii, randamente la depozite bancare; nu sunt putini cei care includ in judecati cursul de schimb si ma refer nu la oameni de afaceri care incearca sa minimizeze riscuri prin hedging. Ca majoritatea populatiei nu stie ce sunt options si futures este irelevent pentru discutie. Mai ales ca educatia financiara nu trebuie sa isi propuna transfomarea tuturor in jucatori pe burse. Drept este insa ca educatia financiara trebuie sa stimuleze inclinatia oamenilor de a economisi, chiar si la cei cu venituri mici.

Demersul educational evocat nu trebuie deci sa fie judecat ca si cum cetatenii simpli ar fi de pus in relatie cu:

  • valul de dereglementare in industria financiara de inainte de 2008 si care a favorizat Marea Recesiune –oricat s-ar argumenta ca episoade de criza fac parte din miscarea pietelor;
  • pletora de produse financiare ce nici acum nu sunt bine intelese inclusiv de persoane din industria financiara;
  • insuficiente mari ale Libor (London interbank offer rate) si manipularea sa, ce obliga la modificarea principalului reper pentru produse derivate– ca si potlogarii are unor operatori (trader si brokeri) pe piete;
  • algoritmizarea crescanda a trading-ului (high frequency trading) care mareste enorm volatilitatea si poate accntua riscuri sistemice;
  • deficitul de reglementare si supraveghere pe unele piete financiare, care nici acum nu a fost inchis in mod convingator;
  • politici prociclice ce au adancit cicluri (de afaceri si financiare) nefaste;
  • politici neconventionale pentru a tine pe linia de plutire segmente ale pietelor financiare lovite sever de criza financiara, acum de pandemie si noua criza economica, ca si de nevoia de a mentine coeziunea zonei euro.

Unele din procesele mentionate mai sus au creat, sau accentuat riscuri sistemice. Kristalina Georgieva, directorul general al FMI, spunea recent ca un minus important al reformei reglementarii si supravegherii industriei financiare dupa 2009 priveste pietele non-bancare (Financial Times, 2 decembrie a.c). Si oficiali ai BCE si ESRB (Consiliul European pentru Riscuri Sistemice) subliniaza acest aspect de mai mult timp. Cu cativa ani in urma am intrebat pe Peter Praet, atunci economist sef la BCE, cine ar actiona pe pietele de capital daca s-ar impune interventie de ultima instanta, exercitarea functiei de LoLR (lender of last resort). Si s-a vazut in martie acest an, cand Fed a intervenit pe pietele de capital cumparand active de tot felul (chiar si categoria junk) cu scopul de a se evita o prabusire generala. Cazul Wirecard graieste sunator in privinta malpraxisului pe piete de capital. Ancheta parlamentara initiata la Berlin cat si raportul ESMA (autoritatea europeana pentru pietele financiare non-bancare) spun multe.

Reglementarea adecvata a pietelor de capital este cu atat mai necesara avand in vedere obiectivul dezvoltarii unei piete financiare comune in UE (capital markets union). Aici trebuie sa mentionam problema impartirii riscurilor (risk-sharing) in zona euro, care implica o schema colectiva de garantare a depozitelor (EDIS) si a unui activ sigur (safe asset) — ce nu si-a gasit o rezolvare inca.

Astfel, cand se vorbeste despre educatie financiara, cei care urmaresc sa invete pe altii trebuie sa manifeste o anume smerenie avand in vedere lectiile crizei financiare. Responsabilitate trebuie sa arate cei care reglementeaza si supravegheaza pietele financiare, cei care articuleaza politici economice, care administreaza banci si fonduri de investitii. Fiindca problemele mari, originea necazurilor mari, nu sunt de pus pe seama cetatenilor obisnuiti. Este drept insa ca acestia din urma, cu cat stiu mai mult si au informatie mai bogata, sunt mai inarmati sa isi apere interesele.

Pe acest fir de idei, este bine ca cei mici, copiii, sa fie invatati cel putin in egala masura despre relatia omului cu natura, de ce este important sa nu o distrugem. Izbanda asteptata in 2021 in razboiul cu Pandemia, prin crearea de vaccinuri, este un indemn pentru toti sa stimulam interesul copiilor pentru matematica, fizica, stiintele naturii in general. Crearea vaccinurilor demonstreaza ca trebuie sa avem incredere in stiinta, in cunoastere. Daca proiectul Manhattan a durat cca 6 ani, programul Apollo cca 10 ani, crearea de vaccinuri contra Covid-19 (cu suita de teste necesare) a durat mai putin de 1 an –este o extraordinara realizare a stiintei medicale, o dovada a puterii mintii umane in slujba binelui.

Schimbarea de clima este o amenintare existentiala iar banci centrale si guverne sunt in alerta maxima. Nu intamplator a aparut The Network for Greening the Financial System, din care fac parte Fed , BCE, Banca Angliei si alte peste 70 de banci centrale, inclusiv BNR. O stire ce pune pe ganduri este ca resurse de apa vor face, pentru prima data in istorie, obiectul tranzactiilor futures –cum a anuntat Grupul CME in 6 decembrie, a.c. Explicatia este ca se prognozeaza o crestere a raritatii acestor resurse pe fondul evolutiei demografice si al schimbarilor climatice. In timp ce traderii vad o noua oportunitate de castig speculativ fermierii si comunitati intregi vor incerca sa se protejeze si astfel de variatii mari ale pretului la apa.

Cei care reprezinta bancile si alte institutii financiare din Romania ar trebui sa discute mai mult despre impactul schimbarii de clima asupra activitatii lor, asupra societatii in general, ca buni “cetateni corporatisti”. Impactul digitalizarii, al inteligentei artificiale, al “monedelor digitale”, atacurile informatice, sunt teme abordate des in ultimii ani, ceea ce este de salutat.

Aparut pe blogul BNR

Distribuie acest articol

9 COMENTARII

  1. Cunoasterea , ca sa nu mai spunem intelegerea , nu este accesibila tuturor .Tot ceea ce ne inconjoara este produsul unui numar mic de oameni , putini sunt cei care au facut tot ceea ce vedem azi , dar aducerea in discutie a acestor teme este benefica societatii in general .

    • @Principiul _ „…aducerea in discutie a acestor teme este benefica societatii in general”

      Mă bucur, alături de dumneavoastră și ceilalți cititori, de textele d-lui Academician Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, ale căror teme sunt, după cum bine observați, de interes general.

      Pe de altă parte, opțiunile domniei-sale pentru o reglementare mai accentuată și un nivel mai ridicat de intervenționism în economie, precum și susținerea impozitării progresive a veniturilor, îl diferențiază net pe dl Dăianu de precedentul președinte al Consiliului Fiscal, care avea o poziție deschisă, liberală, în favoarea concurenței și mai puțin „de stânga”.

      Aștept din partea Academicianului Daniel Dăianu o susținere puternică, de la înălțimea funcțiilor pe care le îndeplinește, alături de guvernul României și de reprezentanții Băncii Naționale, pentru adoptarea de către țara noastră cât mai rapid a monedei EURO. Pe lângă educatie financiara si responsabilitate din partea domniei-sale, acesta, ar fi, de asemenea, un demers benefic societății în general.

  2. pina nu demult cc al pcr avea grija de toata lumea, acum bancile centrale. despre ce „educatie” financiara vorbiti ? nu ti trebuie decit niste ochelari buni si multa rabdare sa citesti adaosurile scrise marunt la sfirsitul zecilor de pagini de „produse” bancare. economia nu i stiinta stimate domn. in vremurile bune doar cuvintul de onoare insotea schimburile dintre oameni. complexitatea si inteligenta am putea spune ca se reflecta de exemplu intr o nava spatiala, nicidecum int o institutie financiara. as cuantifica banii in celulele creierului nicidecum in hirtiile tiparite de guverne, jackpoturi sau scheme ponzi.

