vineri, decembrie 9, 2022

Eficienta guvernamentala are nevoie de stabilitate

M-am săturat de toată tevatura asta cu uite preşedintele, nu e preşedintele, cu suspendări şi referendumuri, campanii electorale peste campanii electorale. Deja îmi este lehamite de argumente cusute cu aţă albă, de dezbateri sterile cu privire la persoana lui cutare şi cutărică. Nu mai am răbdare cu fineţurile legislative şi metodele ingenioase de acaparare a puterii.

În ultimă instanţă ceea ce mă interesează pe mine cetăţean corect plătitor de impozite şi taxe împovărătoare este eficienţa guvernamentală.  Eu vreau politici economice, sociale şi fiscale şi vreau servicii publice decente de banii pe care-i plătesc. Nu mai zic că banii plătiţi ar trebui să mi se întoarcă înapoi, după ce trec prin cutia neagră (opacă) a guvernării, sub formă de politici şi servicii publice, cu o oarecare valoare adăugată, ca să-şi justifice angajaţii statului şi politicienii banii. Vreau doar o decentă eficienţă guvernamentală indiferent de nivelul la care se întâmplă guvernarea – local, naţional sau european.

Ce primim în schimbul muncii şi banilor noştri? Un permanent circ ieftin. Cine mai are timp şi dispoziţia astăzi să discute cum ne afectează bugetar nu ştiu ce directivă a UE pe sănătate, cine să mai dezbată care sunt priorităţile de dezvoltare pe următoare perioadă de programare, reforma administrativă, optimizarea programelor operaţionale prin care se gestionează banii europeni, proiectele energetice şi câte şi mai câte lucruri cu adevărat importante pe care dacă nu le rezolvăm la timp le vom deconta tot noi.

Eficienţa guvernamentală nu are neapărat culoare politică. Ea poate fi de stânga sau de dreapta, dar asta este o alegere care ţine de preferinţele electoratului. Eu (ca liberal, nu creştin-democrat) cred că dreapta are mai multe argumente în ceea ce priveşte eficienţa, dar asta este doar ceea ce cred eu. Într-o oarecare instanţă aş prefera o guvernare de stânga eficientă decât una de dreapta proastă. Dar o guvernare de stânga şi proastă şi ineficientă este de neacceptat, catastrofală!

Eficienţa guvernamentală este direct dependentă de stabilitatea instituţiilor. Politicile, serviciile publice nu pot fi reformate şi livrate eficient fără ca cineva să le gândească, să le aplice şi să le regleze fin. Au nevoie de timp.

Politicienii noştri îşi consuma prea mult din timp pe încăierările lor meschine şi prea puţin timp pe uvernare. Dacă USL-ul şi-ar fi cheltuit măcar jumătate din energia şi ingeniozitatea pe care le risipeşte pe preluarea puterii, pentru a guverna efectiv, cred că ar fi dat dovadă de maturitate şi ar fi câştigat uşor alegerile parlamentare din iarna. Dar nu! USL-ul vrea totul şi vrea acum.

Cine a gândit sistemele democratice aşa cum le-a gândit în lumea civilizată, le-a gândit şi stabile. Căci altfel nu mai există eficienţă iar guvernarea îşi pierde obiectul şi raţiunea pentru care oamenii o investesc cu putere. Alegerile au loc o dată la un interval de timp pentru simplul motiv că nu putem schimba un guvern, un preşedinte şi ce rezulta din munca lor (politici şi servicii publice) imediat ce îşi pierd capitalul electoral. Prin natura ei, guvernarea în societăţile democratice erodează încrederea oamenilor, excepţiile sunt extrem de rare.

Să presupunem că ar fi competenţi, politicienii (şi aparatele lor) nu pot performa în condiţiile în care nu există stabilitate. Un exemplu la-ndemână: se tot vorbeşte de eficiența POR de la MDRT (absorbţie de  cca. 20%) prin comparaţie cu un POS DRU de la MMPS (absorbţie de cca. 7%). Cele două Programe Operaţionale sunt relativ similare. O fi doar o coincidenţă că Autoritatea de Management POR a avut de la început un singur director iar Autoritatea de Management POS DRU, cinci? Nu ţine de Elena Udrea, vă spun eu, ţine de oameni, stabilitate şi arhitectură instituţională.

La alegeri noi ăştia care muncim şi plătim impozite trebuie să sancţionăm prin confirmarea sau penalizarea acelora care trebuie să ne dea în schimb politici şi servicii publice. Pai dacă ei se schimbă aşa, între alegeri, noi cum mai ştim care ce a făcut bine şi cine a făcut rău? Revenind la exemplul de mai sus, eu pe cine dintre cei cinci directori de la AM POS DRU dau vina pentru dezastrul în care se află programul?

Trăim un paradox: USL-ul a creat o imensă instabilitate în numele obţinerii stabilităţii. Iar eficienţa guvernamentală, evident, întârzie să se arate. Şi câte ar mai fi fost de făcut în perioada asta, în anul acesta.

Distribuie acest articol

8 COMENTARII

  1. Daca acele solutii ale USL nu sint decit perdea de fum si minciuni? Daca si ei stiu ca nu au cum da roade in 6 luni sau peste 1-2 ani pt. ca cererile de bani catre primariile si firmele conduse de USListi vor fi atit de mari incit nu o sa le poata satisface, iar astea cu sacrificarea investitiilor? Daca ei stiu foarte bine astea incit totul trebuie sa se desfasoare rapid si complet, altfel toate se duc de ripa si revin la forma initiala (sau aproape de ea)?

    Bineinteles ca s-a fortat nota cu buna stiinta, insa ce te faci cind nici una din parti nu are cum cistiga? Fostii guvernanti ar trebui sa renunte pur si simplu la astfel de actiuni de forta si sa taca din gura? Isi iau bagajelul si merg frumos si tacut acasa? Ce te faci daca guvernul actual si-a atins limitele si nu poate mai mult nici pe plan economic, nici al relatiilor europene sau internationale? Ce te faci cind ajungi la un razboi de uzura pe pozitii fixe, in care fiecare tabara nu are cum avansa si nici nu vrea sa cedeze?

    Cine are dreptate in final? Cum convingi pe altii ca tu ai dreptate?

    Simple intrebari, grele raspunsuri. Pina una alta in fiecare dimineata ma minunez ce mai poate aduce o noua zi si pina unde se pot intinde limitele bunului simt. Parerea mea e ca din pacate nu sintem nici macar aproape de limitele unde se poate ajunge, mai avem multe de vazut si rabdat. Ce se poate face? Mai nimic daca oamenii nu-s dispusi sa deschida ochii si sa discearna mai clar intre minciuna si farima de adevar.

    Vorbesti de stabilitate, dar pina acolo au distrus lucruri mult mai importante de genul imaginea externa, imaginea mediului universitar sau cultural romanesc in lume, increderea investitorilor, vrajba interna, speranta, samd.

    • guvernanta stabila/eficienta si zbieretele politice nu au vreodata ceva in comun (si nu numai la noi). Un exemplu francez: Hollande cu supraimpozitarea marilor averi (campanie electorala). Cand a aflat ca risca FUGA capitalurilor (s-a intamplat si sub Mitterand) a disparut zbieratul politic. Un exemplu romanesc: exorcizarea FMI (PSD in opozitie). Juramintele de credinta catre FMI cand a ajuns Ponta premier, ba chiar si dorinta lui Fl.Georgescu pt. un NOU acord. PS. un citat din Trotki: „comunistii stiu cum sa ajunga la putere. Dar nu stiu ce sa faca cu ea”. Un alt citat: „comunistii au mereu nevoie sa inventeze un dusman care nu-i lasa sa infaptuiasca raiul comunist pe pamant”. Cred ca, cu aceste doua citate, avem explicatia a tot ce face USL.

  2. „Trăim un paradox: USL-ul a creat o imensă instabilitate în numele obţinerii stabilităţii. Iar eficienţa guvernamentală, evident, întârzie să se arate.”
    *
    Vom trăi și sper să nu vedem al doilea paradox: eficiența guvernamentală a USL nu are nicio legătură cu stabilitatea; eficiența ar întârzia și în condiții de stabilitate, cu excepția eficienței jafului național.

  3. Io m-am ca saturat/ ingrozit de ceea ce au reusit sa produca in mintile prostimii si in cele scolite, posturi de televizie ca Latrina 3.
    Uneori am impresia ca in citiva ani au avut efect mult mai mare ca toata perioada de comunism prin care a trecut Romaia.
    Mai pe scurt: eu duminica nu votez.

  4. Am auzit eu bine? Se pregateste debarcarea lui Ponta si aducerea lui Parvulescu in PSD? Hmm, asta da reforma in stanga romaneasca. :)

    • o fi, poate politic. Dar guvernarea si profesoratul in politica au NIMIC in comun. Pana si ROmano PRodi, injurat des si profund, era prof. de economie. Asta ca sa nu se creada ca Mircea Cosea ar face altceva decat un mare faaaaaassssssss!

  5. «Revoluția bunului simț» Așa debitau cândva.

    Și, spre onoarea lor, s-au cam ținut de cuvânt. Spre dezonoarea lor, însă, au revoluționat bunul simț în sensul în care nimeni nu s-ar fi așteptat: forțând limitele și demonstrând că se poate și mai multă nesimțire.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Ciprian Ciucuhttp://www.crpe.ro
Consilier in Consiliul General al Municipiului București / Fost președinte al Consiliului Național de Integritate (2015-2016) / Membru fondator al Centrului Roman de Politici Europene

Carti noi

Revoluția Greacă de la 1821 pe teritoriul Moldovei și Țării Românești

 

Carte recomandată

Contributors: Giulia Sfameni Gasparro, Moshe Idel, Giovanni Casadio, Maria Vittoria Cerutti, Dana Jalobeanu, Pietro Daniel Omodeo, Sascha Freyberg, Arianna Migliorini, Edward Kanterian, Roberta Moretti, Gregory Spinner, Laura Teodora David, Dorin David,  Daniela Dumbravă and Bogdan Tătaru-Cazaban. Cumpara volumul de pe ZetaBooks
„Jurnalul de doliu scris de Ioan Stanomir impresionează prin intensitatea pe care o imprimă literei, o intensitate care consumă și îl consumă, într-un intangibil orizont al unei nostalgii dizolvante. Biografia mamei, autobiografia autorului, atât de strâns legate, alcătuiesc textul unei declarații de dragoste d’outre-tombe, punctând, în marginea unor momente care au devenit inefabile, notele simfoniei unei iremediabile tristeți… vezi amanunte despre carte
 „Serhii Plokhy este unul dintre cei mai însemnați experți contemporani în istoria Rusiei și a Războiului Rece.” – Anne Applebaum
În toamna anului 1961, asasinul KGB-ist Bogdan Stașinski dezerta în Germania de Vest. După ce a dezvăluit agenților CIA secretele pe care le deținea, Stașinski a fost judecat în ceea ce avea să fie cel mai mediatizat caz de asasinat din întregul Război Rece. Publicitatea iscată în jurul cazului Stașinski a determinat KGB-ul să își schimbe modul de operare în străinătate și a contribuit la sfârșitul carierei lui Aleksandr Șelepin, unul dintre cei mai ambițioși și periculoși conducători sovietici. Mai multe…
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro