marți, decembrie 1, 2020

Efectele acțiunilor UE în Moldova – asistența financiară și contradicțiile opoziției

Unele incertitudini politice din relațiile Uniunii Europene cu Moldova încep să se disipeze. Partenerii europeni opinează deschis, deși timid, că reformele întreprinse de coaliția de guvernare de la Chișinău au atins anumite progrese, suficiente pentru a debursa ajutor financiar. De aceea, alocarea unei noi porțiuni din asistența macro-financiară a UE a devenit posibilă. Evaluarea părții europene nu a întâmpinat niciun reproș din partea opoziției, care își asumă meritele pentru reformele întreprinse.

Decizia UE de a aloca cea de-a doua tranșă (30 milioane EUR) din asistența macrofinanciară, negociată încă în 2017, reprezintă un punct de turnură cu ramificații politice importante. Pe de o parte, aceasta validează măsurile întreprinse de guvernul lui Ion Chicu și coaliția de guvernare, formată din Socialiștii pro-ruși și Partidul Democrat ex-oligarhic (pe 12 iulie 2020 – 50 din totalul de 101 deputați). Totodată, asemenea deschidere din partea UE scoate în evidență faptul că diplomația moldovenească de la Chișinău și Bruxelles este înarmată cu argumente cât de cât convingătoare, care nu contrazic situația de pe loc. Pe de altă parte, reluarea asistenței macro-financiare a UE dovedește că opoziția și societatea civilă nu dispun de contra-argumente robuste împotriva forțelor aflate la putere sau că acestea nu ajung destinatarii de la Bruxelles. Nu este exclus faptul că și interacțiunile dintre oficialii europeni și vocile critice din Moldova au suferit unele schimbări sub presiunea măsurilor de precauție epidemiologică. Efectuarea unei monitorizări în teren este nefezabilă, corespondența virtuală pe dosarul moldovenesc – mai puțin eficientă, dar și depășită de alte priorități, iar acordarea ajutorului financiar – imperativă pentru diminuarea consecințelor social-economice ale coronavirusului.

Perpetuarea pandemiei și prăbușirea crizei economice practic peste toate categoriile sociale sporește dependențele populației față de stat. Prin urmare, din considerente pure de supraviețuire, interesul public asupra diversificării și eficientizării ajutoarelor de stat se plasează, în prezent, deasupra inițiativelor opoziției de a prelua puterea de la adversarii săi politici.

Aprobarea unei noi tranșe de ajutor european către guvernarea din Moldova poate fi interpretat ca semnal pozitiv pentru guvernare, opoziție și opinia publică autohtonă. Decizia UE conține o sensibilitate considerabilă ce poate determina mișcările din interiorul politicului moldovenesc. Astfel, Guvernul lui Ion Chicu așteaptă deznodământul asumării răspunderii pe proiecte de legi (majorare la salarii pentru sectorul medical, adaos la pensii) – procedură legislativă care implică riscul demiterii. În paralel, opoziția fragmentată se presează reciproc în căutarea unei majorități conjuncturale pentru declanșarea demiterii executivului, denumit “catastrofă”, și înlocuirii lui cu “unul pro-european”.

Alegeri prezidențiale și simpatii geopolitice

Cele peste patru luni de guvernare a Socialiștilor pro-ruși împreună cu Partidul Democrat ex-oligarhic (începând cu martie 2020) s-au dovedit a fi extrem de complicate. Deficiențele multiple în gestionarea crizei sanitare și credibilitatea redusă în raport cu reformele solicitate de UE, în schimbul asistenței macrofinanciare, păreau a fi insurmontabile. Presiunea asupra guvernului a crescut după revizuirea și multiplicarea pre-condițiilor politice (8 la număr), atașate la sprijinul financiar european. De asemenea, starea de urgență de două luni (18 martie-15 mai 2020) a diminuat temporar rolul parlamentului. Aceasta, împreună cu starea de urgență în domeniul sănătății publice, a limitat drastic posibilitățile legale pentru desfășurarea protestelor publice. Din aceste considerente, coaliția de guvernare alcătuită din PSRM și PDM este constrânsă la câteva soluții – să sporească cheltuielile sociale pentru a evita explozia unor proteste sociale incontrolabile și să îndeplinească cerințele partenerilor externi pentru a acoperi găurile bugetare.