  3. De acord. Cred că vocabularul autorului e pe întelesul tuturor.

    ..”… Impactul digitalizarii, al inteligentei artificiale, al “monedelor digitale”, atacurile informatice, sunt teme abordate des in ultimii ani, ceea ce este de salutat….”…

    Rămâne diferența enormă între lumea anglosaxonă SUA, UK, inclusiv zona Pacific, și tradiția etatistă (franceză, economie politică, intervenția statului în economie) de pe continentul nostru. Cetățenii americani, britanici și asiatici dețin hârtii de valoare, participă la bursele din NY, Londra, Honkong, Tokio etc. E vorba de majoritatea cetățenilor. În UE (excepția Olanda) numai o parte mică dintre locuitori deține hârtii de valoare, participă la burse. E o deosebire mare și esențială.
    Friedrich Merz, un candidat CDU pentru funcția de cancelar 2021-2025 RFG vine de la Blakrock, cel mai mare fond monetar de pe glob. Vrea să rezolve problema pensiilor alimentate în parte de la budget după metoda olandeză ( de 100 de ani fonduri de pensii care plătesc pensiile din contribuții proprii, în loc de „tratat” între generații unde tinerii plătesc pensiile bătrânilor).
    Vom vedea ce se întâmplă în problemele monetare, datoriile statelor „naționale” către piața financiară globală (Comisia UE face acum 750 miliarde Euro datorii comunitare). Bitcoin are succes și supune politicienii unei concurențe dincolo de mandatul în statul „național”.
    România nu e în EURO și Schengen.
    Nimic nu e bătut în piatră în România și UE.
    Încercare și eroare….
    Viitorul e deschis în România și UE.

  4. Educația financiara este importanta, depinde insa de pe ce poziții ideologice o abordam si cine o face.
    Cum spunea un mare economist: “Education: the inculcation of the incomprehensible into the indifferent by the incompetent.”

  5. Pe ce baze sa cladim educatia financiara daca zilnic apar noi „produse” financiare pe care foarte putin ii inteleg, criza bancara din 2008 fiind rezultatul acestor „produse toxice financiare”.
    Poate cea mai sanatoasa baza este, sa nu te intanzi mai mult decat iti permite patura, respectiv, accesarea unui credit sa fie facuta doar in cazul in care exista destule garantii ca acesta sa poata fi platiti.
    Daca tot veni vorba de credite, creditul este cel mai vechi instrument financiar el fiind baza intregii economii capitaliste atat in mediul economic cat si privat.
    Rolul clasic al bancilor de a aduna banii de la populatie si mediul de afaceri si de a acorda credite este de mult depasit, actualmente chiar cei care incearca sa induca o oarecare disciplina financiara incalca grosolan cele mai elementare reguli ale pietii financiare.
    Pe de alta parte economia financiara s-a decuplat complet de economia reala, cu alte cuvinte, este mai usor sa produci bani cu bani decat sa investesti in industrie, servicii etc. respectiv capitalul de risc cauta acele oportunitati de investitie, vezi start up-uri care activeaza mai ales in zona financiara, de securitate/supraveghere, armament unde profiturile sunt mari, sigure si apar foarte repede.
    Ce poate fi mai lucrativ decat sa gasesti in zona firmelor de internet oportunitati unde cu cateva zeci de milioane investiti poti castiga miliarde.
    Astazi cele mai netransparente domenii cel IT si financiar s-au unit astfel incat dominatia lor in economie este covarsitoare, de multe ori cu efecte dezastruoase pt multi oameni care si-au sau isi vor pierde curand locul de munca.
    Despre ce educatie financiara se poate discuta daca teorii economico-finaciare demne de premiul Nobel isi pierd orice actualitate in decursul a cativa ani.
    Despre ce educatie finaciara sa discutam daca, banul, poate cea mai importanta descoperire a omului va fi inlocuit cu produse virtuale, gen Bitcoin, Libra si altele, intre timp fiecare mare player de pe internet incercand sa aduca pe piata o moneda virtuala proprie care va distruge complet sistemul bancar clasic.
    Viata noastra de zi cu zi este monetarizata si intradevar este nevoie de educatie financiara insa in cu totul alt sens, cum ne putem feri si apara de cei care „atenteza” la buzunarul nostru incepand cu statul, bancile si firmele care te ademenesc cu tot felul de oferte insa un lucu sa fie foarte clar, consumatorul este cel care plateste, ele este cea mai vulnerabila veriga in tot sistemul pe care nu poate chiar daca doreste sa-l inteleaga si cum bine spune cineva mai sus, este nevoie de „3 facultati ” si foarte mult timp sa poti intelege conditiile contractuale, ele fiind voit astfel intocmite incat doar sa fie bifate fara a fi citite , capcana intinsa s-a inchis.

  6. Cetateanul roman poate dovedi ca este educat prin faptul de a reduce consumul ( de la pofte la necesitati ) prin faptul de a solicita guvernantilor drepturi civice si nu sociale , prin faptul de a cere transaprenta institutiilor bugetare publice , prin faptul de a nu mai astepta pomeni de la guvernanti ( oferite din bugete publice ) .
    Citi cetateni inteleg ce este TVA-ul de pe bonul fiscal ( cit o batista ) cu care iese de la supermarket , de ce l-a platit , unde se duc acei bani si ce fac cei care guverneaza cu acei bani ?! ( De exemplu )

    La scoala profesorii sa le explice elevilor si faptul ca pentru toate taxele platite la bugetele publice cetateanul are dreptul si trebuie sa ceara socoteala .Institutiile publice administreaza banii colectati in folosul celor care platesc nu in folosul celor care administreaza . Documentele institutiilor bugetare publice trebuie sa fie la vedere pentru oricare cetatean .

    • De acord cu dvs. ca „Documentele institutiilor bugetare publice trebuie sa fie la vedere pentru oricare cetatean .” dar credeti ca ceasta se va aplica in Romania ? Da, se promite in campania electorala dar dupa aceea, cei care castiga „va saluta din mers”. Asa vad ca s-a intamplat pana acum.

    • Cetateanul roman poate dovedi ca este educat prin faptul de a reduce consumul

      Voi astia, istericii ecologici, nu ati inteles nimic. E absolut cretin sa-i acuzi pe romani, poate cei mai saraci din Eu, poate dintre cei care consuma cel mai putin,,,
      Domnule Adrian Popescu, in ciuda celebruui nume de Popescu, sunteti un idiot.

Dă-i un răspuns lui Jimi H Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Daniel Daianu
Ministru al finanţelor între 1997-1998, profesor universitar la Departamentul de Relaţii Internaţionale şi Integrare Europeană din cadrul SNSPA, membru corespondent al Academiei Române, din 2001, preşedinte al Societăţii Române de Economie (SOREC), membru al American Economic Association, membru în Societatea Academică Română.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

Neamțu’ Țiganu’ citește Coranu’

Hafsa, Akif, Azra, Suleymen, Neyla, Dzina, Aisha... și multe alte nume. Eu nu știu cine sunt acești copilași, nu-i recunosc după fețe,...

Dimensiunile teritoriale ale depopulării țării în anul 2020

Populația rezidentă a țării era la începutul anului 2021 de aproape 19,2 milioane locuitori. Declinul din anul 2020 a fost deosebit de...

Când nu știi că nu se poate

Dacă aș avea câte un leu pentru fiecare ocazie în care un “specialist” din România mi-a explicat savant și superior că “în...

Noi ipocrizii climatice și criza energetică

În decembrie 2020, Adam Anderson, CEO-ul companiei Innovex Downhole Solutions din Houston, Texas, a încercat să facă un gest frumos pentru angajații...

Lărgirea Uniunii Europene. Serbia, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Macedonia (de Nord) și Albania

Scriu aceste rânduri la Novi Sad, în Serbia. Nu sunt pentru prima dată în această țară, am mai străbătut-o de câteva ori...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro