joi, mai 30, 2024

Efectele protestelor anti-guvernamentale din Georgia și Moldova asupra pozițiilor UE

Integrarea europeană a statelor recent adăugate în “pachetul de lărgire” al Uniunii Europene (UE), inclusiv Georgia și Moldova, constituie un proces transformator de durată, generațional și social-politic, care poate întâmpina obstacole. Deseori acest proces poate traversa momente de anti-reformă sau atacuri asupra promotorilor agendei pro-UE, soldându-se cu răbufniri sociale sub formă de proteste. În contextul perspectivei de aderare la UE, de-europenizarea proceselor politice prin inițierea unor acțiuni iliberale pot genera sentimente protestatare, după cum ilustrează experiența recentă a Georgiei. Totodată, ca în cazul Moldovei, guvernele de orientare pro-europeană pot fi depășite de crizele curente, inflamate de războiul rusesc împotriva Ucrainei. Asemenea guverne sunt vulnerabile în fața impactului social-economic al crizelor, exploatat de către opoziție prin intermediul protestelor, care pot combina de asemenea interesele geopolitice ale Rusiei.

Orice mișcare politică anti-europeană devine prin automatism un demers pro-rus, care este taxat dur de către elementele pro-active ale societății, reprezentate de societatea civilă (ONG-uri, studenți etc.). Acest tip de comportament social-politic s-a văzut în Georgia, în contextul recentelor proteste care au țintit legea „împotriva agenților externi”. Acele proteste au fost dominate de convingerea că guvernarea “a importat” formatul și spiritul legii din Rusia ca să contracareze societatea civilă și instituțiile, care primesc peste 20% din finanțare din străinătate, cu precădere din SUA și UE. Totodată, protestele anti-guvernamentale pot avea loc în țările candidate pentru aderare la UE, precum Moldova, unde puterea este monopolizată de forțe politice interesate în integrare europeană. Climatul geopolitic extrem de favorabil pentru UE, precum e cel moldovenesc, nu reprezintă însă un antidot împotriva protestelor, în care sunt instrumentalizate sărăcia și corupția.

Atât în cazul protestelor din Georgia, cât și al celor din Moldova, UE și Occidentul se află în poziții vulnerabile. După cum arată exemplul georgian, înfrânți pe tărâm politic de protestele pro-UE, guvernanții pot recidiva, urmărind în continuare să marginalizeze vocile pro-europene în spațiul politic și public intern. Deși ancorată în integrare europeană din punct de vedere tehnic și legislativ, agenda politică locală nu este neapărat salvată de riscul de a fi renaționalizată sau parțial de-europenizată pentru a diminua puterea de influență a UE. De asemenea, în cazul protestelor organizate pe bază de nemulțumire social-economică, observate în Moldova, imaginea UE poate suferi prin asociere negativă cu guvernarea, căreia UE îi transferă legitimitate externă. Prin urmare, UE nu are altă soluție decât să fie vigilentă și să penalizeze încălcarea angajamentelor de către guvernele din țările incluse în agenda de extindere, punând în practică mecanismul de condiționalitate.

Protestele din Moldova – melanj social-economic, criminal și geopolitic

Natura protestelor din Moldova este complexă. Acestea se desfășoară cu regularitate, devenind un soi de carte de vizită a Partidului Șor. Trei elemente majore alcătuiesc fundamentul protestelor anti-guvernamentale, ale cărui obiectiv strategic vizează de-legitimizarea partidului de la guvernare (Partidul Acțiune și Solidaritate) și a Președintei Maia Sandu, înainte de ciclurile electorale din anii 2023-2025.

Prima componentă dominantă a protestelor constă în nivelul ridicat de sărăcie din țară, agravat de criza energetică din 2021-2023. Pe fundalul inflației anuale medii de peste 30% în decursul lui 2022, s-a exacerbat procesul de pauperizare a populației. Potrivit Indexului Sărăciei Multidimensionale din 2022, rata sărăciei absolute în Moldova a constituit circa 25% din populație, cu circa 1/3 din cei afectați venind din mediul rural. Anume din această categorie fac parte acei la care apelează organizatorii protestelor – membrii Partidului Șor.

Al doilea element care caracterizează protestele ține de utilizarea banilor din surse necunoscute, adică ilegale. Aceste resurse financiare urmau să fie utilizate pentru a recruta protestatari din interiorul grupurilor social-vulnerabile. Până acum, autoritățile au confiscat circa 4,5 milioane lei Moldovenești (până la 300,000 de euro) de la exponenții Partidului Șor. Protestatarii nu se arată deranjați nici de originea banilor și nici de profilul criminal al organizatorilor. Cât timp acceptarea banilor de la Partidul lui Șor nu este criminalizată, recrutarea cetățenilor săraci pentru proteste anti-guvernamentale va fi imposibil de oprit. Acest lucru nu trebuie nicidecum să anuleze dreptul la asociere și liberă exprimare, pe de o parte, sau să ducă la ignorarea problemei sărăciei absolute, care este exploatată în scopuri politice, pe de altă parte.

Cel de-al treilea element vizează legăturile organizatorilor protestelor cu Rusia. Partidul Șor a fost sancționat de către SUA în octombrie 2022 pentru facilitarea influenței maligne ruse împotriva instituțiilor democratice moldovenești. O solicitare similară din partea autorităților moldovenești a fost adresată UE. Guvernarea de la Chișinău insistă pe ideea că protestele lui Șor sunt desfășurate cu scopul ca forțele pro-ruse să preia puterea în mod violent. Totuși, ca un asemenea scenariu să devină plauzibil ca obiectiv și grad de realizare, dimensiunea protestelor trebuie să fie de minim 30,000-50,000 de persoane, iar implicarea forțelor militare ruse, staționate în regiunea transnistreană, trebuie să fie operațională. O asemenea conjunctură ar repeta scenariul în baza căruia Rusia a ocupat Crimeea în anul 2014. Deocamdată, protestele anti-guvernamentale din Moldova reprezintă o oportunitate pentru consolidarea pozițiilor opoziției pro-ruse și celei eurosceptice.

Protestele din Georgia – mobilizare politică a populației pro-UE

Spre deosebire de protestele repetitive din Moldova, organizate cu participarea masivă a persoanelor social-vulnerabile eurosceptice, demonstrațiile anti-guvernamentale din Georgia au avut o durată scurtă și au atras segmente sociale pro-europene dinamice (ONG-uri, studenți etc.). Protestele Georgiene au vizat proiectul de lege „privind agenții externi” (8-10 martie, 2022) și s-au terminat îndată după anularea acesteia. Nici detenția lui Mikhail Saakașvili (6 ani de închisoare) și nici implementarea problematică a condițiilor UE nu sunt în stare să stârnească proteste anti-guvernamentale în masă, chiar dacă opoziția încearcă să le inițieze.

Publicul georgian manifestă o sensibilitate ridicată față de politicile care pot produce discontinuități pentru agenda europeană. Intensitatea și conotația protestelor ar fi de altă natură, dacă partidul de la guvernare (“Visul Georgian”) ar fi avut relații amicale cu UE. Retorica agresivă în raport cu decidenții și instituțiile UE, amplificată după alegerile legislative din 2020, alimentează suspiciunile că guvernarea georgiană este dispusă să de-europenizeze anumite procese politice din țară. Guvernul de la Tbilisi nu poate renunța la agenda europeană, din cauza costurilor politice și de imagine internațională, dar va încerca să o renaționalizeze. Dacă însă imaginea UE va fi discreditată prea tare, atunci, în mod inevitabil, vor apărea condiții prielnice pentru revitalizarea puterii blânde (“soft power”) ruse, într-o formă sau alta.

Deși nivelul sărăciei absolute din Georgia a fost de circa 17% în 2021, partidele politice populiste din această țară nu apelează la subiecte social-economice pentru a organiza proteste. Totodată, guvernarea a încercat să valorifice pe deplin urmările agresiunii ruse împotriva Ucrainei: influxul de cetățeni ruși (circa 1 milion), creșterea remitențelor lor (de 4 ori până la 2,1 miliarde de dolari), dar și intensificarea exporturilor către Rusia, care sub presiunea sancțiunilor caută căi de diversificare a importurilor. În consecință, economia georgiană a crescut cu circa 10% în 2022. Prin urmare, deși există un segment social-vulnerabil semnificativ în țară, acesta nu poate fi recrutat în proteste cu aceeași ușurință ca în Moldova.

Chiar dacă opoziția pro-UE este fragmentată (cel puțin 11 formațiuni), cu un sprijin public total de circa 30%, guvernarea oricum se poate aștepta la proteste din partea tineretului georgian (generația Z), care reacționează la tentativele de a importa practici autoritare (din Rusia, Azerbaidjan etc.). Partidul de la guvernare încearcă să prevină riscul repetării unor asemenea erupții sociale în viitor, discreditând organizațiile care au mobilizat tineretul la proteste. Propaganda partidului de la guvernare proiectează aceste ONG-uri drept fenomen civic opus bisericii, care este cea mai respectată instituție în stat. În paralel cu stigmatizarea tineretului protestatar, partidul de guvernământ georgian echivalează demersurile pro-protest ale opoziției drept tentativă de a schimba guvernarea prin „revoluție colorată” sau lovitură de stat (Agenda.ge, Martie 2023). Contrar situației din Georgia, protestele orchestrate de opoziția din Moldova, prin exploatarea grupurilor vulnerabile, sunt considerate instrumente de acțiuni subversive în mâinile Rusiei.

În loc de concluzii…

Protestele care au avut loc în Georgia și Moldova au vizat direct pozițiile UE în aceste țări. În timp ce protestele pro-UE din Georgia au demonstrat mobilizare socială rapidă și solidarizare cu societatea civilă și mass-media, protestele moldovenești sunt anevoioase și implică segmente sociale vulnerabile cu mobilitate și resurse limitate. Unii reprezentanți ai guvernării georgiene consideră că protestele pro-UE ar fi urmărit o lovitură de stat. În viziunea guvernării pro-europeană de la Chișinău, protestele organizate de Partidul Șor constituie o tentativă a Rusiei de a destabiliza țara într-o direcție opusă celei de aderare la UE.

Având în vedere caracterul geopolitic al protestelor care au loc în țările incluse în politica de lărgire, UE trebuie să joace un rol pro-activ în prevenirea surselor de fricțiune dintre guvern și potențialii protestatari în Georgia (ONG-uri, mass-media, opoziție etc.). Este imperativă utilizarea condiționalității pentru a penaliza nerespectarea angajamentelor de către guverne. Totodată, pentru a reduce gradul de exploatare a grupurilor vulnerabile de către forțele politice cu conexiuni rusești, UE împreună cu alți donatori trebuie să introducă un plan de combatere a sărăciei în asistența de țară pentru Moldova (cel puțin pe termen scurt). Dacă problemele populației cu resurse limitate nu vor fi redresate, acestea pot influența negativ atât securitatea națională, cât și procesul de integrare europeană.

Articol apărut pe site-ul IPN.md

Distribuie acest articol

5 COMENTARII

  1. Protestele de prin Moldova nu au nici o importanta .Maia Sandu ramine Presedinte si in mandatul urmator .UE nu se grabeste Marja temporala ne aduce undeva spre anul 2030 sau asa ne spune Maia Sandu .UE si Romania sponsorizeaza, atunci cind este absoluta nevoie de bani, Rep.Moldova .Dealtfel Rep .Moldova este deja cu un picior in UE .UE resusete sa tina pe loc Rusia si atita timp cit Rusia nu poate inainta Rep Moldova sta si face bezele Romaniei si UE.

  2. Schimbarea de paradigma va fi acceptata de populatie doar atunci cand aceasta va crede majoritar ca este spre binele majoritatii, altfel vom avea in continuare curente pro si contra.

  3. Nu atât protestele din Georgia și Moldova sunt periculoase pentru UE cât fronda Austriei, Hungariei și parțial a Germaniei, toate state revanșarde și revizioniste.