Datele sondajelor publicate în iunie 2020 dezvăluie o serie de evoluții, care modelează calculele și comportamentul principalelor actori politici. Demiterea guvernului Maiei Sandu în noiembrie 2019, apropierea excesivă de Rusia sau scurgerea de informație compromițătoare împotriva lui Igor Dodon, au provocat pierderi în termeni electorali. Totuși, decalajul dintre PSRM și Igor Dodon, pe de o parte, și Maia Sandu și PAS, pe altă parte, rămâne semnificativ. Media datelor din sondaje arată un decalaj favorabil PSRM-ului și lui Igor Dodon – de circa 5% la nivel de popularitate de partid și de aproape 16% în cazul percepției vizavi de liderii de formațiune politică.

Chiar dacă distanța dintre PSRM și PAS s-a micșorat, ambele părți trebuie să-și măsoare cu atenție declarațiile și acțiunile politice. Socialiștii trebuie să asigure suport maxim guvernului pentru a redresa situația epidemiologică din țară. PAS și Maia Sandu, în calitate de principali adversari electorali la alegerile prezidențiale, sunt nevoiți să păstreze la distanță colaborările cu formațiunile politice care sunt asociate și depind de oligarhii fugari Vladimir Plahotniuc (în SUA) și Ilan Șor (în Israel).

Precauția anti-oligarhică a PAS creează blocaje în relația cu Platforma DA, care este determinat să demită guvernul, în orice condiție, inclusiv cu ajutorul grupărilor oligarhice. Platforma DA își pierde relevanța politică, de aceea, catapultarea în funcții de conducere reprezintă o salvare politică înainte de anticipatele legislative, cel mai probabile la începutul anului 2021. Multiplele divergențe care îndepărtează PAS de Platforma DA contravin sfaturilor venite din partea familiei politice a Partidului Popular European. Astfel, nici după ce Donald Tusk a sugerat unitate înainte de alegerile prezidențiale din toamnă, liderii PAS și Platforma DA nu au renunțat la ideea de a candida separat organizând vizite în teritoriu sau lansând aplicații pre-electorale (EuropaLiberă, 18 Iunie 2020).

Tabel. Simpatiile geo-politice ale popualației, %, 2020

 Barometrul de Opinie Publică, IPP, iunie 2020Barometrul socio-politic, IMAS, iunie 2020
Preferințele politice – votul pentru eventuale alegeri parlamentare
Partidul Socialiștilor (PSRM)15,827,5
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS)15,719,7
Partidul “Platforma DA”1,82,8
Partidul Democrat (PDM)2,4
Partidul lui Ilan Șor3,48,9
Partidul Nostru2,55,9
Simpatiile pentru lideri politici peste 1%–cu potențial la alegerile prezidențiale din noiembrie 2020
Igor Dodon22,430,2
Maia Sandu1117,5
Renato Usatîi2,46,8
Ilan Șor1,5
Andrei Năstase1,31,5
Vladimir Voronin1,2
Pavel Filip1,1
Orientarea geopolitică
Aderarea la UE“Pro” – 56,2“Contra” – 20,7“Pro” – 64“Contra” – 21
Aderarea la Uniunea Economică Euroasiatică“Pro” – 30,1“Contra” – 38“Pro” – 54“Contra” – 29

Sursa: Compilarea autorului cu referință la datele IPP și IMAS.

Același exercițiu de precauție înainte de alegerile prezidențiale din noiembrie 2020 se referă și la dimensiunea externă. În acest sens, deși PSRM și Igor Dodon nu renunță la politica externă echilibrată, sporind continuu prezența rusească, este evitată dezrădăcinarea vectorului european prin careva acțiuni deliberate. În schimb, vedem o tentativă a Socialiștilor de a diversifica agenda externă pentru a dilua dependențele de UE. Deocamdată, acest lucru nu s-a răsfrâns asupra aprofundării mecanismelor tehnico-legale de integrare europeană. Comunicarea la nivel inter-instituțional continuă în domeniul comerțului liber și în alte sectoare, fără a se face publicitate. Tot, în mod mai discret, au fost demarate discuțiile despre actualizarea Agendei de Asociere post-2019. În același timp, PAS adoptă un ton geopolitic anti-rusesc tot mai deslușit. Această formațiune l-a acuzat deschis pe Igor Dodon de tentativa de a lega Moldova de Rusia prin aranjamente periculoase, camuflate în defunctul credit rusesc (NewEasternEurope, 15 Mai 2020).

Sondajele întăresc predispozițiile interne din forțele politice majore din țară. Nivelul sentimentelor pro-europene se află la cote relativ înalte (56-64%). Astfel, rezultă că războiul informațional al Rusiei și Chinei, vizat să compromită UE (IPN, 7 Aprilie 2020), nu au lăsat amprente serioase asupra percepției publice. Totuși, restricționarea călătoriilor din țările non-europene cu grad înalt de contaminare cu COVID-19 (IPN, 2 Iulie 2020), aplicată justificat de statele UE, poate deveni o viitoare sursă de dezinformare, de unde pot parveni antipatii printre est-europeni vizavi de UE. În comparație cu UE, atractivitatea Uniunii Euroasiatice scade (30-54%) și începe să corespundă tot mai mult rolului adevărat pe care aceasta îl joacă pentru Moldova, care are statut de țară observatoare. Criza sanitară a demonstrat, în mod repetat, că această organizație are capacități extrem de reduse (IPN, 5 Mai 2020) pentru ca solidaritatea “euroasiatică” să capete o semnificație practică, cel puțin pe termen scurt și mediu.

Opoziția și asistența UE

Sprijinul financiar al UE, la fel ca și alte aspecte ale integrării europene, constituie o parte din măduva discursului opoziției de la Chișinău. Deși debursarea celei de-a doua tranșe din asistență macro-financiară a UE a fost acompaniată de aprecierea, dozată, a Comisarului European pentru Economie, Paolo Gentiloni, despre “eforturile de reformă” ale guvernului Chicu în domenii problematice, precum reforma justiției și lupta împotriva corupției. Aceste declarații, alături de decizia de a aloca asistența UE, contrazice totalmente evaluările făcute de către reprezentații PAS și cei ai Platformei DA (Sergiu Litvinenco și respectiv Igor Munteanu). La mijlocul lunii iunie, aceștia au acuzat guvernul de îndeplinirea incompletă a pre-condițiilor politice, în particular a celor din domeniul justiției.

De asemenea, contrar aprecierilor satisfăcătoare ale Comisiei Europene, cu o zi înainte ca UE să anunțe aprobarea alocării de asistență (30 milioane EUR), principalul lider al opoziției Maia Sandu a blamat guvernarea pentru neobținerea celei de-a treia și finală tranșă – de 40 milioane EUR. Ex-premierul Maia Sandu a accentuat faptul că tranșa a fost “anulată” de UE din cauza “iresponsabilității și lenii” guvernării. Din punct de vedere tehnic, UE nu a “anulat” a treia tranșă, ci termenul limită al acordului de finanțare expiră în iulie 2020.

Discrepanțele între viziunea UE și cea a opoziției de la Chișinău are la bază cel puțin trei explicații. Potrivit primei ipoteze, UE nu a reușit să colecteze informația detaliată despre progresul adevărat al reformelor, inclusiv din cauza blocării frontierelor. Această ipoteză este puțin probabilă, deoarece Comisia punctează că în decizia sa a reieșit din evaluările interimare din luna februarieA doua ipoteză ține de faptul că opoziția are o abordare mai strictă decât cea a UE, iar uneori această abordare conține și o doză de subiectivism. Cea din urmă ipoteză este că UE este la curent cu imperfecțiunea și caracterul parțial al anumitor reforme, dar optează pentru decizii de(geo-)politizate și constructive, sprijinind cheltuielile urgente de ordin socio-economic.

În loc de concluzii…

Obținerea finanțării europene validează guvernarea, iar orice acțiune contra acesteia, intenționată de opoziție, poate genera confuzii sau chiar insatisfacție în societate.

Deși guvernarea și opoziția își atribuie reciproc responsabilitatea pentru ratarea celei de-a treia tranșe a asistenței UE, în 2019 și respectiv în 2020, responsabilitatea majoră o poartă guvernanții anteriori. În fond, eșecurile legate de amânarea, suspendarea și pierderea unei părți din asistența macro-financiară a UE o are guvernul oligarhic din anii 2018-iunie 2019.

Banii europeni par să aibă o dublă importanță. Aceștia completează bugetul cu care urmează să opereze guvernul. Totodată, asistența UE poate avea o conotație politică și să descurajeze planurile unei părți din opoziție de a termina mandatul actualului guvern.

Distribuie acest articol

4 COMENTARII

  1. Singurul mijloc prin care poate fi convinsă populaţia Moldovei sunt banii. Deci, NU neapărat probleme de geopolitică, de pro-unire cu România, de pro-Rusia, de pro-UE, etc, cele două probleme principale sunt :
    -suveranismul şi
    – banii.
    Adică cine dă bani este prieten, numai că banii să fie fără condiţii, adică să fie daţi moka şi cheltuiţi oricum, că ştiu ei moldovenii ce trebuie făcut.
    DE CE a închis UE ochii la ce se întâmplă în Moldova, este o întrebare legitimă. Mie mi se pare că este un nou afront pentru România( presată să se supună axei franco-germane şi să renunţe la SUA+NATO) şi un compliment pentru Rusia, marea iubire germano-franceză.
    Iar dacă este vorba despre bani, România ar face bine să nu mai dea niciun leu gratis pentru Moldova.
    Moldova suverană n-are decât să se descurce cum o şti.

  2. si eu am fost initial surprins, insa pare mai degraba un calcul practic din partea UE; probabil ca s-a obtinut ceva la schimb altfel nu ar avea sens sa mai arunci 30 milioane in gaura neagra unde au disparut „fara urma” 1000 milioane.
    Pentru binele moldovenilor cred insa ca trebuie schimbata paradigma „pro-european vs pro-rus” si actionat exclusiv practic, adica pusi bani in proiecte punctuale, cu buget, transparenta si obiective clare, cu „sefi de proiect” care sa raspunda direct. Directiile principale ar putea fi in urmatoarele 6 luni: 1. sanatate (achizitionare de materiale de protectie si testare si plata personalului medical); 2. siguranta alimentara (achizitionare pe preturi simbolice a surplusului de lapte, cartofi, carne porc din Franta/Belgia/Germania); 3. siguranta populatiei prin asigurarea statului de drept (dosarele furaciunilor). 4. asigurarea rezervelor de gaze pt iarna prin contract cu Romania sau Rusia; 5. asigurarea transei de 40 mil de la UE dupa alegeri
    Rezultate vor influenta voturile din toamna

    • nu cred ca influenteaza acolo ceva rezultate de vot, omul simplu nici nu va simti cartofii tai .. oricum ii va lua de unde le ia si acum

      • nea Ivane, inteleg ca matale crezi ca omul simplu din Moldova nu are nevoie de mancare, electricitate, apa calda si caldura; doar de bani pentru Plaho & Sor… dar in numele comraderiei internationale macar cere la toarsu sef un translator rus-roman mai bun, ca bun simt sigur nici cum nici de unde sa-ti dea

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Autor

Denis Cenusa
Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau.

Colectia Contributors.ro

Carte recomandata

Esential HotNews

E randul tau

Observ cu uimire că invocați, ca reper intelectual creștin, cartea lui Noica, „Rugaţi-vă pentru fratele Alexandru”. Și cumva indirect îi reproșați lui Gabriel Liiceanu un soi de trădare a acestui crez ( „am neplăcuta senzaţie că mă aflu ȋn faţa unui tată care şi-a abandonat, simbolic, copiii”). Mă tem că tocmai această carte a lui Noica este o trădare a suferinței victimelor de: Cristina Cioaba la Dincolo de Isus. Gabriel Liiceanu şi portretul României religioase

Carti recomandate de Contributors.ro

 

 

 

Top articole

“Tradiţia” Sf Andrei, moaştele lui Eminescu şi cruciadele IPS Teodosie Tomitanul

Arhiepiscopul Teodosie de Constanţa, acest Radu Mazăre al BOR, se agită periodic pentru organizarea câte unui carnaval televizabil, în bunul obicei local....

Netflix, Sir David Attenborough și morsele care se „sinucid” din cauza încălzirii globale – Un nou exemplu de fake news și manipulare climatică

Pentru a șoca și manipula cu succes opinia publică naivă și mai puțin informată, o parte a mass mediei recurge la ceea...

… drumul spre iad al Papei Francis

... si-atunci aveti a ma ierta daca nu voi discuta acum nici alegerile din Romania sau din Statele Unite, nici Ziua Recunostintei,...

Țara noastră în termeni de destin*

In interviurile pe care le-am făcut în marginea recentului dialog epistolar cu Andrei Pleșu intitulat Despre destin, am fost întrebat în câteva...

The Winter Is Coming

Am scris despre Karabah! Da, da. Nu e nicio glumă: în 2005 am făcut o lucrare de master pe tema războaielor din...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro

MIHAI MACI – Cel de-al doilea volum din Colectia Contributors.ro

„Atunci când abdică de la menirea ei, școala nu e o simplă instituție inerțială, ci una deformatoare. Și nu deformează doar spatele copiilor, ci, în primul rând, sufletele lor. Elevul care învață că poate obține note mari cu referate de pe internet e adultul de mâine care va plagia fără remușcări, cel care-și copiază temele în pauză va alege întotdeauna scurtătura, iar cel care promovează cu intervenții va ști că la baza reușitei stă nu cunoașterea, ci cunoștințele. Luate indi­vidual, lucrurile acestea pot părea mărunte, însă cumulate, ele dau măsura deformării lumii în care trăim și aruncă o umbră grea asupra viitorului pe care ni-l dorim altfel.” – Mihai Maci Comanda cartea cu autograful autorului. Editie limitata.