Autori: James Hansen, Makiko Sato, Reto Ruedy, Leon Simons
http://www.columbia.edu/~jeh1/
James Hansen, director al institutului „Climate Science, Awareness and Solutions”, Columbia University, și afiliat la NASA Goddard Institute for Space Studies, este unul dintre cei mai prominenți climatologi actuali, avertizând omenirea asupra pericolui încălzirii globale încă din anii 80. Autor a peste 160 de studii științifice (h-index 105) cât și a cărții Storms of My Grandchildren: The Truth About the Coming Climate Catastrophe and Our Last Chance to Save Humanity (2009), decernat cu mai multe premii și consultat de Congresul SUA asupra climatului, a fost ales de Time Magazine în 2006 ca unul dintre cei mai influenți oameni ai planetei. Dr. Hansen a studiat fizică și astronomie la universitatea Iowa, unde și-a obținut doctoratul cu un studiu despre atmosfera planetei Venus.
El Niño și încălzirea planetei
traducerea: Edward Kanterian
Articol apărut pe contributors.ro cu acordul autorului.
Luna septembrie a anului 2023 a doborât recordul anterior de temperatură globală. Nu este greșit să fim îngrijorați cu privire la amploarea saltului de temperatură din septembrie. Dar mai important ar fi să investigăm rolul forțării climatice prin aerosoli,pînă acum ignorat, în schimbările climatice globale. Temperatura globală pe durata actualului El Niño[1] oferă însă o posibilă evaluare indirectă a schimbării forțării prin aerosoli. Temperatura globală în actualul El Niño sugerează până în prezent o accelerare puternică a încălzirii globale, pentru care cea mai probabilă explicație este o scădere a aerosolilor de origine umană ca urmare a reducerilor în China și a emisiilor vapoarelor. Actualul El Niño va fi probabil mai slab decât El Niño din 1997-98 și cel din 2015-16, ceea ce face încălzirea actuală cu atît mai semnificativă. Actuala iradiere solară, care este aproape la maxim, adaugă și ea o mică parte la mecanismele majore de forțare (gazele cu efect de seră, aerosolii și El Niño), dar nu are un efect pe termen lung. Mai important este că amplificarea polară a emisferei sudice, mult timp aflată în stare de latență, începe probabil să intre în joc.
Fig. 1. Temperatura globală (față de valoarea medie în 1880-1920 pentru fiecare lună) pentru El Niño în anii 1997-98, 2015-16 și respectiv 2023-24. Impactul lui El Niño asupra temperaturii globale atinge de obicei vârfuri la începutul anului (Anul de vârf El Niño) după anul în care a apărut El Niño.
Anomalia din septembrie constă în fatul că temperatura globală a sărit la mai mult de +1,7°C față de valoarea medie din 1880-1920 (Fig. 1). Discuția publică s-a concentrat pe amploarea remarcabilă a acestei anomalii lunare, care depășește cu aproximativ +0,5°C cel mai cald septembrie măsurat pînă acum; vom comenta mai jos această anomalie extremă. Cu toate acestea, anomalia medie din ultimele 4 luni (+0,44°C față de aceleași luni din 2015, anul de origine al lui El Niño din 2015-16) este probabil și mai importantă. Dacă această anomalie relativă se menține ]n actualul El Niño (prin primăvara emisferei nordice în 2024), încălzirea globală medie pe 12 luni va atinge între +1,6 și +1,7°C față de 1880-1920. Scăderea temperaturii globale după un vârf El Niño este de obicei de 0,2-0,3°C. Astfel, dacă acest vârf El Niño este la fel de înalt pe cât îl indică proiecțiile noastre, temperatura globală va oscila în jurul valorii din regiunea galbenă din Fig. 2. Cu alte cuvinte, nivelul de încălzire globală de 1,5°C va fi atins,într-un mod sau altul. Atunci nu va fi nevoie să ne mai tot întrebăm pentru următorii 20 de ani dacă a fost sau nu a fost atins nivelul de 1,5°C, cum dezbate IPCC-ul[2]. Chiar din contra, enormul dezechilibru energetic al Pământului[3]asigură că temperatura globală va crește și mai mult în viitorul apropiat.
Fig. 2. Temperatura globală în raport cu 1880-1920 pe baza analizei GISS.[4] [5]
Aceste temperaturi ridicate apar în ciuda faptului că actualul El Niño nu se poate califica drept un „super” El Niño, cum au fost cele din 1997-98 și 2015-16. Indicele Nino 3.4 la valoarea nominală (Fig. 3, prima diagramă) este acum de aproximativ +1,5°C, dar în evaluarea amploarei unui El Niño ar trebui să luăm în considerare tendința de încălzire datorată forței climatice nete produse de om. Cel mai simplu mod de a face acest lucru este să scădem tendința din 1970-2010 a indicelui de temperatură Nino 3.4, care este de 0,1°C pe deceniu (mai mică decât tendința temperaturii globale, așa cum era de așteptat din cauza amplificării polare a schimbării temperaturii). Cu această scădere (detrending), El Niño din 1997-98 și cel din 2015-16 par a fi ambii la fel de puternici (Fig. 3, a doua diagramă). Indicele Nino 3.4 (anomalie de temperatură într-o regiune mică din Oceanul Pacific ecuatorial) nu este însă o caracterizare perfectă a amploarei unui El Niño. După cum arată hărțile din Fig. 4, El Niño din 1997-98 a fost de fapt mai puternic decât El Niño din 2015-16. Este prea devreme pentru a concluziona amploarea finală a lui El Niño din 2023-24, dar primele date (Fig. 4) nu sugerează un El Niño foarte puternic, chiar dacă nu au fost scăzute tendințele numite din datele prezentate în Fig. 4. Prognoza recentă NOAA NCEP (Graficul 25)[6] are indicele Nino 3.4 atingând doar ~1,5°C.[7] Valoarea de medie rezultînd din ansamblul multor modele colectate de Institutul Internațional de Cercetare (IRI) al Universității Columbia și prezentată în graficul NOAA 24 are încălzirea maximă la ~1,5 °C pentru modelele statistice și ~2 °C pentru modelele dinamice. Articolul lui Aaron Levine[8] oferă o discuție utilă și pe înțelesul tuturor despre El Niño în general și despre situația actuală în special. În următoarele câteva luni, vom putea să evaluăm cu exactitate actualul El Niño.
Fig. 3. Temperatura din regiunea tropicală a Pacificului folosită pentru a defini puterea El Niño. El Niño (La Niña) este definit ca apare atunci când Nino 3.4 este > 0,5 °C (< –0,5 °C).
Cele două forțări climatice globale dominante sunt mai ales gazele cu efect de seră (GES) și aerosolii, ambii de origine umană. Deși schimbările ale GES sunt monitorizate cu precizie (și astfel forțarea prin GES poate fi calculată cu precizie), date despre forțarea prin aerosoli nu sunt disponibili în mod similar. Măsurarea directă a forțării climatice prin aerosoli necesită monitorizarea globală a microfizicii aerosolilor și particulelor de nor[9], deoarece principala forțare prin aerosoli are loc prin efectul aerosolilor asupra microfizicii norilor. Monitorizarea aerosolilor și a particulelor de nori cu o precizie suficientă ar necesita date de înaltă precizie pentru polarizarea luminii solare reflectate și un spectrometru cu infraroșu de înaltă precizie pe o orbită aproape polară. Deși astfel de măsurători sunt posibile[10], s-a decis ca ele să nu fie incluse în Sistemul de Observare a Pământului al NASA și, prin urmare, forțarea prin aerosoli trebuie estimată cât mai bine posibil prin datele existente în combinație cu modelarea aerosolilor și a norilor.
O indicație indirectă a forței globale a aerosolilor va fi oferită de magnitudinea încălzirii globale la vârful actualului El Niño,[11] care se așteaptă să aibă loc în următoarea primăvară din emisfera nordică, adică în următoarele șase luni. O reducere moderată a cantității aerosolului global a avut loc datorită reducerii emisiilor de precursori de aerosoli în China și de la vapoare.[12] Astfel, în loc ca aerosolii să reducă rata încălzirii globale, schimbările emisilor de aerosoli ar trebui să se adauge acum la încălzirea globală. Atribuim lipsa unei aparente accelerări a încălzirii globale prin acest factor efectului prelungirii recentei La Niña[13]. Când indicele Nino 3.4 este corectat (Fig. 3, a doua diagramă) pentru a elimina tendința cauzată de încălzirea globală, devine evident că recenta La Niña a fost puternică, comparabilă cu cele de la mijlocul anilor 1970 și sfârșitul anilor 1990. El Niño oferă astfel o măsură imprecisă a potențialului de accelerație a încălzirii globale. O accelerare de 50% a ratei de încălzire globală pe termen lung (1970-2010) (0,18°C pe deceniu) este indicată de marginea inferioară a regiunii galbene din Fig. 2, în timp ce marginea superioară indică o accelerație de 100% până la 0,36°C pe deceniu.
Deși este dificil de prezis forțarea climatică a aerosolilor în viitor, ne putem aștepta la o scădere continuă a efectului aerosolului din cauza dorinței generale de a reduce poluarea aerului cu particule, care provoacă câteva milioane de decese pe an. O mare parte din poluarea cu aerosoli provine de la combustibilii fosili, așa că, pe măsură ce omenirea trece la energii curate, cantitățile de aerosoli ar trebui să scadă și să demascheze încălzirea prin gazele cu efect de seră (GES) care a fost compensată, pînă acum, de răcirea efectuată de aerosoli. (Am descris cu mult timp în urmă[14] această răcire prin aerosoli ca o afacere faustiană, iar mai târziu[15] am discutat-o mai detaliat.) Astfel, pentru următoarele câteva decenii, dacă nu sunt luate măsuri ferme de a reduce dezechilibrul energetic al Pământului, ne putem aștepta la o accelerare a încălzirii globale cu cel puțin rata limitei inferioare a zonei galbene, adică cu 50%.
Fig. 4. Anomalii ale temperaturii suprafeței în ultimele două „super” El Niños și în primele patru luni ale actualului El Niño. Nu se face aici nicio încercare de a elimina tendința de încălzire globală, așa că puterea aparentă a celor mai recente El Niños este exagerată cu un factor necunoscut.
În afară de GES și aerosoli, cea mai probabilă forțarea a climei care afectează actuala încălzirea globală este iradierea solară, care se apropie în prezent de maximul ciclului solar de ca. 11 ani (Fig. 5). Datorită naturii oscilatorii a forței solare și a magnitudinii sale limitate (jumătate de amplitudine ~0,1 W/m2) avem de a face cu o forțare minoră, dar care nu este neglijabilă. Ipoteza că forțarea solară ar putea fi amplificată de un feedback poate fi testată prin căutarea unui efect al ciclului solar asupra dezechilibrului energetic al Pământului (Earth energy imbalance, EEI). Fig. 6, care compară radiația solară cu EEI, prezintă puține dovezi în favoarea unui efect solar substanțial. Există o corelație foarte slabă (maximum ~0,3) cu iradierea care conduce EEI cu 30-45 de luni (cum este de așteptat), dar faza înregistrată este prea scurtă și efectul prea mic pentru a sugera un alt rol pentru Soare decât cel așteptat pentru foarte mica variație a iradianței sale.
Erupția vulcanului Hunga Tonga (Pacificul de Sud) de la începutul anului 2022 afectează și ea dezechilibrul energetic al Pământului (EEI) de doi ani încoace. Jenkins et al.[16] estimează că vaporii de apă injectați în stratosferă cu această ocazie au provocat o mică forțare a încălzirii (+0,12 W/m2), dar Schoeberl et al.[17] a constatat că efectul de răcire al aerosolilor stratosferici injectați de Hunga Tonga a produs un efect net de răcire, cu un vârf de forțare la mijlocul anului 2022 de aproximativ –0,5 W/m2. Între timp, astăzi, forțarea Hunga Tonga este mică și în scădere.
Fig. 5. Iradierea solară și forțarea climei, aceasta din urmă fiind de 0,175 × schimbarea iradierii, unde 0,175 = (1 – albedoul Pământului)/4, unde albedoul pământului = 0,3. Surse: Physikalisch Meteorologisches Observatorium, Davos, University of Colorado Solar Radiation and Climate Experiment, și Total Irradiance Monitor, International Space Station (GES DISC).
Punctul important este că există două forțări climatice mari create de om: gazele cu efect de seră și aerosolii. Forțarea prin aerosoli este puțin înțeleasă. Amploarea încălzirii globale în timpul unui puternic El Niño oferă un instrument de măsurare care ne poate ajuta să detectăm accelerarea încălzirii globale, dar avem nevoie de informații cantitative mai detaliate despre efectele aerosolilor în acest sens. Modificarea bruscă a emisiilor de aerosoli cauzată de modificările reglementărilor privind conținutul de sulf al carburanților pentru vapoare oferă o oportunitate de a evalua efectul aerosolului, în special în regiunile Pacificului de Nord și Atlanticului de Nord cu un puternic trafic naval.
Un ultim comentariu. În dezbaterile despre remarcabila încălzire globală din septembrie s-a remarcat că o mare parte a încălzirii este asociată cu o anomalie de încălzire extremă asupra Antarcticii, sugestia fiind că această încălzire este un efect meteorologic care va dispărea. Deși este adevărat că temperatura în Antarctica fluctuează mult de la lună la lună, observăm că există o posibilă amplificare a încălzirii polare în emisfera sudică. Aceasta a fost mult timp în stare de latență, deoarece acoperirea de gheață a emisferei sudice a fost relativ constantă în ultimele decenii. Însă scăderea recentă a zonei de gheață poate fi un indiciu că Antarctica va deveni un contributor mai important la schimbarea temperaturii globale.[18]
Fig. 6. Variațiile iradierii solare (vezi Fig. 4) și dezechilibrul energetic al Pământului (EEI).[19] [20]
note:
[1] El Niño este un fenomen ciclic în zona ecuatorială de sud din Oceanul Pacific care are consecințe drastice pentru climatul global. Nota traducătorului.
[2] Intergovernmental Panel on Climate Change. Nota traducătorului.
[3] Vezi notele 12, 19, 20 mai jos.
[4] Lenssen NJL, Schmidt GA, Hansen JE et al. Improvements in the GISTEMP uncertainty model, J Geophys Res Atmos 2019;124(12):6307-26.
[5] Hansen J, Ruedy R, Sato M et al. Global surface temperature change. Rev Geophys 2010;48:RG4004.
[6] https://www.cpc.ncep.noaa.gov/products/analysis_monitoring/lanina/enso_evolution-status-fcsts-web.pdf.
[7] NOAA: Administrația Națională Oceanică și Atmosferică (SUA). NCEP: Centrul Național pentru Predicția Mediului (SUA). Nota traducătorului.
[8] Levine, A, What is a strong El Niño?, The Conversation, PhysOrg, 12 October 2023.
[9] Mishchenko MI, Cairns B, Kopp G et al. Accurate monitoring of terrestrial aerosols and total solar irradiance: Introducing the Glory mission. Bull Amer Meteorol Soc 2007;88:677-691.
[10] Hansen J, Rossow W, Fung I. Long-term monitoring of global climate forcings and feedbacks. Washington: NASA Conference Publication 3234, 1993.
[11] Grantham, J., The Race of Our Lives Revisited, GMO White Paper, August 2018.
[12] Hansen J, Sato M, Simons L et al. Global warming in the pipeline. Sub tipar la Oxford Open Climate Change.
[13] La Niña este fenomenul opus lui El Niño. Nota traducătorului.
[14] Hansen JE, Lacis AA, 1990: Sun and dust versus greenhouse gases: An assessment of their relative roles in global climate change. Nature, 346, 713-719, doi:10.1038/346713a0.
[15] Hansen J. Storms of My Grandchildren. New York: Bloomsbury, 2009.
[16] Jenkins S, Smith C, Allen M et al. Tonga eruption increase chance of temporary surface temperature anomaly above 1.5°C. Nature Climate Change 2022;13:127-9.
[17] Schoeberl M, Schoeberl MR, Wang Y, et al. The estimated climate impact of the Hunga Tonga-Hunga Ha’apai eruption plume 1. Geophys Res Lett (sub tipar).
[18] Acest articol a fost preluat din newsletter-ul lui James Hansen, publicat pe pagina lui (columbia.edu/~jeh1/). Traducerea din engleză îi aparține lui Edward Kanterian.
[19] Loeb NG, Johnson GC, Thorsen, TJ et al. Satellite and ocean data reveal marked increase in Earth’s heating rate. Geophys Res Lett 2021;48:e2021GL093047.
[20] Von Schuckmann K, Cheng L, Palmer MD et al. Heat stored in the Earth system: where does the energy go?, Earth System Science Data 2020;12:2013-41.
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Pe la inceput se spune Punctul important este că există două forțări climatice mari create de om: gazele cu efect de seră și aerosolii. Cele două forțări climatice globale dominante sunt mai ales gazele cu efect de seră (GES) și aerosolii, ambii de origine umană.
Mai apoi se precizeaza:
Punctul important este că există două forțări climatice mari create de om: gazele cu efect de seră și aerosolii.
Aceste afirmatii sunt f categorice, din pacate insa nu se pierde vremea sa se DOVEDEASCA asa ceva.
Si mai zapacit sunt cind aflu ca „poluarea aerului cu particule, care provoacă câteva milioane de decese pe an. „… „efectul de răcire al aerosolilor stratosferici injectați de Hunga Tonga a produs un efect net de răcire”
Deci AEROSOLII produsi evident de oameni, oare de cine altcineva, nu, racesc pamintul deci ar fi utili desi omaora oamenii…
De la farul care raspandeste intunericul, un mesaj prin intermediul unui bec ars.
Vă mulțumesc pentru comentarul Dvs. util.
Nu este aici nici o contradicție. O scurtă clasificare a faptelor poate aduce o primă clarificare.
1. Există aerosoli provenind din surse naturale (de ex. din erupții vulcanice) și aerosoli provenind din surse umane (combustie internă, defrișarea pădurilor, emisiile industriale, etc.).
2. Unii aerosoli au efect de răcire (cei „albi”), alții un efect de încălzire (cei „negrii”).
3. Unii aerosoli sunt dăunători sănătății, alți nu.
Aceste trei categorii se suprapun parțial, ceea ce ne dăm o situație complexă.
Funinginea, ca să luăm un exemplu, provine din arderea combustibililor fosili, a lemnului, etc. Ea are surse naturale, dar și umane, are un efect de încălzire și este foarte dăunătoare sănătății. Este, deci, aerosolul cel mai pernicios. Producerea funinginii trebuie oprită.
Alți aerosoli, în schimb, au un efect de răcire, dar sunt și ei dăunători sănătății. Exemplul ar fi emisiile de sulfur dioxid ale vapoarelor (care au început să fie reduse prin acorduri la nivel internațional). Din păcate, efectul de răcire al acestor aerosoli nu neutralizează efectul de încălzire al gazelor cu efect de seră, ci numai îl micșorează, și cu un preț destul de ridicat, dat fiind daunele aduse sănătății (mai ales sistemului nostru respirator). Și aici soluția este evidentă: oprirea emisiei acestor aerosoli, ***în combinație cu oprirea emisiilor de gaze cu efect de seră***. Just stop oil.
Vă puteți informa în mod competent despre aerosoli direct de la NASA:
https://climate.nasa.gov/explore/ask-nasa-climate/3271/aerosols-small-particles-with-big-climate-effects/
Cu stimă,
Edward Kanterian
Domnule Kanterian, va multumesc pt raspuns, dar… asa sunt eu mai circotas…
1. Mi-ati ramas dator cu un raspuns/dovada la prima intrebare, in articol se afirma, repet: Cele două forțări climatice globale dominante sunt mai ales gazele cu efect de seră (GES) și aerosolii, ambii de origine umană. Mi se pare ca afirmatia e categorica. Cum dovediti?
2. Despre aerosoli am citit si eu, mai citim si noi tovarasi, intrebare: o masina diesel are catalizator si filtre astfel ca emiterea de aerosoli e minima, Ma intreb daca se justifica in acest caz „Just stop oil.”?
3. Cind vorbim de aerosoli, ma rog putem sa-i numim si microparticole, si masinile fara OIL, cele electrice, produc astfel de mizerii, e suficient sa ne uitam la frine si la uzura cauciucurilor.
Concluzia mea de circotas, as vrea sa inteleg cum e treaba, ar fi util daca mi-ati spune CANTITATIV, sau ma rog, procentual, cit e produs de om, cit de nenorocitul ala de Hunga Tonga, cit de natura!?
De fapt microparticulele provenite din uzura cauciucurilor întrec cu mult microparticulele provenite din arderea combustibilului. Proporția e undeva pe la 70-30 în cazul motoarelor diesel (cele mai poluante dpdv al microparticulelor), unde 30 înglobează atât microparticulele provenind de la motor cât și pe cele de la frâne. Deci chiar dacă „just stop oil”, we cannot stop tyres.
Tescovin,
Adică o economie de 30% pentru aerosoli / microparticule. Tot e ceva! Dar particulele de la frâne și cauciucuri ajung mai ales în apă, mai puțin în atmosferă. Fac și ele rău solului, pânzei freatice, apelor din râuri și oceane, viețuitoarelor din ele, dar au mai puțină influență asupra climei.
Însă oricât de curat ar fi motorul cu ardere internă și oricât de nou ar fi catalizatorul sau filtrul de particule, în atmosferă tot ajunge produsul teoretic al arderii din cilindri: CO2 și H2O*, ambele cu efecte climatice. Căci în articol nu e vorba doar de aerosoli, ci și de GES.
* Cantitatea de H2O in atmosferă se reglează de la sine, în funcție de temperatura aerului (umiditatea relativă variază cu temperatura), temperatură care este în principal determinată de concentrația de CO2.
Este așa cum spune Hantzy.
In plus: putem reduce impactul negativ al cauciucurilor asupra mediului. De fapt se și face acest lucru intre timp.
https://www.makeuseof.com/most-eco-friendly-tires/
Yes, we can.
De ce atîta rea credință în capacitatea umană de a inventa noi tehnologii, care să ne alieze cu natura într-un mod mai puțin (auto-)distrugător? Nu există nici o lege a naturii care să ne oblige să continuăm să ne bazăm pe arderea combustibiilor ca sursa de energie primară. Cine sunt aici adevărații capitaliști și progresiști?
@ Neamțu Țiganu – puneți problema in mod absurd:
1) – domnul Kanterian nu are nimic de răspuns sau de dovedit de vreme ce nu este climatolog și doar a tradus și publicat cu acceptul autorului, un articol public, din marea de informații care ne înconjoară. Un articol în funcție de cum percepe dansul modificările climatice.
Așa cum nici domnul Cranganu nu dovedește nimic citând deasemenea date și articole publice care par a îi confirme părerile (adesea trunchiat…).
2) În teorie o mașină diesel cu catalizator și filtre ar trebui să emită mai puține particule. In practica vedem zilnic ce iese pe țeava de eșapament a vehiculelor mai ales la accelerare, când amestecul combustibil/aer trebuie sa fie mai bogat pentru a avea cuplu/performante dinamice mai bune. Așa scrie în ECU la fiecare mașină cu motor cu ardere internă. Ca sa nu mai vorbim de uzura, defecțiuni, toate făcând computerul sa ignore senzorii, economia de combustibil și emisiile și să meargă pe niște parametri presetati pentru menținerea pe cât posibil a performantelor tot prin injectarea unei cantități suplimentare de motorina. Evident că arderea unui amestec bogat in combustibil și sărac în aer duce la funingine.
3) Toate mașinile produc microparticule prin uzura pneurilor și a frânelor, dar în mod particular cele cu motoare cu ardere internă mai produc suplimentar și funinginea și noxele (NOx – cum îi plăcea lui Svejk sa ne educe) asociate combustiei. Mașinile electrice și hibride folosesc in mod extensiv frânarea regenerativa în scopul recuperării unei părți din energia cinetică a mașinii și astfel uzura frânelor este mai scăzută. In schimb la mașinile electrice se constată uzura mai crescuta a cauciucurilor, pe motiv de cuplu și accelerații mai bune decât la mașinile cu motoare cu ardere internă.
Sunteți perfect conștient că nimeni nu va poate spune în mod neechivoc cat de mare este efectul acțiunilor noastre asupra climei. A cere unui filosof sa vă dea valori concrete și va „dovedească” aceste efecte se aseamănă cu reacția Elenei Ceaușescu la proces când cerea „dovada”.
Este evident că activitatea umană are efecte asupra mediului înconjurător. Mă gândesc că înțelegeți că efectele sunt proporționale cu magnitudinea intervenției noastre. Daca in atmosfera apar CO2, aerosoli, funingine, CFC, SO2, metan ( scăpările de metan – gaz cu efect de seră mult mai potent decât CO2-ul , din conducte, de la sondele de extracție, de la consumatorii finali, sunt atent ocolite de domnul Cranganu ) trebuie să apară și efecte. Obligatoriu exista efecte indiferent de concentrație. Că asa-i in fizica, asta-i lumea reala. Este o prostie imensa să susții că 400 ppm CO2 este prea putin pentru efecte vizibile. Exista otrăvuri care îți pot provoca moartea la concentrații de ppm. Exista catalizatori ai reacțiilor chimice care funcționează la concentrații de ppm.
Ce ar merita precizat este că atât la încălzire cât și la răcire, toate modificările care se produc pe Terra, conduc la amplificarea variației de temperatura. La încălzire scad calotele, scade albedoul, se încălzesc oceanele și emit CO2, se dezgheață tundra și emite metan, etc … La răcire viceversa. Este suficient sa dăm un bobârnac încălzirii și de restul are grija natura. In plus, bobarnacul pe care deja l-am dat noi prin emisiile de CO2 din ultimele două secole, pare că se suprapune peste o perioada de încălzire naturala.
Bun, un comentariu care se vrea cit de cit obiectiv.Dar dincolo de n dezbateri care au devenit stereotpie referitoare la cauzele acestor schimbarile climatice CARE sint solutiile?S-a demonstrat ca bateriile masinilor electrice sint si ele o sursa de poluare,plus ca necesita resurse imense pt. o productie de masa la scara uriasa daca directiva UE tot impune interzicerea motoarelor cu ardere interna incepind din 2030 sau 2035 nu mai retin exact de cind.
Si costurile enorme care impun alicarea acelor solutii se justifica?Imi prare rau dar de la astfel de constatari cit de cit obiective facute de d-voastra la afectarea grava a economiilor europene e un pas f lung; bun, distrugem asta si aia impunem asta si aia ca sa fie mai bine dar pe termen lung vor da rezultate? Cind si cum?Ca eu unul sint satul de politizarea acestui subiect f sensibil care duce la n certuri si n dezbateri fara nimic concret.
„In plus, bobarnacul pe care deja l-am dat noi prin emisiile de CO2 din ultimele două secole, pare că se suprapune peste o perioada de încălzire naturala.”
Pai asta e sintem …doomed(?!?!?!);ce sa-i faci cuget si eu, daca Bunul D-zeu nu ne-a invatat si nu ne-a oferit surse si mijloace mai bune pt. obtinerea energiei necesare atit de importante…Ne intoarcem la perioada dinaintea revolutiei industriale, reducem populatia pamintului(ei subiect taboo asta evident nu e dorit de nimeni aici pe acest forum distins dar si in general de nimeni in afara de un psihopat doi, trei-dar daca mai au si putere atunci sa ne fereasca D-zeu-sau de adeptii teoriei malthuziene) sau mai simplu asteptam Apocalipsa si Armaghedonul, Intoarcerea lui Iisus?!?(LOL,cel mai simplu e asta, ultima varianta)Sau exista variante cu adevarat serioase fara sa ne distrugem economiile?!(as vrea sa-i vedem pe chinezi si pe indieni renuntind la sursele clasice de obtinere a energiei…)
Ca in rest, vai de noi ca specie.
PS: oricum cei mai cistigati cind e vorba de masini ramin fabricantii de modele de masini si colectionarii lor.(electrice, cu ardere interna sa altceva tot o sa existe doritori pina la sfirsitul acestei lumi si a speciei noastre).
Oricat ati fi inclinat sa credeti ca sustenabilitatea si costul energiei sunt chestiuni de bun simt, sa stiti ca ambele sunt probleme profund tehnice. Nu este de mirare ca Ro este la remorca Occidentului, nici ca pe o platforma generalista ca aceasta vocea dominanta este ilustrativa pentru un curent marginal ( « contrarian » este termenul generic folosit de asociatia fizicienilor profesionisti, sinonime sunt « sceptici » sau « conspirationisti «). In ambele cazuri, este vorba de ramanerea in urma a cunoasterii intr-o tara care nu a reusit inca sa recupereze decalajul produs de 50 de ani de separare de lumea stiintifica si avansul tehnologiei occidentale. Decalajul acesta se vede clar in puterea de analiza a sistemelor complexe, instrumentele de masura folisite, sistemul de punere in practica a rezultatelor cunoasterii stiintifice.
Uite cateva certitudini pe care nicio minte cu o educatie tehnica medie nu le poate contesta:
1. Pamantul este un sistem (termodinamic), temperatura sa exista si se poate masura. Exista un echilibru intre energia totala primita/produsa pe Pamant si cea returnata in cosmos prin radiatie.
2. Energia necesara oricarei actiuni (inclusiv respiratia) se transforma in caldura.
3. Pentru mobilitate, se consuma de cel putin 3 ori cantitatea de energie necesara, daca aceasta este obtinuta prin arderea fosilului si nu din energie electrica.
O concluzie simplu de dedus: energia din arderea fosilului este doar aparent « ieftina » si « necesara », de fapt aceasta incarca excesiv/nenecesar sistemul cu caldura si are doar ca « subprodus » energia cu adevarat utila.
Domnule Neamtu, vi-am dat o explicatie la un fapt care poate nu era asa de evident. Efectul celor doua fortari umane este mult prea bine dovedit ca sa merite o explicatie din partea mea. E ca si cum m-ati intreba „Care este dovada ca avem 8 planete in sistemul solar?”.
Va puteti usor informa, citind de ex. ultimul raport al lui IPCC, „The Physical Science Basis”, care ofera o sinteza a tot ceea ce se stie in momentul actual pe subiect.
Sau puteti sa cititi aceasta scurta, competenta si ieftina carte, scrisa de doi tineri germani:
https://www.penguin.co.uk/books/319259/small-gases-big-effect-by-serrer-david-nelles-and-christian/9780241461884
Sau puteti consulta pagina Skeptical Science, care va ofera o lista lunga de raspunsuri la toate intrebarile Dvs. oneste.
https://skepticalscience.com/argument.php
Cu stima,
Edward Kanterian
Când Arhimede a exclamat din butoiul prea plin „evrika” și a spus că un corp scufundat într-un lichid este împins de jos în sus cu o forță egală cu greutatea volumului de lichid dezlocuit, nu știa încă prea bine ce este greutatea. Se credea ca natura pietrelor este să caute pământul, iar a focului să caute cerul. Dar forța arhimedica lucra și atunci.
Ptolemeu a intuit cam două secole mai târziu ce este greutatea, descriind destul de bine mișcarea lunii și a soarelui, dar într-o teorie geocentrica. Abia Copernic a corectat eroarea antichității, iar Newton a formulat în sec XVII legea atractiei universale. Geniul sau a intuit bine că forța de atracție între două corpuri oarecare crește cu produsul maselor lor și scade cu pătratul distanței dintre ele, dar nu a dovedit nimic. Pur și simplu, forța trebuia să fie cu atât mai mare cu cât cele două corpuri aveau masă mai mare, iar forța se distribuia uniform pe suprafața unei sfere cu centrul in centrul de greutate al fiecărui corp și a cărei rază era tocmai distanța dintre ele. Ori sfera are o suprafață proporțională cu pătratul razei. Dar lipsa demonstrației nu a împiedicat apariția teoriei și a mecanicii newtoniene.
Abia un secol mai târziu Cavendish a dovedit experimental legea formulată de Newton și a determinat valoarea accelerației gravitaționale. Dar ea a acționat și în vremea lui Newton, a lui Copernic si chiar înainte de Ptolemeu sau Arhimede.
Revenind la articol, avem două prezumtii: GES și aerosolii emisi de oameni AU influență asupra climei și, viceversa, GES și aerosoli emisi de oameni NU AU influență asupra climei. Niciuna dintre prezumtii nu este dovedită, dar totuși fiecare are adepți care cred cu convingere în ele și cer exclusiv dovezi pentru valabilitatea celeilalte opțiuni. Lipsa dovezilor pentru oricare versiune nu implică însă că cealaltă este valabilă.
Eroarea pe care o fac mulți se numește „dovada negativă”: pentru că premisa nu se poate arăta ca fiind adevărată, rezultă că trebuie să fie falsă.
@Hantzy Lipsa dovezilor pentru oricare versiune nu implică însă că cealaltă este valabilă.
Deci daca nu avem dovezi citi bani suntem pregatiti sa cheltuim pt a realiza ceva despre care nu stim nimic?
Întrebarea corectă este cât plătim ca să aflăm.
Iar între timp ce facem? Ignorăm sau considerăm the worst case? Poate fi deformație profesională în cazul meu, dar eu merg pe a doua variantă.
Domnule Hantzy,
poate nu știți dar sunt anumite secte in lume care și-au construit buncăre investind tot ce aveau, împrumutând și ceva de la bancă, fiind siguri că vine apocalipsa. Nu aia climatică ci aia pe bune.
După ce a trecut data la care se așteptau să moară toți cu excepția lor bine afundați in pământ, și-au dat seama că e groasă. Că băncile vor banii și buncărul lor nu-l cumpara nici dracu.
La fel au făcut și ei cum sugerați dumneavoastră acum. Sa punem răul in fată, banii nu contează și alte baliverne incălziriste întâlnite des pe aici.
Chiar așa pompieristic, fără să ne gândim ce facem dacă totuși nu vine apocalipsa?
În comentariul precedent era vorba de două premise:
– SEG și aerosolii AU INFLUENȚĂ asupra climei
– SEG și aerosolii NU AU INFLUENȚĂ asupra climei
Atât! Nu am pomenit de nicio apocalipsă, deci strawman! Iar NT voia și el să afle. Iar pentru a afla, ne costă, pentru că “În lumea civilizată orice costă bani”.
Și indiferent ce credeți dumneavoastră că ar fi acea “apocalipsă adevărată”, a face curat la locul de muncă este o obligație naturală și necesară, tocmai pentru a asigura continuitatea producției. Atmosfera este locul nostru de muncă, iar dacă cei ce trăiesc cu frica apocalipsei economice merg pe intervenționism cat mai limitat, atunci cel puțin la fel de legitimă este și diminuarea intervenției asupra mediului. Din exact aceleași motive.
Forța este proporțională cu volumul dislocuit. Forța nu poate fi egală cu volumul.
Forța este egală cu GREUTATEA volumului dezlocuit. Așa am scris!
Vi s-a publicat comentariul, puteți să vă bucurați linistit ca vi s-a văzut numele aici. Dar bineînțeles, nu se putea să nu vă asigurați mai întâi pe la dl. Crânganu ca „opera” nu va rămâne nepublicata.
Articolul vine cu 20 de note bibliografice, pe care le-ai ignorat si ai trecut direct la minciuni patologice.
Unde sunt mincinosii anti-stiinta, sa nege ca incalzirea e in principal din cauza activitatii umane (GES)?
Draga Gigel, si eu am fost impresionat de acest articol, de diagrame colorate, chiar l-am citit de doua ori. Dar, te-as ruga sa ma ajuti si sa-mi arati unde a fost dovedita „cauza activitatii umane (GES)?”, ca eu nu gasesc absolut nimic, sunt eu mai greu de cap, dar doresc cu ardoare sa inteleg.
As fi recunoscator daca mi-ai spune paragraful, diagrama ecuatia X.
Multumesc mult!
si interglaciatiunile cum dracu au aparut? cine incalzea clima pe atunci?
Una n-o exclude pe cealaltă! De exemplu, de unde știți că, fără activitate omenească, nu ar fi avut loc chiar acum o nouă glaciațiune? Chiar există teoria cum ca revoluția industrială a curmat mica glaciațiune în nordul Europei.
Un articol extrem de vehement la adresa umanitatii, o incercare de a arunca vina asupra oamenilor pentru un fenomen natural, dovedit stiintific de sute de ani, o faza interglaciara in care temperatura globala creste si apar fenomene meteorologice extreme. Ni se dau exemple vapoarele si reducerea emisiilor din China, stiut fiind fatul ca aceasta tara este principalul poluator al planetei. Apoi, state ca Germania, acest monument de ipocrizie, au inceput sa-si redeschida centralele pe carbuni pentru a compensa lipsa gazului rusesc. Deja meseria de „climatolog” si climatologia intra in sfera abstracta, iar cine se pricepe la „fabricarea” de grafice prevestitoare de apocalipsa climatica, acela este ridicat la rang de „geniu in climatologie”, i se ofera o catedra la o universitate de prestigiu si eventual o afiliere la NASA si este luat ca reper in toate deciziile guvernelor. Iar cand altii incearca sa vina cu argumente si sa prezinte studii bazate pe date care arata ca planeta are ciclurile ei evolutive, acestora li se pune pumnul in gura, iar mesajul lor nu mai este transmis decat eventual intr-un cerc foarte restrans. Daca asta nu inseamna autoritarism sau limitarea libertatii de exprimare si gandire, atunci nu stiu cum s-ar traduce acest lucru. Toate acestea sunt posibile datorita nivelului scazut de educatie si faptului ca oamenii nu sunt interesati sa citeasca studii stiintifice sau sa-si exprime niste idei privind acest fenomen, iar din acest motiv sunt usor de „speriat” cu propaganda. Pe de alta parte, se creeaza astazi o adevarata industrie in jurul climei. Pe langa „experti climatologi”, apar in peisaj psihologi climatologi care trateaza depresiile unora care se tem de apocalipsa climatica, filozofi care explica fenomenul prin prisma lor, partide politice „verzi” care in spate adopta ideologia marxista de fapt, ONG-isti platiti de guverne ca sa faca propaganda, specialisti in drept climatic european(!), etc., oameni care pana ieri nu aveau nici o treaba cu clima, acum se orienteaza spre acest domeniu. Propaganda climatica nu face decat sa distruga economii, industrii si sa creeze somaj in masa, iar soarele si vantul nu ofera stabilitate energetica si suficienta energie pentru a evolua si a ne mentine toate avantajele civilizatiei in care am trait pana acum.
Care lucrari stiintifice il contrazic pe Hansen? Da cateva exemple, daca nu cumva nu ai absolut nicio dovada pentru ce minti.
Apreciez efortul lăudabil al domnului Kanterian de a traduce și a pune la dispoziția publicului interesat acest articol. Din păcate, atunci cînd am citit ”Climate Catastrophe and Our Last Chance to Save Humanity” m-am oprit și i-am dat skip. Am trecut succesiv prin răcirea planetei, apoi prin pericolul înfometării globale datorită limitării resurselor, am fost pisat la creieri de lupta pentru pace și neamestecul în threburili intehrne ale lui Ceașcă și de-abia am scăpat de gaura din stratul de ozon, dar niciuna din astea nu mi-a băgat mîna în buzunar atît de adînc ca schimbările climatice, energia verde și carbonul cu net zero. Am naturelul sensibil și atunci cînd sînt buzunărit de escroci sub diverse motive devin foarte irascibil, așa că mă abțiu să mai comentez ca să nu oripilez onorata asistență. După ce trece nebuneala asta cu clima și carbonul, la ce să ne mai așteptăm? Probabil urmează subțierea portofelului cu ceva pandemii globale, pregătirea pentru supraviețuire în lupta cu vulcanii și cutremurele, atacul inteligenței artificiale și al extratereștrilor asupra umanității, în orice caz, trebuie să fie ceva prin care cetățeanul să poată fi taxat în mod temeinic și diversificat. Din cîte am văzut, crizele financiare și războaiele sînt destul de rentabile, dar numai pentru unii, așa că mai trebuie lucrat la capitolul ăsta. Dacă aș fi Bil Gheț sau Soroș aș băga-o p-aia cu apa potabilă sau cu calitatea aerului, doar toată lumea e nevoită să bea apă și să respire, ceea ce înseamnă o largă bază de taxare și impozitare.
Când vine vorba de buzunare, e imposibil să nu aveți dreptate și totul nu poate fi decât șarlatanie. Odată întrat în buzunarul propriu, banul ăla a fost câștigat cu sudoare și pe buna dreptate ne aparține. Sa ne închipuim însă că atunci când dăm caloriferul la maxim sau apăsăm pe pedală de accelerație ar trebui să colectăm și produsele ce rezultă in urma arderilor respective și ale căror unici beneficiari suntem. Pietonul de pe trotuar nu are niciun folos de pe urma vitezei noastre de deplasare și nici de la gradele celsius ale corpului de încălzire din sufrageria proprie. De ce atunci să îl obligam să inspire deșeurile noastre? Le are și el pe ale lui doar. Pubela comună e cea mai parșivă invenție a comunismului si e o rămășiță la care nu vor să renunțe nici cei mai înverșunati capitaliști, adica cei atenți la buzunarul propriu. Corect e ca fiecare să-și evacueze reziduurile fără a-i solicita pe concetățeni. Cât ar costa deci să filtram produsele arderii, sa reciclam periodic filtrele, sa le înlocuim șamd? Costurile respective ar trebui scăzute din banii ăia care ne-au intrat în buzunar.
Ah, ca cei dedați la buzunarele contribuabililor nu au nici eficiența, nici îndemânarea (ca să ma exprim eufemistic) de a folosi corect fondurile colectate, este altă poveste. Dar sensibilitatea fiecăruia ar trebui îndreaptă în această direcție, nicidecum împotriva celor ce sesizează o posibilă si probabilă problemă. „Alarmistii” nu sunt cei mai răi din tot lanțul.
Dacă te duci să cumperi 90g (90 e noua sută) de șuncă, o iei tipărită pe o tavă de plastic de 30×30 cm, învelită cu folie de plastic și pusă într-o altă sacoșă de plastic. Orice rahat pe care îl cumperi e băgat în tot felul de ambalaje supradimensionate care trebuie să-ți dea iluzia că escrocii care se ocupă cu chimizarea alimentară îți vînd cantități mari de cancer la pachet. De ce trebuie ca eu să suport fanteziile lor de marketing și să fiu arătat cu degetul că umplu planeta de plastic și d-aia trebuie să scot banu’ ca să facă alții curat?. Cam așa funcționează treaba cu poluarea, de vină e fraieru’ și nu hoții care cu ocazia asta iau pe umerii lor crucea grea a salvării planetei și își mai trag și de aici niște bănuți frumoși.
De acord, aveți dreptate! Am trecut și eu pe suta nouă la salam, dar pentru că mă apropiam de suta veche la kilograme, am decis să nu mai cumpăr de la supermarket. Merg și de cinci ori la cumpărături pe jos, cu sacoșă de textil si iau ce-mi trebuie de la măcelărie și brutărie. Mi le împachetează un hârtie, iar acasă le pun în caserole. * Există deja un trend tot mai pregnant de a evita ambalajele de plastic, a.i. chiar și lanțurile de magazine oferă tot mai des produse la tejghea, fără a fi preambalate și fără a fi vidate.
* Înainte mergeam cu caserolele goale la măcelar, dar de la coronavirus nu mai e permis să dai ceva peste tejghea.
Dragă Hantzy,
cu acest comentariu ați devenit mai mic in ochii domnului Kanterian.
Cum adică la măcelărie??? Carne? Cadavre? Să împuțim lumea cu Codoi?
Vroiați cred să Spune-ți la magazinul de insecte poate cu caserola. Și cu o plăsuță tricotată de străbunica pentru moșul care se pregătea să meargă la răsbel!
Sau poate mergeați pe jos cu caserola la cules de ciuperci sau urzici dar cum, ptiu in sân, carne???
Pe coji de nuci juma’ de oră pe zi o lună dacă mai ieșiți cu comentarii din astea demobilizatoare pentru salvarea planetei, galaxiei, universului!
Sibişan Cătălin, în primul rând vă recomand să renunțați la acest mod de adresare. Indiferent dacă e motivat de o falsă condescendență sau de premisele parentale într-ale sfaturilor nesolicitate, utilizarea apelativului respectiv trebuie făcută cu mai multă atenție.
Sunteți tributar unui mod șablonard de gândire, indus probabil de vreun guru personal, iar ca urmare ironiile dumneavoastră nu doar că nu-și ating țelul, dar sunt complet neavenite. Creșterea vitelor nu e o activitate tip climakiller. Dimpotrivă, pășunatul este cel mai bun regulator ecologic, un adevărat impuls pentru biodiversitate și echilibru. Nefavorabile sunt industrializarea creșterii animalelor în staluri, hrănite cu concentrați în care se amestecă si făina resturilor nefolosite sau chiar a animalelor moarte înainte de sacrificare. Căci majoritatea celor ce cumpără porțiile din galantar caută doar steak-uri sau rib-eye, mai rar coadă sau ficat. De la măcelar cumpăr așa-numitele optimi de vită. Dacă am cumpărat azi carne pentru gulaș, peste două săptămâni iau felii pentru ossobuco, apoi stomac pentru ciorbă și filet pentru grătar și tot așa. Altfel nu mă acceptă să îi fiu client.
Entomofagia nu e un fenomen nou, dar în condițiile unei crize alimentare poate reprezenta o bună alternativa pentru aportul de proteine. Pentru cine dorește, nu e obligatoriu!
Cât despre „salvarea planetei” fiți fără grijă! Nu a fost niciodată în pericol din cauza schimbărilor climatice. Nu planeta este cea afectată. Încă un strawman!
P.S. Da, am mai multe sacoșe din bumbac și un rucsac pe care-l iau cu mine când merg pe inliner la cumpărături. Măcelarul locuiește la 3 km distanță, într-un sătuc. Tot de acolo cumpăr ouă, cașcaval și fructe. Verdețuri am în grădină.
„Edward Kanterian 11/09/2023 At 18:53
Din faptul că nu suntem elfi nemuritori nu reiese că suntem obligați să mîncăm, în neștire, cantități enorme de carne, care nu numai este foarte proastă pentru sănătatea noastră, dar produce daune enorme mediului si atmosferei, iar în plus este de o cruzime atroce pentru bietele animale (peste 100 de milione omorîte in fiecare zi)“
Edward Kanterian 14/09/2023 At 2:00
//„ Răspuns 1: Consumul cărnii este personal sub legislația actuală. Dar legislația poate să fie schimbată“//
//„ Răspuns 2: Maltratarea și uciderea animalelor pentru consumul privat nu este o simplă opțiune privată. Pentru că există și problema morală. Care este principiul moral prin care justificăm ca inacceptabil maltratarea și uciderea unui om, dar nu a unui animal, când nu există nici o necesitate în ambele cazuri?“//
//„Oricum, vă felicit pentru puterea de voință prin care reușiți să introduceți zilnic bucăți de cadavru în corpul Dvs. și în același timp să faceți abstracție de modul prin care s-a produs acel cadavru. Omul este animalul rațional.“
Uite cât de mic!!
Jumătate de oră pe zii pe coji de nucă!!
Cu poza Gretei în față!!
Just stop oil and live vegan!!
Ah, vă ardeau demult degetele să postați astea, nu? Păi dacă dumitale ți se pare absurd pdv al autorului, este firesc să fie valabilă și reciproca. Doar că, în vreme ce dumneata nu oferi niciun motiv pentru alegerea dumitale, autorul oferă cel puțin două. La care adaug și eu realitatea că pentru un consum vegetarian este necesară pe an o suprafață mult mai mică de teren agricol pentru o persoană. În condițiile creșterii populației Terrei, asta nu este deloc neglijabil.
https://www.vegan.at/flaeche#:~:text=Je%20niedriger%20der%20Konsum%20an,omnivoren%20Ern%C3%A4hrung%20um%2066%20Prozent.
Cu asta inchei și nu mai răspund la astfel de comentarii submediocre.
“Doar că, în vreme ce dumneata nu oferi niciun motiv pentru alegerea dumitale, autorul oferă cel puțin două“
Eu zic că bunul simț, biologia si medicii care mai au o urmă de respect pentru meseria lor sunt de ajuns.
Un consum de carne moderat e întodeauna recomandat, vitaminele obținute astfel nefiind de înlocuit cu nimic vegan.
O dietă vegană pe timp nedeterminat nu o să fie vreodată recomandată de un medic cu toate țiglele pe casă.
Poate de unii care cred in spiritism si energii inspirate din filme ca “Avatar” sau homeopatie salvatoare. Dar ăștia nu prea au de a face cu medicina.
Să înțeleg că stomacul și coada de vită intră la produse vegetariene? Că prezentați vegetarianismul ca soluție la suprapopularea planetei în timp ce ne spune-ți ce bun e osso buco.
Nu mai bine începeți prin exemplul propriu?
P.S. Se pare că terapia pe coji de nuci începe să dea rezultate. Încă nu ați devenit vegan dar energia suptă din ochii Gretei v-au adus pe direcția corectă.
*spuneți nu spune-ți. Autocorectorul bată-l vina
@Hantzy ” Pietonul de pe trotuar nu are niciun folos de pe urma vitezei noastre de deplasare”
Pietonul de pe trotuar, care poate fi pe trotineta, cica nu mai au voie pe trotuar, profita de faptul ca are mincare, produsa de tractoare actionate cu OIL, mai profita si ca i se aduce mincarea la nas, mai profita ca poate vedea minunatiile lumii calatorind cu avionul si lista ramine deschisa…
NT, am scris ca pietonul are și el deșeurile lui. Ca le face zburând cu avionul sau cumpărând mâncarea făcută de tractoare și care i se aduce la nas, nu contează. El le administrează pe ale sale, eu pe ale mele. Nici eu nu am vreun folos de la tractorul care-i aduce mâncarea.
Dacă punem totul la comun, fraieriți sunt tocmai ăia care consumă cel mai puțin. De exemplu, cei din țările sărace, care vor fi nevoiți să emigreze pentru o viață mai bună. Unde? În țările de unde primesc mai ales aerosoli.
Daca apas acceleratia platesc mai mult combustibil al carui pret e cel putin 1/2 taxe, accize, timbre, toate vandute cu verde-n coiada. Asisderea cu caldura. E destul de tris ca unii tremura de frig, dar sa-mi vina mie guverne , primarii, ong-uri si alte grete sa-mi spuna cat sa am temperatura in casa e culmea tupeului. Si ma mai si bat la cap cu propaganda. Acum ce vor, sa crap de frig ca sa salvez planeta de la ceva ce nici macar nu e clar ca o ameninta? Planeta nu va pati nimic, cel mult ceva locuitori, dar daca maine vine frigul vor muri mai multi uitandu-se la fotovoltaicele de sub cerul innourat si la moristile inghetate? O sa vina verzii atunci sa-mi rasufle cald precum in biblie?
Somn e peștele ăla puturos ce stă în noroi, nu?
Nu știu care-i treaba cu contrarienii, dar toți se ceartă cu ei înșiși. Niciun guvern, după știrea mea, nu impune vreo temperatură maximă în încăperile private. Singurul drept în privința asfalt e o temperatură minimă pe care angajatorul/proprietarul trebuie să o asigure angajaților/ chiriașilor.
În rest, momentul când se apasa pe pedala seamănă bine cu cel în care se ingurgiteaza dumicați: s-a plătit abia pentru combustibil. Când se trage apa, se plătește pentru evacuarea deșeurilor rezultate din digestie, din arderile interioare adică. Pentru evacuarea deșeurilor rezultate în cilindri nu se plătește deocamdată nimic. Nu e corect!
Singurii care vorbesc despre „salvarea planetei” sunt contrarienii. Sunt stresați probabil de propriile deșeuri.
Explica in ce fel ai fost „buzunarit”, paranoicule.
O completare mică. România a intrat în cursa net zero și aleargă tare, avem deja 17 orașe care s-au angajat să îndeplinească următoarele obiective: reducerea consumului de carne, de lapte, de haine noi și de mașini pentru locuitori. Cu politicienii noștri la cîrmă deja sîntem pe primul loc la chestiile astea, luăm sigur cupa și campionatul! https://r3media.ro/cluj-iasi-si-alte-15-orase-din-romania-s-au-angajat-sa-ajunga-la-zero-net-emisii-co2-pana-in-2040-obiective-reducerea-consumului-de-carne-de-lapte-de-haine-noi-si-de-masini-pentru-locuitori/
ce site e ala? hai sa fim seriosi, nu tine nici cu fumigene din astea!
De pe site: „Their collaboration ensures that cities are aligned on the science-based targets required to achieve a net-zero future”
https://www.c40.org/what-we-do/building-a-movement/cities-race-to-zero/
Partea cu „science-based” e cea care te deranjeaza, mincinos paranoic ce esti.
Partea cu ”science based” chiar mă deranjează. Ceașcă ne-a băgat în foame pe baze științifice, spațiul vital și rasismul Germaniei era tot pe baze științifice, ca și socialismul multilateral dezvoltat. Cînd știința asta a voastră vine să-mi impună mie ce să mănînc, cum să trăiesc și de ce trebuie să arunc cheia de la mașină și să merg pe trotinetă în timp ce sînt buzunărit ca să salvez planeta, m-apucă toți dracii. Spor la pedalat împreună cu ceilalți gigei din tribul tău!
Daca asta-i adevarat,atunci cu sigurantza sa se astepte de la o revolutie mai ales a mincatorilor de mititei;in privintza asta sint un vajnic comunist.”Mincatori de mititei (cel putin) din toata tara uniti-va!!!!”
Ca de obicei toate graficele de temperatura încep de pe la 1880, deși la Uppsala Celsius a început măsurători sistematice din 1726. Știe oare autorul de ce se evita includerea temperaturilor de înainte de 1880? O informație ajutătoare: la 1726 abia începea revoluția industriala.
Am o mare bunavointa sa inteleg acest articol, dar, acum l-am citit a treia oara, si-mi tot pun intrebari.
De ex, se spune „scădere continuă a efectului aerosolului din cauza dorinței generale de a reduce poluarea aerului cu particule, care provoacă câteva milioane de decese pe an.”
Dupa cum stiu cea mai mare poluare a aerului exista in tarile occidentale, mai ales im marile orase si aglomerari industriale. Unde, se spune, mor milioane. In contrast in tarile fara industre, fara masini ar fi cel mai curat aer. Intrebarea mea e: cum se face ca-n tarile alea cu aer curat ca lacrima speranta de viata e de 50 de ani, iar in alea poluate ajung cu o medie de 80?
P.S E vreo dovada privind moartea multor milioane?
Exista dovezi – cancere de plamani la oameni care nu au fumat in viata lor. Exista foarte multi oameni care sufera de astm, numarul spermatozoizilor e in scadere si exemplele pot continua.
Dar sa lasam aceste „statistici” si sa mergem putin pe simturile noastre. Daca dumneavoastra va tineti masina cu combustie interna cu motorul pornit, intr-un garaj inchis pentru 5 minute, veti simti sau nu un aer greu de respirat? De ce va vine sa tusiti, nu cumva pentru ca organismul are o reactie naturala de respingere la factori daunatori din mediul inconjurator? Ce dovada mai buna doriti sa aveti ca sa intelegeti ca poluarea este daunatoare organismelor vii? Ati baut vreodata 100 ml de benzina si sa fie totul in regula? Vi se pare ca vaporii de benzina sunt inofensivi?
Referitor la Africa eu sper ca aveti totusi un gram de decenta sa intelegeti ca daca ai multi copii care mor pana la varsta de 2 ani, inseamna ca media sperantei de viata are de suferit. Nu mai punem faptul ca in Africa se moare de la o simpla raceala pentru ca oamenii nu merg sa se trateze si nu iau medicamente.
@narci… „Exista dovezi”… care sunt alea? Crezi ca fara poluare nu ar mai exista cancere la plamini? Daca te bagi cu capu-n apa curata cristal, nu asa ca mori dupa 10 minute? Si crezi ca daca excluzi moartea infantila, ar trai africanii mai mult? Citi africani depasesc 80 de ani?
Mai ai si alte dovezi cit logice? Daca se poate cu ceva cifre, studii, nu speculatii penibile de gradinita? Nu asa ca trebuie sa te speli pe miini inainte de masa?
parca nici la cernobyl n-a fost asa apocalipsa
intre timp am mai auzit de niste cazuri de asfixiere in somn de la sobe incorect utilizate
dar se pare insa ca astia decid cine moare si in ce fel : https://gahp.net/wp-content/uploads/2019/12/PollutionandHealthMetrics-final-12_18_2019.pdf
zice google: „România ocupă locul opt în Europa la numărul morților din cauza poluării, la suta de mii de locuitori, conform unui raport al organizației GAHP. Peste 20.000 de români mor anual din cauza poluării.”
pacat ca nu e clar cine i-a invitat;
pe site-ul de mai sus apare un statut in care e specificat a fi ONG inregistrare in Canton, cu 50000CHF, de catre „The founder” (art.3); deocamdata n-am reusit sa-l identific pe „The founder” nici daca au sediu sau doar casuta postala; https://gahp.net/wp-content/uploads/2020/02/Statuts-GAHP.pdf
ii puteti contacta la: CHEMIN DE LA CHESNAIE 8 1219 Châtelaine, Genève Switzerland, Email. [email protected];
sau intrebati la https://www.spts.ch/fr/contacts/ care au exact aceeasi adresa si chiar si numar de telefon, ba va mai pot ajuta cu niste sfaturi de optimizare fiscala, recomandandu-se astfel: „Experts and specialised advisors at SPTS put their vast global expertise in contract, payroll, tax and legal management at your disposal. We are your trusted partner for outsourcing all your foreign and domestic contracts and administrative services while ensuring compliance in all related business and operational processes”
In Ge a scazut masiv numarul mortilor din accidente, prin 70 erau peste 12000, acum au ajuns ca. 2700 si ceva. Din acestia cam 500 sunt cu motocicleta si, o tendinta noua, ca. 500 cu biciclete, incl cele electrice.
In ciuda acestor date statistice exista voci care doresc limitarea vitezei pe autostrazi pt reducerea accidentelor, dar nimeni nu zice nimic de reducerea circulatiei cu biciclete.
Moartea din motive de boli respiratorii a scazut in Ge, de la 67000 in 2019, la 57000 in 2021. Precis acestia fac parte din cele multe milioane care mor anual. Cei mai multi mor din boli de inima, peste 300000. Statistic cel mai des mor batrinii!
Just stop oil!
NT, întotdeauna un fenomen are efecte benefice, dar și negative asupra umanității si asupra mediului. În cazul combustibililor fosili, au primat până acum efectele pozitive: s-au eradicat boli mortale, am câștigat noi învățături despre noi și mediu, trăim mai confortabil și mai mult, a scăzut mortalitatea prematură șamd. Așa ne-am înmulțit, deși natalitatea a scăzut și ea. Dar există și fenomene negative, care abia acum încep să fie receptate de noi, sensibilitatea nostră ca indivizi nefiind antrenată istoric de a le percepe: 2°C în plus sau minus la TMG înseamnau odată 10-20 mii de ani. Acum avem 1,5°C în doar 200 ani. (E și viteza încălzirii climei un indicator important, care e adeseori „uitat” de climatosceptici.)
Dar asta nu e tot: foarte rar evoluția unui fenomen este liniară. Când el începe să se manifeste evoluția sa este exponențială (de exemplu diferite forme de cancer, necunoscute in sec XIX au explodat in XX, la fel infecțiile gripale noi), iar apoi asimptomatica la o valoare anume de pe abcisă (bolile mortale ale secolului XIX a fost reduse, dar nu au dispărut complet, la fel infecțiile gripale cunoscute).
Tot așa, utilizarea combustibililor fosili ar avea două curbe pe un grafic temporal: una asimptomatica a beneficiilor și cealaltă exponențială a efectelor negative. Deocamdată a doua se află sub prima curbă și suma efectelor rămâne pozitivă. Când se va produce inflexiunea nu poate nimeni spune. Cel mai târziu, atunci când se termină OIL.
Așa că, în orice caz, dependența umanității și a proceselor inițiate de o resursă limitată nu e o perspectivă prea încurajatoare.
Pana pe la 1700 nu se stia de bacterii, nici de virusi. Deci in acele vremuri nu existau, au fost produsi recent de incalzirea generata de oameni. Culmea e adevarat, mintile infierbantate contribuie masiv la incalzire.
Deci pana cand mortii din cauze de poluare nu ii depasesc pe cei care mor din cauza bolilor de inima, suntem „all good”. Foarte logica gandire aveti domnle’.
@narci, numarul mortilor din cauze respiratorii, a SCAZUT in ge, un ciuda poluarii aerului si circulatiei intense. O concluzie LOGICA ar fi ca aceasta poluare nu e atit de periculoasa. Dar e greu cu logica.
P:S in continuare se moare de batrinete, batrinete cauzata de schimbarile climatice, batrinetea trebuie eradicata, de mica.
Oh boy! Sa va tineti acum la valurile de aparatori ai petrolului care mai de care incranganati ( yes, pun intended ) ! 😂🌻🌻🌻
Se pare ca unii deja gândesc pe repede ininte in priviinta next step:
„Reticența oamenilor față de proiectele de geoinginerie nu este una nouă. Încă din 2010, an în care s-a vorbit despre primele inițiative de acest gen, publicul larg a primit cu reținere astfel de propuneri. Iar timpul a arătat că oamenii nu au fost influențați foarte mult de discursurile oamenilor de știință sau ale politicienilor.
În consecință, susțin autorii studiului citat, rămâne o problemă de abordare. Din punctul lor de vedere, organismele care militează pentru geoinginerie vor trebui să convingă oamenii de beneficiile politicii lor. Apoi, foarte important, să îi convingă că un termen ca geoingineria nu reprezintă neapărat ceva negativ, iar metodele „naturale” atât de clamate de către publicul larg sunt, în realitate, parte a acestor programe de geoinginerie.
Altfel, nu vom face decât să polemizăm steril pe seama unor teme stringente, în timp ce efectele încălzirii globale vor continua să se amplifice.” – https://science.hotnews.ro/stiri-stiintele_vietii-26663590-science-report-cei-mai-multi-oameni-sunt-convinsi-natura-rezolva-sine-problemele-incalzirii-globale-plasticul-din-rauri-vine-pericol-letal-scolile-fost-inchise-new-delhi-din-cauza-smogului.htm
Studiul in original : https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0959378023001310?via%3Dihub
Încep sa cred ca miscarea germaniei de a-si reporni centralele pe cărbune este una ecologica, cu scopul racirii climei, da politicienii lor inca nu au aflat asta!😉
Pe de o parte e bine ca in sfarsit analizele devin mai cuprinzătoare, evoluind de la reductionismul CO2, pe de alta parte e dezastruos sa te joci de-a geo-inginerul când tu de fapt abia intelegi o catime din întregul sistem. Nici măcar s poker nu suna!
Mda. E draguta geoingineria asta. Nu am vazut nicaieri insa vreun cost in CO2 emis pentru a pune in aplicare proiectele astea utopice de a reduce efectul CO2. Cica…
Imi cer scuze pentru intrebarea poate stupida, dar ce este/ce defineste calificarea de climatolog?
Exista studii in acest sens sau specializari? Daca da, unde? Poate ma lamureste si pe mine cineva.
Incerc si eu dupa umila mea minte sa inteleg daca aceste predictii si imbinari de date care au ca scop sa modeleze niste fenomene fizico-chimice-biologice-geologice nu complexe, ci hiper complexe, pot duce la o concluzie corecta pe care sa se fundamenteze aceaste q.e.d-uri ale celor care le scriu.
Pe mine unul, faptul ca un climatolog are j’demii’ de diplome, de onoruri, mai mult sau mai putin fundamentate pe merit profesional, ma lasa rece. Am indoieli ca o minte luminata, are capacitatea sa produca un model matematic, care sa aiba credibilitate. Sper sa ma convinga cineva dintre cititorii mai destepti decat mine. Pina atunci, ma bucur de toamna tarzie si frumoasa, la Ploiest astazi erau 19 grade. Cheers!
Climatologii ar trebui sa aibă cel puțin un doctorat in fizica la o univesitate serioasa (Cambridge, MIT, Standford, Ecole Polytechnique, etc), cunoștințe vaste de chimie, biologie și ocenografie. Foarte putini din cei care se dau climatologi au astfel de profil. Am dat anterior exemple de astfel de specialiști, unii fiind antropologi, sau absolvenți de agronomie, arte și ale științe tari de același tip.
Domnul Hansen are un doctorat în fizica la faimioasa universitate din Iowa (locul 93 in USA), pe unde a trecut și marele economist Cațu.
hm…mersi! Confirma banuiala mea de carcotas, ca e cam putina modelare matematica si multe-multe supozitii si concluzii pripite, combinate sa dea bine si pe repede inainte servite. Daca cei care fac asta – dintre profesori – au un interes abscons, sau e convingerea lor, asta e alta discutie si e treaba domniilor lor.
Incalzirea globala e clara si de nediscutat. Ce nu este insa in regula, este militantismul si extremismul complet enervant al radicalilor cum ar fi Fridays for Future, sau Just Stop Oil, niste labili mental care nu prea au ce face si care sunt folositi de tot felul de profitori politici. Si alta chestie pe care o realizeaza cu brio acesti extremisti, reusesc sa enerveze la culme si sa incapatineze si cetatenii de buna credinta care vor sa participe cumva, dar se simt complet agresati de zgomotului panicarzilor…
Indicele Hirsch este acceptat in lumea academica drept masura a activitatii unui cercetator. Si calitatea activitatii unui profesor se masoara in mod uzual. Papagaliceala dupa CO2coalition nu aduce prestigiu/puncte in niciuna dintre activitati, poti compara singur.
P.S.
Ciudata aglomerarea de discipoli ai conspirationismului contrarian si popularitatea acestui curent pe aceasta platforma. Doar mie mi se par artificiale?
P.P.S.
Efortul sustinut de a separa economia Ro de revolutia tehnica occidentala folosind un amestec de obscurantism, manipulare si obraznicie trebuie contrabalansat de mult mai multe articole ca acesta, luand in consideratie cota de popularitate pe aceasta platforma
Stimate domn/Stimata Doamna – Indicele Caprioara, sau KPI-uri nascocite in multinationale si scoli de MBA-uri la moda, menite sa ii masoare pe oameni in functie de tot felul de numere inventate cu un scop anume, e o nascoaceala simpatica, moderna, progresista, de bine (de comitet). Ca parca profesorii sau cercetatorii sunt ca o masina d’aia de o bagi in priza de iti face 5 piese in 24 de ore. NU, dle/dna jidex, un astefel de index este irelevant dpmdv. Cercetatorii sa isi faca treaba, si daca gasesc ceva relevant pentru omenire in timpul vietii lor profesionale, bine, daca nu NU, ca nu-i bai, mai sunt multi alti cercetatori pe pamantul asta.
Referitor la Post Scriptum-urile dvoastra, sunt cam o shaorma cu de taote, nu mai au treaba cu dezbaterea climatica, din pacate nu reusisti/nu reusesc sa convinga. E o dezbatere de idei, nu mai va puneti poalele in cap cu platformele si conspiratiile…
incearca HAARP nu el nino.
Pai domnule Kanterian solutiile sint nu neaparat mai simple,dar mai..asa la indemina unora mai versati care convinsi fiind de raul care ne paste planeta din cauza schimbarilor climatice antropogene sint gata de sacrifcii.. (nu ale lor,ale altora, ale majoritatii) fie de genul saracirii multora la care se refereau colegii forumisti de mai sus prin distrugerea economiilor ,noi taxe, etc fie de tipul ..semitotal dupa principiul „atingerea marilor teluri(in cazul de fata Salvarea Planetei) necesita mari sacrificii”.Adica ce atita filozofie, reducerea populatiei pamintului ca deh erau parca niste tablitze buclucase undeva prin Georgia SUA (cica au disparut intre timp) care recomandau ca o populatia sustenabila a Pamintului sa se limiteze la doar cca 500 de milioane de indivizi(nu mai retin exact cifra) si cu asta basta.
Si asa se agita si se pling cei din cercurile conspirationiste(poate au si un dram de dreptate..?!?nu stiu, ma depaseste problema) ca de la Covid incoace s-a trecut la urmatoarea etapa de reducere a populatiei lumii.Si asa sintem destui cae fac umbra pamintului degeaba,nu-i asa?
Evident am fost sarcastic; dar nu conteaza avind in vedere ca asa zisele solutii stiintifice, tehnologice sint cam subtiri nu prea sint alternative viabile dar ma rog,ce stiu eu, e plina lumea de experti si-n domeniile astea iar eu nu sint,unul dintre ei.
Pe de alta parte -pt cei religiosi, iude-crestini- de ce atita agitatie,oricum urmeaza Apocalipsa,Armaghednul vine Iisus (Jesus!!) si le rezolva pe toate.
Eu postulez ca orice am face temperatura va creste cu cele 1,5 grade si catastrofa globala nu se va intimpla. Probabil ca singurul remediu, in viziunea ecofascistilor de azi, ar fi incetarea activitatii industriale si transformarea noastra in hominizi traitori in pesteri si corturi.
Poate mai bine scrieti despre alti aerosoli, adica „Aerosol Grey Machine”:)
Bill Gates’ Stunning Climate Reversal, adica o da cotita:
https://www.youtube.com/watch?v=yn_werjfwuA
Există de mai mulți ani tendința ca lunile de toamnă (septembrie, octombrie și parțial noiembrie) să fie o continuare a verii, cu temperaturi moderate comparativ cu perioada iulie-august, multe zile însorite și
precipitații reduse. Faptul că anul acesta în septembrie a fost cald nu e excepția, ci mai degrabă e regula. Fenomenul El Nino, la care se adaugă activitatea solară intensă, erupțiile solare au dus mediile de temperatură poate un pic prea sus față de normal.
La fel cum (tot din observații proprii) am constatat că primăvara este tot mai întârziată. Lunile martie și aprilie tind să fie mai reci decât normalul termic, mai ploioase, cu nenumărate invazii de aer polar.
Reamintesc, în 4 aprilie 2023 a nins consistent în Ardeal și nordul Moldovei, iar pe drumurile montane înalte (Transfăgărășanul și Transalpina de exemplu) era încă strat de zăpadă la 1 iulie.
Din ultimii 7-8 ani, singura lună aprilie cu vreme reală de primăvară a fost în Aprilie 2020, când din păcate din motivele cunoscute de noi toți nu n-am putut bucura cu adevărat de vremea caldă de afară.
Atunci când vad prognoze pe variații de unul sau doua procente la fenomene atât de complexe precum clima globală nu pot decât să fiu sceptic. Si asta pentru că multitudinea de factori care influențează aceste fenomene și calitatea relativă a datelor pentru fiecare factor luat in considerare face ca întregul demers extrem de fragil.
Ca idee complexitatea unui fenomen este invers proporțională cu posibilitățile de prognozare.
Faptul că apare o evoluție surprinzătoare in plus sau în minus nu face decât să-mi întărească acest scepticism.
Nu sunt deloc pentru poluare, nimeni nu cred că consideră poluarea ceva dezirabil, dar am serioase rezerve în privința eficacității măsurilor anti-poluare.
Fenomenele treptate, graduale, nu activează instinctul de apărare al oamenilor. Fenomenele climatice descrise sunt exact din categoria fenomenelor care nu generează un răspuns pentru că sunt greu de perceput de indivizi.
Dacă considerați că este rațional să fiți împotriva poluării, atunci nu este rațional să fiți *numai* împotriva măsurilor anti-poluare oferite pînă acum. Mai rațional ar fi să ne spuneți care măsuri anti-poluare ar fi mai bune, de ce ele ar fi mai bune decît cele existente, și cum ar putea ele să fie implementate cât de repede posibil, dat fiind că este vorba de o cursă contra timpului (fie și numai în privința victimelor poluării prin funingine).
A se vedea funcțiile „frînării” în a doua și a treia diagramă aici:
https://www.carbonbrief.org/unep-1-5c-climate-target-slipping-out-of-reach/
Oare sponsorizarea masivă a combustibililor fosili, cu 7 bilioane de dolari în 2022, este și ea o măsură mai bună anti-poluare decât cererea opririi unor asemenea sponzorizări? Care dintre aceste două măsuri este cu adevărat capitalistă, adică susține jocul liber al forțelor de piață?
https://www.imf.org/en/Blogs/Articles/2023/08/24/fossil-fuel-subsidies-surged-to-record-7-trillion
Domnule Kanterian,
Referitor la ultimul link. Cu părere de rau dar este o varza. In primul rand, nivelul crescut al subsidiilor in ultimii 2 ani se datorează „explicit” compensarii/plafonarii preturilor de consum in urma cresterii preturilor globale „explicit” datorate războiului din ukr. A fost crestere temporara si prost gestionata de catre toate guvernele lumii, cu o nota aparte in cazul EU. De ce? Pt. Ca desi aceasta crestere accelerata a avut loc la o anumita bursa, nereprezentativa decât in proportie de 6% pt. consumul european de gaze naturale (tff amsterdam), nimeni nu a luat masura decuplarii temporare de aceste preturi. Reactiile bursiere in timp de criza se decupleaza de nevoia de siguranta a societii, urmând doar un model de dammage control al investitiilor private pe termen scurt.
A doua greseala, si cea care a dus la costurile compensatorii enorme din ultimii doi ani – considerate, cu rea vointa as zice, de catre autorii articolelor ca subventii pt. Combustibili fosili!!! când ele de fapt erau targetate spre a ceste suportabilitatea consumatorilor, care trebuiau sa poata trai si in continuare fără sa inghete de frig atunci când gazul si electricitatea au sarit de 10X! – a fost mentinerea raportarii pretului de referinta pt. Electricitate la cea produsa pe baza de gaze naturale. Daca acestea au crescut abrupt si pur speculatoriu(asta putem vedea începând din primavara asta) e normal ca si pretul electricitatii a crest tot atât de abrupt si „implicit” be baze speculatorii.
Deci au apărut bani din nimic (vederi raportarile de profit ale companiilor din domeniu, 2022 vs 2023), pe care guvernele i-au plimbat sub diverse forme, dar care au dus, si normal la inflatie (>10% in zona € cam tot anul 2022).
Apoi, se spune in articol ca in cazul carbunelui si a dieselului (de ce nu si benzina?) costurile de mediu nu se regăsesc in pretul final!!! Distinsii autori probabil au auzit, dar nu le iesea stilul narativ, despre certificatele de emisii, alea care re-echilibrează pana la faliment rentabilitatea centralelor pe carbune(precum cele din germania, repornite en fanfare), prin faptul ca si ele sunt lasate la mana speculei pe burse! Ca altfel nu se triplau din neant in 2-3 ani.
Apoi, combustibilul este hiperaccizat in EU. A verificat careva dintre autori destinatia acelor sume de bani si a constatat ca nu se folosesc deloc pt. programe de mediu?! Nu de alta dar acei bani intra in oala comuna a bugetului unui stat, oala din care se achita inclusiv certificatele verzi, pe lângă finantarile ministerelor de mediu si ale programelor lor.
Articolul respectiv imi pare doar parerologie pura si targetata.
Ce-ar fi dorit distinsii autori? Ca eu sa fac de ex. un contract anual cu furnizorul, in toamna anului 2022, la 3000 ron/kW!??? Când real si fără acea specula temporara trebuia sa coste de cel putin 10X mai putin? Si a si costat mai apoi.
Erata 3000ron/MW
Când eram copil citeam povesti SF despre pământul înghețat din cauza poluării. Eram adolescent când mi s-a spus ca diverse insule, tari, si orașe vor fi înghițite de ape pana in 2000 din cauza încălzirii globale. Poate scepticismul meu este bazat pe scenarii catastrofice mediatizate care nu s-au manifestat. Poate am auzit de prea multe ori „Vine lupul”
Sponsorizarea masiva de către o industrie a propagandei este veche de când industria. Jocul liber al pieței ar însemna sa lase libera dezvoltarea producției de energie, ori nu e cazul de așa ceva. Energia nucleara, indiscutabil cea mai avansata sursa de energie din punct de vedere tehnologic, este reglementata pana la extincție. Mă îndoiesc ca mașinile electrice au un viitor fără energia nucleara.
Poate am avea o piață funcțională daca costul resurselor naturale ar fi cel real. Dar nu este.
Un exemplu: Extracția de cupru este îngrozitor de poluanta, dar exploatarea înseamnă un profit imediat, urmat de zeci de ani de pierderi pe care nu le contabilizează nimeni pentru ca cel care a extras profitul a închis exploatarea si a plecat. Ce se întâmpla cu milioanele de tone de noroi cu cianuri? Cine plătește curățarea lor după ce firma care a exploatat cupru s-a închis? Statul… pe veșnicie.
De cat cupru ar fi nevoie ca sa se transporte toata energia provenita actualmente din combustibili fosili, pentru motoare si generatoare? Nici nu sunt sigur ca exista atât de mult cupru exploatabil. Sa continuam cu nikel, cadmiu, litiu, si mai stiu eu ce si constatam ca lucrurile sunt foarte complicate.
Pe de alta parte aud voci care se plâng de creșterea animalelor ca motiv de încălzire globala, pentru ca se produce metan in procesul lor de digestie. Înainte de motorul cu combustie interna erau milioane si milioane de cai si boi care asigurau forța motrica, nu erau poluanți si atunci?
Dar înainte de oameni, nu existau turme imense de bizoni (in USA), cai, cerbi, si multe alte ierbivore, stoluri imense de păsări, in întreaga lume? Cat gaz metan ar fi produs ele?
Cred ca problema poluării este mult mai complexa decât emisiile de CO2… Si soluția e mult mai complexa decât mașinile electrice. Poate energia solara este soluția, dar câmpuri întregi de panouri solare mie mi se par tot poluare, pentru ca nu este nimic natural la ele.
Un EV in Franța consuma energie nucleara, emisii de CO2 minime, in Germania consuma energie din cărbuni, cu emisii de CO2 cred ca mai mari decât la ICE.
Poate soluția este amoniacul, ICE cu amoniac.
Poate ar trebui sa vedem mașini cu stomac de digestie… Biotehnologii.
Ceea ce știu, si articolul pe care l-ați pus la dispoziție confirma, este ca nu știm destul ca sa prevedem rezultatul acțiunilor noastre.
Atunci când vad prognoze pe variații de unul sau doua procente la fenomene atât de complexe precum clima globală nu pot decât să fiu sceptic.
Dle Boloș, asta nu e un argument, ci o estimare personală. Rezultatul studiului nu e atât prognoza, cât cunoștințele ce decurg din comparația unor fenomene similare, dar cu amplitudini diferite. Prognoza pe care o priviți cu scepticism este doar o prelungire a trendului deja constatat și reprezentat în figura 2. Sub acest aspect evoluția fenomenului nu mai pare chiar „surprinzătoare”.
Autorii studiului nu contestă complexitatea fenomenului, enumerând dealtfel multiplele influențe care se suprapun, dar încearcă să separe un anumit factor pentru a-l putea studia. Cam același lucru îl faceți și dumneavoastră când decuplați poluarea de efectul aerosolilor si GES asupra climei.
Nu sunt deloc pentru poluare, nimeni nu cred că consideră poluarea ceva dezirabil, dar am serioase rezerve în privința eficacității măsurilor anti-poluare.
Despre soluțiile anti-poluare nu am găsit nimic în articol și mă întreb ce rost avea remarca dumneavoastră: e un indemn la a ignora fenomenul sau, dimpotrivă, la a căuta alte măsuri mai eficace?
„nu e un argument, ci o estimare personală”
Nici nu pretind altceva.
O prognoza a Temperaturii globale (Tg) in mintea mea e ceva de genul următor:
Tg=F(fc1, fc2, fc3…Fcn) unde fc este un factor cunoscut si sunt n factori cunoscuți
Funcția asta este însă păcătoasa rău.
F(fc1, Fc2, Fc3,… Fcn)=i1xF(fc1)+i2xF(Fc2)+….inxF(Fcn) +N
unde i este coeficientul de importanta al factorului cunoscut. Deja fac o serie de prezumtii care pot fi eronate, presupun ca factorii sunt independenti unii de altii, presupun ca efectul lor este obtinut prin insumare, ceea ce poate fi fals (se pot si multiplica) si presupun ca i este acelasi indiferent de circumstante dar i este cel mai probabil de fapt o functie la randul sau.
N este suma factorilor necunoscuți si e aleator. Daca vreți este ceea ce nu putem determina. Cu cat studiem mai multi factori cu atat N este mai mic.
In fiecare faza a estimării unui factor exista o eroare. Fie datele sunt incomplete, fie sunt erori in măsurători. Influenta sau importanta unui factor este ea însăși problematica.
Cu cat sunt mai multi factori cu atat se acumuleaza mai multe erori.
Prezumtia de linearitate (pe care o foloseste intuitia noastra) este falsa, sau daca vreti este un caz particular, pe un anumit interval, la masuratori relativ imprecise, o curba logaritmica sau sinusidala (mult mai frecvente in natura) pare linie. Trendul este de regula rezultatul unei prezumții de linearitate (valabil, poate util, dar cu mare aproximație si pe termen scurt). Mai apare si o confuzie frecventa intra corelate si cauzalitate, dar la acest nivel mă aștept ca aceasta problema sa fie deja clarificata.
Si ajungem la politici, care se bazează pe trenduri presupuse lineare (nu sunt) pe indici de importanta arbitrari si cel mai adesea si ignora legea randamentelor descrescătoare (gen bagi mai mulți bani, obții mai mult rezultat).
Se face un efort fantastic de înlocuire a ICE (pe baza de hidrocarburi) cu EV. Făcând o extrapolare pe regulile de mai sus, pot spune ca se va depune un efort fantastic pentru a se obține efecte minime. Probabil (ipoteza mea-neverificata) ar fi ca un set de acțiuni orientat pe mai mulți factori cunoscuți ar avea mai multa eficacitate la un efort mai mic, pentru ca cel mai mare randament se obține la primele resurse alocate, rezultatul fiind tot mai mic la fiecare unitate de resurse alocate pe același factor cunoscut.
Si aici apar marile speranțe ca AI va rezolva ceea ce mintea noastră nu poate… Speram ca AI va fi capabila sa opereze fenomene multidimensionale mai bine ca oamenii si ca va putea sa identifice trenduri mai bine ca oamenii, si ca ne va rezolva problemele pe care nu avem timpul, energia, cheful, starea de spirit si inclinația sau talentul de a le rezolva. Probabil cream o noua problema, mai degrabă decât o soluție.
Mulțumesc mult pentru răspuns!
Înțeleg foarte bine ceea ce descrieți matematic și sunt de acord cu imaginea matriceală pe care o relevați astfel. Dar tocmai complexitatea fenomenului îi conferă gravitate și îl face imperios pentru cunoaștere. Am investit două secole în el, deși nu știm ce repercusiuni poate avea, cu aceeași încăpățânare precum cea a alcoolicului care prezumă că, dacă nu are simptome la ficat după cinci ani de cinzeacă, mai poate duce și de două ori pe atât. Ori tocmai intuiția aia despre liniaritate se poate dovedi nefastă și ceea ce nu s-a întâmplat în cei cinci ani s-ar putea petrece în următoarele cinci luni.
Studiul de față tocmai asta încearcă să afle, procedând empiric. Precizia studiului este evident de importanță secundară (se oferă un interval destul de larg pentru rezultate). Nici nu trebuie să aflăm primele două mii de zecimale ale lui PI, deocamdată ne-ar ajuta să știm ca este undeva între 3 și 4 și ce semn algebric îl definește. Sau credeți că nici măcar sensul variației Tg depinzând de cei n fcn cunoscuți nu putem să îl estimăm? Poate e greu de estimat evoluția amplitudinii, dar trendul e improbabil să fie eronat. Nu trebuie să calculăm derivatele la stânga și la dreapta momentului pentru a afla valoarea exactă a pantei graficului, nici măcar dacă este parabola sau hiperbolă, dar putem afla măcar dacă e pozitivă sau nulă.
Și în poveste, Lupul lui Petrică a venit până la urmă. E Petrică mai vinovat decât cei care nu l-au crezut? Mai ales ca e un alt Petrică acum.
Iar reglementarea în energie are rostul ei, nu cred că este o toană politică. Un produs trebuie evaluat și dpdv al impactului social, ecologic, strategic, nu doar economic. Doar astfel se asigură o concurență echitabilă între varii soluții și e posibilă găsirea unora noi.
Încep prin a spune ca am folosit expresia cu lupul exact in sensul ca după atâtea mesaje false probabil ca nu mai știm sa ne dam seama când alarma e chiar adevărata.
Problema fundamentala este stilul de viată. Suntem dispuși sa renunțăm la stilul de viată pe care îl avem? Sau mai degrabă procedam așa cum am procedat ca specie pana in prezent si adaptam mediul din jurul nostru la nevoile noastre? Întrebarea asta trebuie analizata sub toate implicațiile ei. Ce a însemna sa renunțăm la plastic, complet? Ce ar însemna sa renunțăm la autoturism, complet? Pentru ca sa fim serioși, deocamdată EV-urile care sunt efectiv corespondente cu un ICE ca funcționalitate din toate punctele de vedere, sunt câteva si foarte scumpe, si se cam adresează unei paturi relativ restrânse de venit. Vorbim aici de dimensiune, autonomie, capacitate de transport, condiții de trafic, mediu etc. Indiscutabil la un moment dat ICE vor dispărea așa cum au dispărut locomotivele cu aburi si trăsurile cu cai. Problema nu este tranziția ]n sine ci viteza tranziției. Asta pentru ca nu vorbim de o tranziție naturala bazata pe piața libera ci pe o tranziție artificiala, bazata pe politici de stat. Politicile de stat nu sunt ca in regimul comunist, directe si brutale, ci îmbrăcate in mânuși de catifea, fiscalitate, reglementari privind emisiile, dar nu sunt mai puțin eficace.
Foarte frecvent conducătorii statelor nu realizează complexitatea sistemului economic atunci când decid aceste politici economice, si, încearcă sa implementeze masuri aparent benefice, obținând efecte complet inverse celor anticipate. De asta economiștii sunt pentru piața libera si minima intervenție a statului. Si piața libera are problemele ei, si de asta economiștii susțin intervenția statului in economie.
Daca mii de consumatori decid sa se reorienteze spre EV si sa evite plasticele, si sa consume alimente BIO, si se formează fenomenul de contagiune sociala, schimbările vin de la sine, fără sincope majore, pentru ca asta implica miliarde de decizii raționale individuale, cu erori individuale cu consecințe individuale asumate. Daca statul decide asta, e o problema, pentru ca vorbim de erori la nivel de economie națională, la care consecințele nu sunt asumate ci pasate celor care au trebuit sa se supună deciziilor de stat, deci nu au avut de ales.
Cine răspunde de o foamete generalizata? Cine răspunde de o cădere a sistemului energetic? Nimeni. Consecințele le suporta oamenii, dar decizia nu le-a aparținut lor.
Recunosc greutatea de a distinge alarma falsă. Dar, presupunând ca un lucrător la apelul de urgență primește trei apeluri false consecutive, tot greșește dacă nu răspunde la cel de-al patrulea.
Stilul de viață este determinat de la Hamurapi încoace de coduri legale, morale, penale șamd. Nu putem face precum comuniștii și să tragem linie: nu mai e nimic de aici încolo. Poate că este timpul să introducem în aceste coduri și unele reguli de conduită considerate încă mofturi.
Prima locomotiva era mai scumpă și mai puțin puternică decât o pereche de cai. Primul automobil cu ardere internă nu putea să urce greutatea proprie pe o pantă mai înclinată de 2%. Doar perseverenta le-a făcut competitive. Nu văd deci o problemă pentru EV decât în prezent. Dar să nu vă așteptați ca EV să fie optimizat exclusiv „la planșetă”!
Sunt și eu pentru etatism minimal. Dar tocmai din același motiv sunt și pentru intervenție minimă asupra naturii. Legile ei obiective le cunoaștem încă mai puțin decât pe cele economice. Și, in plus, natura nu cunoaște morală: minte, fură, ucide. Dacă nu-i convine ceva, acționează pe toate căile pentru a suprima cauza care o provoacă.
Scenarii cu foamete generalizată sunt posibile chiar cu exploatarea masivă a combustibililor fosili. Acel Tg nu e capătul liniei, ci determina și el alte modificări. Prefer „schimbărilor climatice” un alt termen, și anume „intensificarea climei”: zonele aride devin și mai aride, cele umede și mai umede, iar temperaturile extreme se modifica la ambele capete ale intervalului termic. În ultimele veri (2023 a făcut excepție) Rinul superior a devenit greu navigabil datorită secetei și cotelor scăzute. Ca să fie adusă benzină din nord până în Pădurea Neagră erau nevoie de până la trei ori mai multe nave. Multe cisterne rutiere au îngreunat și ele traficul rutier. Fără motorină livrată la timp tractoarele nu au putut ieși la momentul oportun pe câmp. In condițiile in care, cu toată arșița, aproape zilnic erau raportate furtuni si grindină. Credeți că ar fi imposibila o criză extinsă pe tot continentul? Consecințele le suportă oamenii, decizia le-a aparținut când au decis să ignore efectele „secundare „.
Doar o observatie punctuala: batalia EV vs. ICE este rezultatul revolutiei tehnice occidentale in eficientizarea folisirii resurselor de energie. “Efortul imens” a fost deja depus in cercetare si dezvoltarea masinii si a sistemelor conexe, acum se culeg roadele. “Batalia” este rezultatul zbaterii vechii economii, care este mult mai putin eficienta, mai poluanta, irositoare a unei resurse limitate (fosil) ce trebuie utilizata de catre alte sectoare (chimie, mai ales).
ICE moare, dar nu se preda. Repet, cred pentru a zecea oara: se consuma de 3-4 ori necesarul de energie pentru miscarea pe aceeasi distanta a unei masini ICE fata de o EV de aceeasi categorie. Calculati dvs. economia relativa a celor doua sisteme de mobilitate si vedeti unde este imensa irosire de resurse (“imensul efort”).
P.S.
D-le Bolos, as aprecia daca ati putea sa clarificati: aceasta teorie este sustinuta oficial de PRO Romania sau este doar o opinie pur personala?
Încep cu PS. Toate opiniile mele sunt si au fost întotdeauna opiniile mele. Nu știu la ce teorie va referiți, eu am mai mult întrebări si îndoieli decât afirmații când e vorba de mediu.
Probabil, așa cum am mai spus, ICE va dispărea la un moment dat așa cum au dispărut atelajele cu cai, așa cum au dispărut locomotivele cu aburi.
Din punct de vedere economic (punctul de vedere care mă interesează pe mine) modalitatea de tranziție poate fi prin forța statului sau prin forța pieței. Momentan se pare ca statul se pare ca se implica excesiv de mult, de unde si resursele enorme la care mă refer, stabilind obiective, reglementând si alocând resurse. Problema este ca statul ia decizii puține si mari si când greșește e grav, si greșește frecvent. La baza deciziilor statului (care stat vrei) stau prognoze discutabile, de unde si comentariile mele la acest articol.
Eu cred ca piața ar găsi o soluție mai buna. Sunt multe soluții posibile, si multe tehnologii viabile pe care statul le suprima inconștient. Se vorbește de multe tehnologii alternative, dar statul nu poate administra complexități si pentru simplificare stabilește standarde. Aici mor alternativele pe care le-ar produce piața.
Dle Bolos, “piata” de energie la nivelul mobilitatii este asta:
Energia “ieftina” din fosil este doar aparent (inselator) ieftina, pentru ca trebuie cumparata de 3-4 ori mult mai multa decat e nevoie (1kWh util se obtine din 3-4 kWh fosil) . Energia electrica “scumpa” este, de fapt, cea ieftina, pentru ca randamentul in miscare este aproape de 80-90%. Puteti calcula cat costa de fapt 1kwh util din fosil, o sa fiti uimit ce scump este! Economic vorbind. Va las placerea descoperirii.
In plus, masivul rest de energie fosila cumparata degeaba de sofer se transforma in caldura pe strada. Cine ar mai vrea sa plateasca pentru luxul de a arunca pe teava de esapament trei sferturi din benzina cumparata, daca producatorii de ICE ar recunoaste risipa asta de-a dreptul anacronica azi? Nu mai vorbesc de CO2, funingine si noxe si boli de plamani, desi si acestea au costul lor (direct, as adauga).
„Repet, cred pentru a zecea oara: se consuma de 3-4 ori necesarul de energie pentru miscarea pe aceeasi distanta a unei masini ICE fata de o EV de aceeasi categorie. ”
Mie-mi plac lucrurile certe, prin urmare, ca sa nu mai „credeti” si pt. A 11-a oara, va dau niste calcule, făcute de altii, raportate la eficienta diferitelor motoare: https://www.quora.com/How-much-energy-in-kWh-does-diesel-or-petrol-produce . 1 ldiesel poate produce in jur de 9 kwh cu eficienta a motoarelor intre 41-50% ( un tabel aici: https://en.wikipedia.org/wiki/Brake-specific_fuel_consumption) ajungi la 3-4,5 kwh output spre roti. 6l/100 mixt motor 2-3l – iti da undeva la 18-30 kwh/100km.
Un EV iti consuma, din date neajustate neapărat la stil de condus real, dar comparam cu date similare si la ICE, intre 13,7 si 29 kwh/ 100 km (o medie fata de link ar fi 19,5).
Iar revolutia tehnologica EV s-a mutat mai nou in China.
Nu e vorba de câtă energie ajunge la roți, ci de cât consumă un autoturism diesel. Cu o densitate de energie de 9,6 kWh/l și consum de 6,5 l/100 km consumul este de 62,4 kWh pentru 100 km iar judex are dreptate.
Da, e corect! m-am încurcat in interpretări de date (vesnicele pere si mere). Raman totusi la a compara consumuri apropiate de cele nominale mixte (desi nu le atinge mai nimeni nici pe ICE diesel(sub 6 medie) nici pe EV ( aprox. Medie19,5)). Nu e nici 3-4, nici sensibil egal ci undeva la 2-2,5 ori masini identice dpdv clasa, conditii ideale.
Randamentele nu prea mai au cum sa urce nici la ICE si nici la EV asa ca rămânem la costul oportunitatii, utilitate si tco, deocamdată. Când balanta se va inclina hotărât înspre EV, sunt sigur ca vor înlocui natural ICE.
O sa fiti tare uimit, dar randamentul maxim al unui ICE depinde doar de temperatura de ardere a combustibilului si de cea de eliminare a gazelor de esapament: 1-Tiesire/Tardere (mai intai se face impartirea😉). Calculati singur.
Randamentul maxim al unui EV este 100%.
Dupa ce multa vreme tema incalzirii globale pe Contributors a fost dominata de materiale, articole (interpretate uneori unilateral/trunchiat) si de influenceri pro-hidrocarburi, ( ….. “ las-o ma ca merge asa”….”sa modificam dar sa nu se schimbe nimic”…. “ce am avut si ce am pierdut, azi aici maine-n Sascut!”…etc.), iata in sfarsit si un articol, destul de argumentat tehnic, al “conspirationistilor”, de la cei “pro- sistem”, cei preocupati de durabilitate, de surse alternative de energie cu emisii reduse sau zero de CO2 si alte asemenea “utopii”(cum le numesc hidrocarburistii).
Nu exista minte si gandire printre speciile de pe pamant mai iscoditoare decat cea a omului, de aceea omenirea a evoluat de la epoca de piatra pana la smatphone si sateliti din ziua de azi, pentru ca omul a cautat de fiecare data sa gaseasca solutii la toate provocarile aparute pe parcursul evolutiei (…..“ in fiecare zi un pas inainte” parca asa s-ar traduce un vers din celebrul imn “You’ll never walk alone”).
Toate cele bune!
Domnule Kanterian,
Nu stiu altii cum or reactiona citind fele de mai jos si din link da eu is paf, adicca puzzled:
https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/E-8-2014-010493_RO.html
‘ Întrebarea cu solicitare de răspuns scris E-010493-14
adresată Comisiei
Articolul 130 din Regulamentul de procedură
Viorica Dăncilă (S&D)!!!!
Aerosolii sunt particule fine care se găsesc în atmosferă și care au atât surse naturale — erupțiile vulcanice și furtunile de praf, cât și surse antropice — gazele de eșapament, industria sau arderea biomasei.
Cercetătorii susțin că aerosolii produși de activitatea umană contribuie la atenuarea consecințelor gazelor cu efect de seră și joacă un rol important și prin modul în care influențează vânturile și curenții oceanici, datorită modificării distribuției energiei solare care ajunge la suprafața terestră.
Dacă în deceniile viitoare emisiile de aerosoli ar scădea, acest lucru ar putea duce la o accelerare a încălzirii climatice, tocmai pentru că ei generează o scădere a temperaturii.
Cercetările viitoare asupra modului în care aerosolii influențează climatul și calea ploilor se vor dovedi hotărâtoare în prezicerea pe termen lung a efectelor schimbărilor climatice.
Cum poate sprijini Comisia eforturile în domeniu, pentru ca rezultatele acestor cercetări să poată fi folosite în lupta împotriva schimbărilor climatice, unde UE este și rămâne un lider important?”
Răspunsul comisiei europene: https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/E-8-2014-010493-ASW_RO.html
„dl Arias Cañete în numele Comisiei
Comisia este conștientă de cercetarea referitoare la diferitele tipuri de aerosoli care afectează sistemul climatic prin efectele lor de încălzire și de răcire, precum și de contribuția acesteia la schimbările climatice.
Comisia sprijină cercetarea în acest domeniu prin intermediul celui de al 7-lea program-cadru și finanțează o serie de proiecte privind impactul climatic al aerosolilor, precum ECLIPSE și DACCIWA[1]. Acest tip de cercetare va continua în cadrul noului program-cadru Orizont 2020, cu o cerere de propuneri lansată în 2015, de exemplu, privind „Îmbunătățirea calității aerului și reducerea amprentei de carbon a orașelor europene”. De asemenea, Centrul Comun de Cercetare oferă sprijin științific pentru evaluarea integrată a negrului de fum și a metanului din cadrul Programului pentru mediu al ONU, iar Comisia este partener în Coaliția pentru climă și aer nepoluat în scopul reducerii poluanților cu ciclu de viață scurt cu efect nociv asupra climei.
[1] ECLIPSE: Evaluating the Climate and Air Quality Impacts of Short-lived Pollutants (Evaluarea efectelor pe care poluanții cu ciclu de viață scurt le au asupra climei și a calității aerului); DACCIWA: Dynamics-aerosol-chemistry-cloud interactions in West Africa (Interacțiunile dintre dinamică, aerosoli, chimie și nori în Africa de Vest).”
Facem grafice și predicții pe baza parametrilor energetici asociați fenomenului El Nino, însă această perturbație planetară periodică nu se manifestă în același fel, nici spațial, nici temporal. M-am uitat la graficele din figura 3 (Temperatura din regiunea tropicală a Pacificului (folosită pentru a defini puterea El Nino), în special la vârfurile din 1997-1998, 2016 și 2023.
Între anii 1997-2001 am avut acces la datele climatice zilnice, lunare și anuale ale orașului în care locuiesc, pe baza cărora am elaborat o lucrare științifică.
Îmi aduc perfect aminte că vara anului 1997 a fost extrem de rece. Temperatura maximă zilnică rareori a atins 27-28 grade. În iulie au fost zile în care maxima zilnică nu a depășit 21 grade, iar în august nu a existat nicio zi tropicală (cu temperatura egală sau mai mare de 30 grade)! În schimb, a plouat torențial; cantități foarte mari de apă s-au înregistrat în lunile aprilie, iulie, octombrie și decembrie. Practic, anul 1997 a fost, în sud-estul țării, „anul fără vară”.
Și atunci, îmi permit să întreb autorul articolului, cum de analizăm atât de unilateral efectele contradictorii și complexe ale unui El Nino? De ce îl socotim responsabil de încălzirea accelerată a climei planetare?
Țin doar să constat că Los NiñoNiños nu par a da semne că ar înțelege că impactul măsurilor statale adoptate (și) ca urmare a presiunilor exercitate de sacerdoții și țârcovnicii mărețului Cult apocaliptic/salvaționist îi va privi și pe ei, laolaltă cu familiile lor. Interdicțiile numeroase, falimentele, mizeria, foametea nu vor lovi doar gloata „necredincioasă” ce maculează Planeta, ci și pe ei, drept-credincioșii in factorul antropic…plenar, indiferent de rangul și talentul dovedit in câmpul muncii, ca proroc profesionist ce învârte știința (altora) pe degete sau ca simplă casandră de maidan (virtual) care numără gunoaiele (altora) și cere pedepsirea drastică a impurilor (in esență întreaga umanitate, dar in special Occidentul minus ei).
@judex
Despre fetișismul indicelui H.
Va supun analizei următorul scenariu care nu este pur teoretic.
X publica aceeași lucrare științifica sub diferite titluri si in diferite reviste științifice (cunosc exemple de acest fel). X are 70 de ani si a publicat din tinerețe, in plus este profesor la o universitate, unde conduce vreo 5 doctorate. In felul acesta este coautor la majoritatea lucrărilor publicate de învățăceii sai. Lucrările respective sunt citate de 97% din cei care se pricep cat de cat la ce au studiat X si doctoranzii sai. Drept consecința X are un indice Hirsch foarte mare, mult mai mare decât un tânăr fizician care a descoperit o nouă particula elementara. X are un impact mai mare si o credibilitate mai mare decât tânărul fizician!
In ce pestera zici ca a descoperit prietenul tau tanar fizician particula aia noua? Crezi ca or fi si particule vechi acolo? De obicei, unde sunt particule vechi sunt si zacaminte de fosil.
Te-ai gandit vreodata ce se-ntampla in capul unui student din clasa unui profesor care explica in timpul cursului sau ca 97% din cartile si studiile stiintifice sunt exprimari ale unei conspiratii mondiale numite “Biserica Verde”? Sau ca prestigiul unei reviste (factor de impact), al unui cercetator (indexul Hirsch) si premiile stiintifice, toate rezultate din consens, sunt lipsite de sens si contra spiritul stiintific?
Pentru propagandistii eco-marxisti, iata inca o opinie avizata, explicata simplu, pe limbajul vostru: https://www.hotnews.ro/stiri-mediu-26673559-cateva-mituri-despre-incalzirea-globala-explicate-cristian-presura-despre-clima-care-incalzea-evul-mediu-despre-epoca-gheata-prognozata-experti-acum-50-ani.htm
Cine sunt în opinia dumneavoastră „propagandistii eco-marxiști”?
De la faptul că un standard poate fi abuzat, nu reiese că nu există aplicații corecte și utile ale standardului. Și mai ales nu reiese că toți cei care primesc o evaluare ridicată prin acest standard de fapt sunt escroci etc. Nu toate generalizările sunt justificate. Ideea că ar fi mai rațional să dăm a priori crezare unui autor cu, să presupunem, un h-index de 9, decît unuia cu un h-index de 105, este greșită din punct de vedere logic.
Oricum, cazul de mai sus nu se aplică lui Jim Hansen. Vă invit să consultați performanța domniei sale, inclusiv alți parametri, cu performanța oricărui alt cercetător pe care îl estimați Dvs.
Nu știu dacă indicele H tine loc de validare a unor lucrări științifice. Numărul nu face calitatea.
Ca sa fiu rautacios pana la capat dacă verificați lista publicațiilor prof Hansen veți observa ca și domnia sa publica o lucrare de mai multe ori cu titluri ușor diferite si este coautor la lucrurile studenților sai originari din India, China, etc. In plus lucrări precum Perception of Climate Change nu prea suna a lucrare stiintifica serioasa.
Va supun atenției un subiect pe care ați putea sa-l abordați dvs în mod direct, de exemplu Consultarea democratica larga în luarea deciziile privind Net Zero.
Bineînțeles că nu numărul face calitatea. Dar nici nu o alterează. E chestie de probabilitate. De exemplu, pe cine ați alege aprioric președinte? O persoană cu experiență, matur, care are deja realizări personale si comunitare sau un adolescent care promite? Că or fi cazuri particulare, de exemplu Greta versus Trump, când adolescentul are dreptate, se prea poate. Dar nici măcar comilitonii adolescentului nu îl propun pentru funcții în stat.
Consultarea democratică, da! Dar de ce să începem cu net zero? De ce nu cu defrișările, cu extracția de petrol, cu platformele marine? A fost cumva cineva consultat dacă vrea să inspire negru de fum?
Nu cred ca Greta are « dreptate ». Greta este un tanar incult si cu gura mare, umflata mediatic de forte ca nu fac decat sa distruga credibilitatea unui curent cu adevarat necesar lumii: revolutia tehnologica occidentala in acord cu resursele planetei si cu nevoile unei omeniri in pragul a 10 miliarde in acest secol. Miscarea ecologista nu o va regreta (sic!) pe Greta, atunci cand va inceta sa se rasteasca adultilor. Greta este o dovada ca lipsa de carte produce monstri. Ca si Guru.
Nu sunt fan al Gretei. Nici pe departe. Dar sub acest aspect are dreptate: greva s-a de vineri era pentru a susține acordul de la Paris, care a fost abandonat de Trump. Ori pentru a atinge scopurile propuse e necesar ca toți să participe. Forma în care a ales să-și facă cunoscute cererile îmi displace profund și nu doar o dată am scris despre asta chiar aici.
PS. Lipsa de carte arată în cazul ei cam așa: la absolvire se pare ca a avut note maxime la 14 din cele 17 materii. La Sport, la suedeză și la activități practice avut nota B. Mă îndoiesc că sistemul de învățământ suedez e unul foarte influențabil.
*greva ei de fiecare vineri
Greta Thunberg și lipsa de carte – aici lipsește într-adevăr o carte. Aceasta:
https://books.google.co.uk/books/about/The_Climate_Book.html?id=f7RjEAAAQBAJ
Ma întreb citi dintre noi au publicat o carte plină cu informații științifice la 19 ani? S-au măcar a citit una? Puțină modestie și afirmații mai puțin pripite nu ar strica, dragi contributori.
Dle Kanterian, Greta exprima convingeri si idealuri. Ea produce adepti, nu argumente. Nici nu are cum sa produca argumente, nu are pregatirea necesara, pentru ca Greta este la concurenta cu scoala (“cartea”), nu produsul acesteia (…as putea accepta, poate, in urma raspunsului lui @Hantzy, argumentul ca Greta e un produs inca neterminat). Poate peste 10 ani se va schimba situatia, dar dupa cum a inceput relatia Gretei cu educatia de vineri…
Cartea de care vorbiti este o culegere de opinii ale altora, gasesc chiar nepotrivita atitudinea unor oameni maturi care se incoloneaza in spatele unui copil entuziast si vocal, dar necopt. A strange opiniile altora intr-o carte nu este egal cu a scrie o carte.
Excesele propagandistice sunt neproductive, indiferent din ce parte vin, pentru ca au mare succes mediatic si reusesc sa inlocuiasca argumentatia tehnica. Amintesc, de cealalta parte, liturghia cu Biserica Verde si radicalizatii celeilalte tabere din motive pur umorale, dar rezultati din bagatelizarea, necunoasterea, manipularea si ducerea in derizoriu a datelor stiintifice de catre propagandisti politici (adica, tot vanzatori de convingeri personale si idealuri).
De aproape 2500 ani oamenii aleg, unii zic democratic, doar opțiunile care-i nu-i afectează negativ direct, indiferent de aspectul lor etic. Specia numita Homo sapiens este de un egoism rapace. Nimeni nu da doi bani de ce se va întâmpla cu generația viitoare. Inclusiv ecologiștii. Va dau un exemplu la care chiar as fi curios sa aflu un răspuns argumentat.
Politicile de tip net zero sunt clar inflaționiste, incisiv IRA. Pentru ca ele implica subvenții. In plus ele duc la un transfer de avuție de la consumatori la o nouă tehnocrație, zis „verde”.
Practic transferam generaților viitoare efectul unor masuri, bune sau rele, pe care le luam astăzi, folosind cunoștințe imperfecte. Bineînțeles ca ne simțim bine luând masuri care ne afectează mai puțin pentru ca noi, generația BB (aici ma situez si eu), ne-am plătit casele, avem ceva bani plasați in fonduri de pensie indexate, si in plus vom ieși din scena înainte de a vedea efectul acestor masuri. Procedam ca in pariul lui Pascal. Daca iese bine, ne-am pus la adăpost cu un virtue signaling, daca nu, nu vom fi aici sa dam socoteala. Tare aș vrea sa mai trăiesc vreo 20 de ani sa vad daca m-am înșelat (si este posibil sa fie așa) si daca activiștii de azi, inclusiv cei care se considera oameni de știința, sunt in stare sa reunoasca ca au luat masuri scumpe si ineficiente.
Alex, pe scurt:
Despre alegerile democratice: oamenii aleg doar de nu-i afectează negativ pe termen scurt. Poate, dar de multe ori și-ar dori să dea timpul înapoi și să aleagă altfel.
De ce credeți că rapacitatea la care vă referiți apare doar la tehnocrația „verde”? Ati auzit cumva de General Motors streetcar conspiracy? Tehnocrația neagră a dovedit deja rapacitate, celei verzi deocamdată i se prezumă.
Si din perspectiva asta oare nu s-au luat DEJA măsuri care nu ne afectează pe noi, ci generațiile viitoare? (fac și eu parte din ultima generație de BB) Oare nu cumva am investit DEJA în tehnologii ale căror efecte pe termen lung nu le vom mai apuca? Atributele pe care le vedeți la tehnologiile noi sunt de fapt universale și tare vă doresc să treceți suta, măcar să vedeți dacă v-ați înșelat și sa aveți puterea să o recunoașteți.
Despre efectele inflaționiste: nu subvențiile creează neapărat inflație. Ele reprezintă doar întoarcerea in economie a capitalului obținut din impozite (apropo de ce nu facem și un referendum pentru zeciuiala?), exact la fel cum din bugetul familial se finanțează prioritar un anumit lucru tocmai pentru caracteristicile sale mai folositoare, comparat fiind cu alte lucruri similare. Atâta vreme cât profitul impozitat este real, și taxele aferente sunt acoperite, deci și subvențiile. Inflația este determinată mai ales de cumpărarea și utilizarea unui bun sau serviciu pe baza creditelor. Cu banii din viitor se finanțează un folos actual și astfel se stimulează oferta, menținând cererea înaltă. Iar pentru a diminua povara dobânzilor, băncile centrale tipăresc în neștire. E un fel de joc piramidal care sperăm să nu se încheie și să rostogolim scadența la nesfârșit. Fiind un sistem artificial, s-ar putea să meargă, indiferent de sincopele inerente.
Ce nu va merge însă, este să mituim mediul să se plieze mereu pe nevoile noastre. Exact așa cum, dacă nu vă mențineți biroul curat sau autoturismul îngrijit, mai devreme sau mai târziu nu vă veți mai putea folosi de ele, tot la fel se întâmplă și cu mediul înconjurător. Totul se plătește într-un fel. Fizica e implacabilă și solicitarea continuă a unui sistem termodinamic determină cândva translarea acestuia spre un nou echilibru, care poate fi sau nu dramatic într-o primă instanță. Continuând însă solicitarea lui și ignorarea fizicii de dragul portofelului, cândva va fi.
„A fost cumva cineva consultat dacă vrea să inspire negru de fum?”
Da: fiecare utilizator de pneuri de autoturisme , autobuze si biciclete.
Si toti au fost si sint de acord.
Deci da , toata lumea e de acord sa suporte noxele produse de civilizatia tehnologica. Inclusiv dl Kanterian.
Dl Kanterian va propune dvs sa mergeti pe jos , dumnealui foloseste un autoturism. Pe combustibili fosili. Si foloseste produse din petrol -haine, pantofi , telefon -si are o centrala termica pe gaz , nu soba cu lemne.
@LOL: radeti ca-n targ.
Se pare ca nu ati inteles miza: arderea fosilului pentru mobilitate este o utilizare barbara, depasita si o irosire inutila de resurse pretioase. Pe de alta parte, folosirea fosilului in industria chimica se face in conditii mult mai bine controlate si trebuie continuata.
Un autor care a publicat 100 de articole gasite demne de luat in cosiderare de 0 alti cercetatori are, desi nu o sa va vina sa credeti, un indice H=0.
Cu numerele e putin diferit decat cu vorbele. Printre altele, pentru ca numerele nu sunt goale.
Am uitat link-ul:
https://scholar.google.com/citations?user=NhWonoUAAAAJ&hl=en
Deloc surprinzator, la acest articol, troll -ii din siajul lui Cranganu se dau de ceasul mortii sa traga spuza pe turta petrolistilor. Spre deosebire de articolele stapanului lor, unde comentariile nefavorabile petrolistilor sunt cenzurate copios, iata ca aici, in mod civilizat, se publica toate comentariile, oricat de „petroliste” ar fi. :)
Dincolo de „oamenii de stiinta” cu pareri diferite, bunul simt ne spune ca, din moment ce populatia Pamantului a tot crescut, este logic ca omul sa influenteze planeta, intr-o masura din ce in ce mai mare. Tot bunul simt ne spune ca arderea (de orice) produce caldura si reziduuri. Si tot bunul simt ne spune ca poluarea cu plastic este o realitate vizibila.
Intamplator sau nu, limitarea consumului de combustibili fosili, de plastic si de ingrasaminte chimice loveste interesele statelor-benzinarie si ale companiilor petroliere, care privesc „Green Deal” ca pe o amenintare existentiala si se dovedesc capabile de orice in lupta cu „iecologistii”.
Ce poate fi rau in dorinta unor oameni de a trai intr-o lume (macar putin) mai curata?!
FYI
https://www.msn.com/en-gb/news/world/german-commissioner-blasts-thunberg-s-anti-semitic-statements/ar-AA1jUXlN?ocid=msedgntp&pc=EDGEDSE&cvid=3af5b0a094b9431fb7fad870b53bd714&ei=15
Nu cred ca va mai dura mult si Germania o sa se debaraseze sau distanteze de activistii astia climatici antisemiti si rasisti.
Dvs. amestecati categoriile:
1) activisti,
2) climatici (nu va sfiiti, spuneti-le “incalziristi” sau “iecologisti”, conflrm scolii de gandire care v-a incranganat vederea),
3) antisemiti (aici cred ca va referiri la Greta) si
4) rasisti (aici sunteti purtat de val si prea criptic pentru mine).
Patura comuna pusa de dvs. pe cele 4 categorii este artificiala si ilogica. De fapt va referiti la cei care au concluzionat ca schimbarile climatice poarta o amprenta antropogena si la cei care actioneaza in acest spirit. Asocierea celor 4 este mistificatoare:
1) O gramada de date stiintifice convingatoare impun actiunea, nu contemplarea. Sunteti contemplationist sau doar sceptic?
2) Climatici: sunteti sub influenta contrariarismului de rit Biserica Verde, un curent conspirationist si obscurantist mult prea raspandit pe/de situl acesta.
3) O generalizare rauvoitoare.
4) O pura halucinatie.