  4. Cu mult mai grav este ceea ce se intimpla acum in Rusia totul dezvaluit de catre Medvedev (v-am spus de multa vreme ce vor face rusii in cazul in care sunt infrinti in Razboi ) cu citeva ore in urma .Rusia nu a distrus intrega structura in Donbas (blocuri , scoli , gradinite , teatre, biserici etc )fara sa aiba un scop .Rusia are nevoie de un -No man’s land -acolo unde, daca este fortata, poate lovi nuclear un pamint ce va deveni radioactiv pentru multa vreme , fara de suflare omeneasca, spre a opri extinderea NATO catre Moscova .Nu le pasa nici de oameni ,nici de cladiri, nici de vechi asezaminte ,nici de Biserici , nici de proprii etnici aflati cindva in Dombas de o parte si de alta a granitei .Rusia este blocata in trecutul ei ca URSS .China este si ea blocata in trecutul ei maoist .Lumea este in continua miscare .Prima care a inteles asta este UE . Fara UE si libera circulatie a marfurilor si persoanelor Romania nu mai exista . Fara NATO acum eram cu totii condusi cu biciul prin Siberia .Pentru cine inca nu intelege ar trebui doar sa priveasca in urma istoria .Rusia doreste sa refaca URSS indiferent citi oameni mor .Nu le pasa .China doreste sa refaca drumul matasii si sa vinda marfa ieftina peste tot in lume iar cu banii sa se inarmeze spre a satisface mindria lui XI. Norocul lumii libere se numeste unitate .Cita vreme suntem uniti Romania va exista in granitele ei si asta stiu toate natiunile democratice ce acum se unesc .Nu avem, ce face .Guvernele nationale vor decide , in viitor , doar anumite situatii ele neavind expertiza data de existenta NATO pe segmentul militar si nici de existenta UE ce are o imagine globala si stinta punerii in practica , pe segmentele economic , social si politic .Guvernele nationale nu au nici expertiza militara si nici cea sociala spre a putea conduce UE.Batrina Europa le are pe toate si asta datorita timpului si a cunosterii informatiei stocata in memoria sa .Expertiza juridica a UE este exceptionala si asta ne aduce mari avantaje tuturor .Daca pricepti asta intelegeti si de ce UE trebuie sa se federalizeze rapid .Decizia pe mai toate segmentele existentialiste nu mai poate trece prin toate Parlamentele tarilor membre UE spre aprobare . Ar fi cu mult prea tirziu .Avem nevoie de o capacitate militara si politica de reactie rapida .Nationalismul singular afisat este unul mincinos .Unitatea atit de necesara tuturor natiunilor din UE este singura forma de nationalism adevarat exprimat.Vedeti foarte bine acum ce vrea sa faca Rusia.Scuze autorului ca am deviat de la subiect dar deja totul intra intr-o alta forma de -normalitate- ruseasca .Nu va iluzionati . Intrega situatie din Ucraina poate deveni de o cruditate fara de egal in istoria Umanitatii .Solutii nu prea exista .Inarmare si iar inarmare spre a descuraja adversarul devenit si el extrem de puternic .Germania si Japonia trebuie sa devina doua mari puteri nucleare iar Romania trebuie si ea sa poata raspunda pe masura asa cum deja Putin ne-a tot spus .Deveselu trebuie sa aiba si o componenta nucleara de atac.Altfel la prima bomba cazuta in Bucuresti tara se depopuleaza rapid . Vom fugi cu totii care incotro .

  5. Pentru o țara mică, bazată puternic pe agricultura, ca Moldova, integrarea in UE ar fi un paradis. Chiar inainte de momentul propriu-zis al aderării, datorita fondurilor de pre-aderare.
    Ar trebui doar explicat moldovenilor acest lucru evident.
    E adevărat ca marile avantaje imediate ar veni pentru fermieri (subvenții) si pentru proiectele de dezvoltare rurală, iar elementele proruse (cum dracu sa mai fie cineva prorus, azi?!) sunt grupate in zonele urbane, in urma colonizării sovietice.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Denis Cenusa
Denis Cenusahttp://contributors
Denis Cenușa este cercetator la Universitatea din Giessen si Expert-Grup, Chisinau.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

„Greu de găsit un titlu mai potrivit pentru această carte. Într-adevăr, Vladimir Tismăneanu are harul de a transforma într-o aventură a cunoașterii materia informă a contorsionatei istorii a ultimei sute de ani. Pasiunea adevărului, obsesia eticii, curajul înfruntării adversităților își au în el un martor și un participant plin de carismă. Multe din concluziile sale devin adevăruri de manual. Vladimir Tismăneanu este un îmblânzitor al demonilor Istoriei, un maître à penser în marea tradiție – pentru a mă restrânge la trei nume – a lui Albert Camus, a Hannei Arendt și a lui Raymond Aron.“ — MIRCEA MIHĂIEȘ 

 

 

Carti noi

 

„Avem aici un tablou complex cu splendori blânde, specifice vieții tărănești, cu umbre, tăceri și neputințe ale unei comunități rurale sortite destrămării. Este imaginea stingerii lumii țărănești, dispariției modului de viață tradițional, a unui fel omenesc de a fi și gândi.", Vianu Mureșan. Cumpara volumul de aici

 

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Cumpara cartea de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro