vineri, martie 29, 2024

Eliminarea importurilor de gaze pe termen scurt, mediu si lung! Poate intr-o alta abordare a sectorului gazelor naturale

Reducerea dependentei de import a gazelor naturale in Romania s-a datorat unei conjuncturi, caderea cererii de gaze, in special prin inchiderea unor consumatori industriali. Eliminarea importurilor de gaze este un deziderat, care s-ar putea atinge printr-o alta abordare a pietei de gaze din Romania, pozitie care trebuie analizata pe termen scurt, mediu si lung si care nu ar trebui sa fie influentata semnificativ de abordari conjuncturale.

Inaintea oricarei analize, vom face urmatoarele aprecieri:

–        Romania este tara cu cea mai veche exploatare a gazelor naturale din Europa, detinand zacaminte care depasesc 100 de ani de exploatare efectiva, fiind depasita doar de SUA si Canada la acest indicator;

–        conform International Energy Agency, Romania ocupa locul 2 in lume dupa SUA, privind raportul intre lungimea forajelor efectuate si suprafata tarii;

–        exista o diferenta semnificativa in abordarea bilantiera a problematicii surselor si consumului de gaze anual, si asigurarea continua si sigura a gazelor la varf de consum. Calculul conform caruia consumul de gaze anual in Romania, urmeaza sa egaleze productia de gaze si indreptarea astfel a Romaniei catre Independenta Energetica se va lovi de doua realitati evidente:

  • varfurile de consum din Romania depasesc cu 10 – 15 mil mc/zi potentialul de asigurare cu surse exclusiv din intern;
  • presiunea medie a gazelor in punctele initiale ale conductei, nu permit transportul gazelor, prin actualul SNT pe distante mari la varf de consum, ceea ce face ca acele gaze, care, chiar daca exista sub aspect bilantier, sa curga in cantitati suficiente pana la locurile de consum (respectiv zone de consum din Moldova, Banat, Bihor, Satu Mare, Baia Mare, Calarasi, Slobozia etc.).

–        concluzile unui studiu realizat de PricewaterhouseCoopers (PwC), publicat pe energyreport.ro, arata ca desi Romania are mai multe zacaminte de gaze naturale, comparativ cu alte state producătoare de gaze, are însă si un grad ridicat grad de epuizare a zăcămintelor, de cca. 87%, mai mare decât cel al Marii Britanii, de exemplu, de 82%, și incomparabil cu cel al Israelului, de 6%. Acelasi studiu arata ca România are de departe cea mai scăzută producție medie pe zăcământ din Europa de 2,89 mil mc/zi în cazul Petrom. În medie, o sondă din Italia produce 45 mil mc/zi, una din Marea Britanie 69,53 mil mc/zi, iar una din Israel 816,68 mil mc/zi.

Concluzia celor de la PwC este că, la nivelul resurselor convenționale, caracteristicile industriei de petrol şi gaze din România sunt unice la nivel european şi necesită investiții semnificative datorită maturității ridicate a zăcămintelor, fragmentării zăcămintelor, nivelului scăzut al producției per sondă, complexității geologice, riscului ridicat în cazul explorării zăcămintelor de mare adâncime şi utilizării tehnicilor de îmbunătățire a producției. În plus, sectorul de gaze convențional din România se confruntă și cu alte provocări, printre care costurile ridicate de dezvoltare şi producție pentru implementarea de noi tehnologii, costurile de operare mari generate de nivelul scăzut al producției per sonda, costurile de finanțare semnificative. Producția de gaze de șist și cea din Marea Neagră ar putea începe cel mai devreme în 2020, ceea ce ar putea determina ca România sa depinda de importuri de gaze in viitor.

Reducerea dependentei de import, pana la eliminarea sa, este un obiectiv realist, dar intr-o alta constructie a sectorului gazier: tehnic -juridic-economic.

Aceasta abordare poate sa ia in considerare regandirea sistemului de transport, astfel incat tranzitarea gazelor de la vest la est si de la sud la nord, dar si vice versa, ar asigura energia necesara ca suport de transport si de echilibrare intre diverse zone, coroborat cu dezvoltarea sistemelor locale care sa permita preluarea gazelor naturale de la zacamintele locale si transportul lor pe distante relativ restranse. Aceasta abordare trebuie sa fie posibila din punct de vedere tehnic si atractiva din punct de vedere al tarifelor practicate. Regandirea sistemului de transport sub aspect juridic (reguli distincte pentru fiecare categorie de sistem) – tehnic (regimuri tehnologice, abordari investitionale, operationale si de mentenabilitate diferite pe categorii de sisteme) – economic (metodologii de tarifare, redevente, taxe, tarife distincte pe categorii de sisteme), ar permite preluarea gazelor din zacamintele locale si transportul lor in functie de presiunile disponibile, dar si tranzitul bidirectional printr-un sistem national compatibil cu sistemele de transport ale tarilor vecine, preluarea eventualelor gaze descopeirte in noi zacaminte de gaze conventionale si neconventionale, interconectarea cu sistemele actuale si viitoare de transport gaze TAP, TANAP, South Stream, ar asigura functionarea in concordanta cu principile de business promovate de Directivele si Regulamentele Europene.

Astfel, abordarea reala si profesionista a acestui subiect, acceptand transpunerea principilor globalizarii si la nivelul sectorului gazelor naturale, ar permite securizarea energetica viitoare a Romaniei.

Distribuie acest articol

32 COMENTARII

  1. Marea majoritate a populatiei Romaniei va intra in categoria „consumator vulnerabil”

    Romania este obligata sa „liberalizeze” pretul gazelor naturale pentru populatie pana la 31 decembrie 2018, adica sa il duca la nivelul celui mediu din UE. Asta inseamna o scumpire semnificativa intr-un interval scurt de timp. Conform Eurostat, in semestrul 2 din anul 2011, media europeana a pretului gazelor naturale pentru populatie a fost de 0,064 EURO/kWh (acest pret s-a regasit, de exemplu in Germania si Franta). In Romania, pretul a fost de 0,028 EURO/kWh. Asta inseamna ca pana in 2018, pretul gazelor din Romania va trebui sa creasca de 2,286 ori (in cel mai bun caz, daca nu se va mai scumpi pretul gazelor la nivel mondial).

    http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Electricity_and_natural_gas_price_statistics

    Tot Eurostat spune ca consumul de gaz anual al unei gospodarii variaza intre 5.600 kWh si 56.000 kWh. Asta inseamna un consum mediu de 30.800 kWh. La pretul de 0,064 EURO/kWh, costul anual al gazului (pentru un consum mediu) va fi de 1.971 EURO, adica 8.870 LEI (la un curs de 4,5 LEI/EURO, luat in calcul pentru bugetul din 2013). Costul lunar mediu va fi de 739 LEI, la un salar minim net de 750 LEI/Luna.
    Salariului mediu net in 2012 a fost de 1.697 LEI (conform insse.ro). Totusi aceasta cifra nu reflecta realitatea. „Romanii castiga in medie doar 1.552 lei in momentul de fata” (realitatea.net).
    Sau: „Judetele in care se inregistreaza cele mai mici salarii din Romania se gasesc cu o treime sub media nationala: Botosani – 1.052 lei lunar, Suceava – 1.055, Salaj – 1.067, Vaslui – 1.068, Maramures – 1.068, Harghita – 1.069, Vrancea – 1.071. Iar diviziunile administrative unde se vad cele mai mari remuneratii lunare au in frunte Bucurestiul – 2.222 lei/luna si Ilfovul – 1.919 lei, urmate de Sibiu – 1.619, Cluj – 1.584, Timis – 1.517, Gorj – 1.487, Prahova – 1.477, Brasov – 1.434, Mures – 1.422 si Arges – 1.409”.

    http://www.finantistii.ro/bani/salariile-din-moldova-sunt-cu-un-sfert-mai-mici-decat-media-nationala-73033

    De fapt, situatia se prezinta si mai prost. Conform unei analize facuta de businessday.ro: „daca ii scoatem din calcul pe cei care se situeaza in top 3% din punctul de vedere al veniturilor, venitul mediu scade cu 18%, de la 1306 lei la 1075 lei. Daca nu ii luam in considerare pe cei situati in top 20%, media scade dramatic, de la 1306 la 702 lei” (in anul 2010, insa procentele raman valabile si in 2013).

    http://businessday.ro/04/2010/cat-castiga-de-fapt-romanul-mediu/

    Sau: „Romania este singura tara in care aproape un sfert dintre angajati au salariul minim, numarul acestora crescand cu peste 200.000 numai in ultimul an, dupa modificarea Codului Muncii, a declarat, vineri, presedintele Blocului National Sindical (BNS), Dumitru Costin” (e-transport.ro – Aprilie 2012).

    http://tinyurl.com/ce3sb6d

    http://adevarul.ro/economie/stiri-economice/romania-singura-tara-sfert-angajatii-romani-platiti-salariul-minim-1_50ba03c37c42d5a663afec0e/index.html

    Astfel, marea majoritate a populatiei Romaniei va intra in categoria „consumator vulnerabil”, fiind in imposibilitatea de a-si plati facturile. (probabil ca si salariile vor mai creste pana in 2018, insa in mod sigur cu mult mai putin decat de 2,286 ori, de cate ori va creste pretul gazului).

    ***

    De ce trebuie scumpit gazul pentru populatie, cand si la nivelul actual, pretul gazul din productia interna este cu mult peste pretul de productie:

    In Romania, pretul de productie al gazelor este de 110 LEI/1000mc.

    „Pretul gazelor romanesti este cel stabilit prin Memorandumul cu FMI, adica 110$/1000 mc, spune Cosmeanu, referindu-se la Romgaz”.

    http://www.hotnews.ro/stiri-arhiva-1208842-distributia-gazelor-arde-consumatorii-buzunar.htm

    „Prin ordinul nr.254/2006, MEC si ANRM a hotarat ca, in perioada 01.03-31.12.2006, valorificarea gazelor naturale noi din productia interna se va face la un pret maxim determinat dupa formula: PRET PRODUCTIE INTERNA + 10 USD/1.000 mc.
    este posibil ca Petrom sa furnizeze o cantitate de circa 3,6 milioane mc, pentru numai doua combinate, dar nu la pretul de 110+10 USD, ci de 130+10 USD, conform unui ordin al ANRM din 2005. „Pentru ca Petrom este societate privata, nimeni nu poate sa faca nimic, chiar daca industria ingrasamintelor chimice se duce de rapa”, a conchis Marin Mirea.

    http://www.9am.ro/stiri-revista-presei/2006-05-11/presedintele-organizatiei-patronale-nitrofosfor-avertizeaza-petrom-pune-in-dificultate-industria-de-ingrasaminte-chimice.html

    Asta inseamna un pret de 0,007935 EURO/kWh (la o „puterea calorifica superioara” de 10,5 kWh/mc):

    E=V x PCs

    unde:

    E – energia gazelor naturale [kWh]
    V – volumul masurat în conditii de referinta(indicat de convertor sau, în absent,a acestuia, de contor [mc]
    PCs – puterea calorifica superioara corespunzatoare conditiilor de referinta [kWh/mc]

    http://www.eon-gaz-distributie.ro/cps/rde/xchg/SID-85834783-43246EB9/eon-gaz-distributie/hs.xsl/2454.htm?rdeLocaleAttr=ro

    PCs = 10,5 kWh/mc
    1 DOLAR = 0,7574 EURO

    E (la 1000mc) =1000mc x 10,5kWh/mc = 10.500 kWh

    Energia (la 1000mc) = 10.500 kWh

    10.500 kWh …………………………………. 83,314 EURO (110 dolari)
    1 kWh…………………………………………… x EURO

    x = 0,007935 EURO

    Pret Productie = 0,007935 EURO/kWh

    Pret actual Gaze = 0,028 EURO/kWh

    0,028 : 0,007935 = 3,52867

    REZULTA CA PRETUL ACTUAL AL GAZULUI ESTE DE 3,5 ORI MAI MARE DECAT PRETUL DE PRODUCTIE!

    ***

    Ce folos ca avem resurse naturale si vom fi independenti energetic daca pretul pentru populatie nu este dictat de costuri (de extractie, prelucrare, etc.) ci de interese comerciale private? Daca cetatenii romani ar cumpara doar gaze din productia interna, pretul gazelor pentru populatie nu ar trebui sa creasca.

    Avand in vedere puterea de cumparare foarte scazuta a cetatenilor romani si „Justificarea” care vorbeste de „prosperitatea societatii noastre”, ar fi normal ca „Pactul Pentru Energie” sa contina la capitolul „masuri necesare” si pastrarea pretului actual al gazului pentru consumatorii casnici (asigurarea lui exclusiv din productia interna).

    P.S. Comentariul se refera la consumatorii casnici nu si la consumatorii industriali.

    • Pentru Cetatean.
      As dori sa fac o corectura in altgoritmul dvs.
      La pretul de productie al gazelor se adauga tariful de transport, tariful de distributie, tariful de inmagazinare, taxe si accize, care impreuna inseamna 0,014 EURO/KWh (dublu fata de pretul efectiv al marfii-gazul), astfel raportul calculat de dvs este : 0,028 : (0,007935+0,014)= 1,27649
      Diferenta este data de cele 6% gaze de import care sunt incluse in costul gazelor livrate populatiei.
      Pentru a realiza o reducere sustenabila de pret este important sa identificam acele costuri care „capuseaza” pretul final si sa le eliminam.

      • Către Dumitru Chisăliță
        „Pentru a realiza o reducere sustenabila de preț este important sa identificam acele costuri care “capuseaza” prețul final și sa le eliminam.” Corect. Toate gazele de import se cumpără doar prin 2 firme căpușă: Wintershall Elveția și Imex Oil. In iarna lui 2011 cînd a fost criza gazelor din Ucraina, Putin i-a propus lui Băsescu sa-i vîndă gazele direct, fără nici un intermediar. Acesta din urma a tăcut mîlc și situația a rămas neschimbata, dovada ca aceste 2 firme NU sunt o afacere ruseasca, ci o afacere tipic romanească, după care se linge pe degete și Băsescu și alți securiști din anturajul lui. Oare de ce nu vorbește nimeni despre aceste 2 firme?

    • Către Cetățean

      „Ce folos ca avem resurse naturale și vom fi independenți energetic dacă prețul pentru populație este dictat de interese comerciale private?” Foarte buna întrebarea. Daca am avea o supraproducție de gaze interne (inclusiv de șist) și o concurenta reala intre producătorii interni, prețul lor ar trebui sa scadă după liberalizarea pieței, asa cum s-a întîmplat la americani. Deocamdată nu avem supraproducție, suntem dependenți de gazele rusești, și avem avem cele mai mari încălcări ale practicilor concurențiale din Europa (vezi cartelul format intre benzinari cu scopul menținerii acelorași preturi ridicate la pompa, sau cartelul băncilor). Deocamdată noi (consumatorii casnici) nu putem măsura nici măcar puterea calorica a gazelor consumate, restul nu sunt decît vorbe frumoase.

      • Liberalizarea pietei merge in paralel cu integrarea pietelor europene de gaz, implicit posibilitatea de a importa/exporta liber intre tarile Uniunii – chestiune la care, pana in prezent, noi am rezistat cu strasnicie.
        Prin urmare, insasi ideea de supraproductie de gaze INTERNE (scuze pt. majuscule, e doar o subliniere) devine un usor nonsens. Nu va mai exista piata interna, separata de cea europeana. Ca pretul sa scada sensibil la noi, ar trebui sa existe o supraproductie la nivelul intregii UE, lucru putin mai dificil.
        Altfel, in momentul in care s-ar exploata gaze de sist sau din Marea Neagra pe scara mare, producatorii (care in sistemul romanesc sunt si proprietarii gazului extras) il vor vinde cui e capabil sa plateasca cel mai mult, tinand cont, fireste, si de costurile de transport. La pretul marginal, cum zice teoria.
        Este ceea ce a tot incercat Petrom sa faca, pana a gasit ruta ocolitoare de a-l arde la Brazi.
        Asa ca, desi asta nu-i convine prietenei noastre comune, d-le valepopa, realitatea e ca in foarte mare masura povestea cu gaze ieftine de sist, „ca-n America”, va ramane doar o poveste daca nu ajung sa se produca de ordinul sutei de miliarde de mc/an. Pentru Romania, cel mai probabil efectul nu va fi unul de ieftinire a gazelor, ci de crestere putin mai lenta, rezultatul a doua evolutii contrare – cresterea rapida a pretului gazelor conventionale interne si un pret putin mai mic al gazelor importate/de sist.
        Acest lucru e admis de altfel, chiar daca doar implicit, in discursul politic, care in ultimele luni, daca ati observat, a „uitat” de gazele ieftine de sist (or fi primit vreo urecheala si de la ceilalti prieteni ai nostri, de la marea companie, carora, evident, nu le surade ideea gazelor ieftine), preferand sa se concentreze exclusiv pe cealalta gogorita, cu independenta energetica.
        Altfel, e fascinant cum piata o ia inaintea politicienilor si se ajusteaza; desi PIB-ul creste, consumurile energetice, in sfarsit, scad.
        In mod ironic, teama mi-e ca o sa ne castigam independenta de rusi inainte de-a vedea primul mc de gaze de sist… da’ nu-mi fac griji, o sa inventeze politrucii romani alte motive de facut lobby.

        • Către Prostu’ satului
          Si „o creștere putin mai lenta” a prețului gazelor tot e buna la ceva, în locul unei scumpiri accelerate. Si eu cred ca „o sa ne castigam independenta de rusi inainte de-a vedea primul mc de gaze de șist” ,asta datorita creșterii prețului și scăderii consumului, cu toate zăcămintele Romgaz îmbătrînite și ajunse la epuizare, din prezentarea corecta a lui Dumitru Chisăliță.

      • Exista o confuzie care se face intre pretul marfii (gazul natural), servicile (transport, distributie, inmagazinare) si taxele impuse de stat. Acestea trei formeaza pretul la consumatorul final. Pentru populatie, cu aproximatie. fiecare componenta de pret reprezinta o treime. Daca in ceea ce priveste pretul marfii s-ar putea vorbi de o concurenta, celelalte doua componente nu sunt afectate de concurenta si sunt fixate de institutile statului, astfel incat chiar daca ar exista o concurenta si s-ar scadea pretul la componenta marfa cu 10%, deoarece ea reprezinta (in Romania pentru populatie) doar cca 35%-40%, efectul de scadere la nivelul consumatorului final ar fi de 3,5%.
        In schimb daca s-ar aduce celelalte doua componente (tarifele si taxele) la nivelul existent in tari precum Bulgaria sau Ungaria, atunci efectul ar putea conduce la o scadere a pretului la consumatorul final populatie (considerand conjunctura din momentul de fata) la 25-30%.
        Chiar daca se arunca „pisica in curtea” societatilor comerciale, statul este primul si cel mai important beneficiar al evolutiei crescatoare a pretului chiar si la populatie.
        Cel mai periculos este ca toti bani colectati de stat si-au pierdut timp de 23 de ani si inca isi pierd urma in gaurile negre ale bugetului de stat.

        • Ati uitat o componenta foarte importanta care formeaza pretul la consumatorul final: PROFITUL companiilor. Sa vedem cazul Petrom, care acum are politici anti-romanesti:

          1. „Consiliul Concurentei a sanctionat grupul Petrom cu o amenda totala de 503,8 milioane de lei pentru ca s-a inteles cu alte companii petroliere pentru a scoate de pe piata un sortiment de bezina. Chiritoiu a anuntat ca Petrom a luat cea mai mare amenda pentru ca a avut circumstante agravante”.

          2. „Statul roman este dator companiei OMV Petrom cu circa 2,46 miliarde de lei (aprox.600 de milioane de euro). De altfel, chiar in raportul financiar pe 2010, se arata ca aceasta este suma totala estimata pe care Petrom o revendica de la stat pentru unele cheltuieli de mediu”.

          3. Evolutia profitului net al Petrom in perioada 2004 – 2009

          – In anul 2004 Petrom a avut pierderi de 240 milioane de euro.
          – In anul 2004 statul a obtinut la privatizarea Petrom 670 milioane de euro pentru 33% din actiuni. Petrom a realizat ulterior o majorare de capital in valoare de 830 milioane de euro, care i-a permis sa-si majoreze participatia la 51%.
          – In anul 2005 profitul Petrom a fost de 391 milioane de euro.
          – In anul 2006 profitul Petrom a fost de 648 milioane de euro.
          – In anul 2007 profitul Petrom a fost de 533 milioane de euro.
          – In anul 2008 profitul Petrom a fost de 278 milioane de euro.
          – In anul 2009 profitul Petrom a fost de 326 milioane de euro.

          Ce investitii formidabile a facut Petrom in anul 2004 astfel incat in 2005 a ajuns la un asemenea profit?
          Acest profit a fost obtinut cu toate ca preturile au fost cu mult sub cele europene. In loc sa beneficieze cetatenii romani de pe urma bogatiilor naturale, a beneficiat o societate comerciala privata.
          Avand in vedere puterea de cumparare foarte scazuta a cetatenilor romani, aceasta politica a fost una antinationala care va duce in anul 2018 la o situatie tragica, cand multi oameni vor trai iarna in frig deoarece nu isi vor putea plati facturila la incalzire (este vorba de majoritatea romanilor si nu de un procent „nesemnificativ” – vezi analiza mea de mai sus).

          http://tinyurl.com/d2wwt69

          http://tinyurl.com/c4jvbth

          http://tinyurl.com/d48z8hn

          http://tinyurl.com/bweh8re

          Atunci cand majoritatea populatiei Romaniei va ajunge sa se incalzeasac ca pe vremea comunismului (va mai imbraca cateva randuri de haine), taxarea masiva a energiei pentru populatie si „privatizarea profitului” obtinut din exploatarea resurselor naturale romanesti reprezinta culmea cinismului. Si ne mai miram ca majoritatea romanilor nu mai vede avantajul economiei capitaliste. „61% dintre romani considera in prezent comunismul drept o idee buna, fata de 53% in urma cu patru ani” (in anul 2010).

          http://www.rfi.ro/articol/stiri/economie/romanii-nostalgici-comunism

          Alinierea preturilor energiei pentru populatie la cele europene se face in conditiile in care nivelul veniturilor romanilor este mult inferior celor din occident, iar salariul minim (pensia minima) nu acopera cheltuielile lunare (un „cos minim de consum”, calculat realist). „Mai mult, patru romani din zece castiga sub 60% din salariul mediu, ceea ce, conform specialistilor Eurostat, ii plaseaza in categoria «saraciei severe»: nu isi pot achita chiria si/sau utilitatile, nu pot face fata unor cheltuieli neprevazute, nu isi permit sa manance alimente cu proteine …”

          http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/infografic-cei-mai-nefericiti-angajati-munca-multa-bani-ioc-179058.html

          • Către Cetățean
            „Taxarea masiva a energiei pentru populație și privatizarea profitului obtinut din exploatarea resurselor naturale romanesti reprezinta culmea cinismului”. Foarte corecta afirmația d-voastră. Din păcate nu mai avem ce face și trebuie sa mergem înainte și sa forțăm guvernul sa introducă legile economiei de piață pînă la capăt, adică:
            1.-eliminarea complecta a redevenței încasată de la Petrom (oricum acești bani sunt furați de guvernanții noștri prin știm noi cite metode) cu condiția menținerii unui preț de vînzare a gazelor naturale sub media UE cu cel puțin 30%, chiar și după liberalizarea lor,
            2.-obligarea distribuitorilor de a factura gazul la mc, nu la kwh, ca acum
            3.-eliminarea firmelor căpușă Wintershall Elveția si Imex Oil din importul gazului rusesc

  2. Sincer sa fiu, pe mine ca cetatean de rand, nu ma mai incalzeste cu nimic dimensiunea zacamintelor de gaz, petrol de care dispune tara mea, pentru ca stiu deja ca doar cateva jigodii o sa se bucure de ele, eu o sa platesc mereu facturi mai mari, chiar daca pe Dunare o sa curga petrol.

    Asa si cu energia electrica, am ajuns sa producem in exces, de nu mai avem ce sa facem cu curentul, in schimb le platim baietilor destepti moristile si diferenta de pret la care ne cumpara curentul ca sa ni-l vanda tot noua. Curat murdar.

  3. Si asta ca sa nu mai zic de latura ecologica, acum, cand toti ochii sunt pe Rosia Montana, unde o sa existe o mare poluare la vedere, in cazul extragerii de gaze se produce un mare dezechilibru la nivelul placilor tectonice, dar ala nu se vede, nu vorbim, dar ne zgaltaim o data la nu stiu cati ani.

  4. solutii
    – iesirea din UE
    – nationalizarea tuturor companiilor detinute de straini
    – interzicerea ca strainii sa detina active in tara

    asa cum am trait pentru mii de ani fara ajutorul strainilor, tot asa putem trai si de acum in colo

    • Nu, Gogule, ca nu strainii-s de vina, solutia e sa le lasam pe toate acolo, in pamant, pentru vremurile cand s-or naste romani mai buni.

  5. dle inginer aveti fara indoiala dreptate, dar ati gandit CIRCUMSCRIS la hotarele RO. SI ca sa fac o paralela: Japonia este mare client al petrolului mexican, desi niciun baril nu pleaca de la Petromex spre Japonia.
    Petromex vinde catre USA (Chevron/Exxon sau…) care la randul ei expediaza crud de Alaska catre Japonia.
    Un mecanism similar este posibil in RO: livrare din …. catre HU care livreaza inapoi catre RO in alt punct convenabil.
    Gresesc?

    • Globalizarea determina ca circuitele fizice si cele financiare sa nu urmeze acelasi drum. Intelegerea si adaptarea la aceasta realitate a zilelor noastre ar permite „folosirea” gazelor care tranziteaza Romania pentru inlocuirea cel putin partiala a gazelor importate astazi pentru necesitati de echilibrare si acoperire a cererii.
      Aceasta presupune insa o cu totul alta gandire.

      • dle inginer, ce exemplu mai bun de globalizare decat EXISTENTA efectiva a UE?
        Mai mult acordurile de asociere Ukraina, Serbia etc vor largi aria geografica a circulatiei gazelor.

        • Sunt de acord cu dvs. Dar este important ca aceasta sa fie fructificata in favoarea Romaniei, a cetatenilor ei. Cel putin daca am invata de la modul in care Germania, Austria etc. actioneaza in raport cu Romania si ar fi un punct important.

  6. „Romania este tara cu cea mai veche exploatare a gazelor naturale din Europa, detinand zacaminte care depasesc 100 de ani de exploatare efectiva, fiind depasita doar de SUA si Canada la acest indicator;”

    Si ce daca? Nu are nici o legatura ce a fost acum 100 de ani cu datele de azi si, mai ales, cu contextul economic de azi.

    La fel putem vorbi de Traian Vuia care-si disputa intietatea cu fratii Wright privind zborul, care n-are nici o legatura cu starea TAROM de azi sau cu industria constructoare de avioane din Romania.

    Ce legatura are locul II in privinta raportului nu stiu care? Obsedati de tot soiul de clasamente si de nevoia de a avea diplome si medalii pentru nimic…

    Daca pretul gazelor naturale va ajunge interesant pentru consumator atunci sigur producatorul si distribuitorul vor gasi solutii sa ajunga unde trebuie.
    Iar statul trebuie sa genereze o politica generala de incurajare a consumului casnic si de renuntare la incalzirea centrala.
    Restul iertat sa fiu, povesti de adormit copii sau hai sa vorbim sa n-adormim.

    • Resursele de gaze naturale sunt limitate. Exploatarea lor determina epuizarea rezervelor. Tarile din vestul Europei au inceput exploatarea si utilizarea gazelor naturale in anii `60, adica au o erioada de exploatare de maxim 50 de ani, fata de cei 100 de ani ai Romaniei. Aceasta, alaturi de studii si datele institutilor de specialitate, arata ca rezervele conventionale ale Romaniei sunt pe final.
      Raportul mare intre metri forati si suprafata tarii, arata ca subsolul tarii a fost investigat (cel putin sub aspect cantitativ) la un nivel mult superior fata de alte tari si sansa de a descoperii noi mari resurse conventionale este limitat.
      Astfel, strategia pe care o impui trebuie sa fie in consecinta cu aceste realitati si sa nu ai aceeasi pretentie ca acele tari care au inceut exploatarea resurselor de 10 -15 ani si au efectuat doar cateva foraje, avand nenumarate pete albe in investigarea scoartei terestre.
      In ceea ce priveste incurajarea consumului individual casnic de gaze, va comunic ca acesta este de departe cel care creaza cele mai mari costuri amonte de consumator (exclusiv marfa), ceea ce face ca la un moment dat, atunci cand se va aplica efectiv (ceea ce este specificat prin legislatie) principiul cel care creaza un cost trebuie sa l si plateasca, pretul gazului la consumatorii casnici sa fie neatractiv.

      • Traim cu drobul asta de sare de multa vreme – resursele sunt limitate. Este argumentul celor ce au un monopol pe ceva. Dar de fiecare data cel putin pina acum s-a gasit o solutie sau o resursa alternativa.
        Acum au aparut gazele de sist. Exista lucruri insuficient stapinite in materie de exploatare, totusi este o resursa noua. In loc sa fie exploatata s-a sarit ca nu e bine.
        Da Romania are resurse limitate. Dar ati ramas in aceeasi retorica comunista. Se spune ca omul conteaza, dar nu se face nimic pentru el.
        E greu sa intinzi km de conducta de diametre mici ca sa aduni citiva metri cubi pe an. E mai comod o conducta mare la un consumator industrial. Compania e de stat, deci managerul n-are nici o responsabilitate, ci numai obligatii fata de partidul ce l-a numit. De aici scandalul cu gazele.
        Evident ca pentru consumatorul casnic veti face pretul neatractiv. In fond in Romania nu e nici o legatura logica intre preturi si salarii. Circula nu stiu cite monede…
        Exista tari care nu au resurse nici cit Romania, dar guvernele se ocupa sa gaseasca solutii, alternative. Japonia a inchis buna parte din reactoarele nucleare. Acum se ocupa sa negocieze un contract sa aduca gaze naturale lichefiate pentru centralele pe gaze. Pretul gazelor + lichefierea + tancurile+ transportul peste ocean le-ar face extrem de scumpe. Si totusi asta vor face.
        Peste tot in lume sau mai peste tot pe unde stiu pretul cu amanuntul este mai mare, nimic nou sub soare. Dar cit de mare? Este si asta o politica. Nu avem marfa destula sa dam la toti. La cei care cumpara multa o dam ieftin, iar pentru cei ce vor putin facem niste preturi uriase sa-i descurajam. Si apoi o dam ba pe resurse putine, ba pe UE ca vrea piata libera, ba ca afara ploua.
        Nu zice nimeni ca societatea trebuie sa mearga in pierdere. Trebuie sa faceti profit. Dar profitul trebuie sa vina atit de la consumatorul mare, cit si de la cel mic…
        In timp ce cel mic trebuie sa plateasca repede ca altfel e debransat, la cel mare factura e in 90 de zile, mai dam o pasuire, mai o subventie, mai o reesalonare. Si cind e vorba de inchidere de robinet vine telefonul de la guvern, senator, deputat… c-asa-i in tenis, nu?

        Cit despre chestia cu cel care creeaza cost trebuie sa si plateasca. N-aveti dreptate si stiti ca n-aveti.
        Ce face o companie care vrea o piata? Investeste. Investitia apoi va fi recuperata in timp. Practica un timp preturi preferentiale pentru a atrage clienti.
        Nu e cazul Romaniei si a companiei de gaze.
        Gazele de sist nu sunt bune! Asta e politica. Nu vrem gaze din abundenta pe piata, ca trebuie sa coborim pretul.

        • Dezechilibrele aparute intr-un sistem determina tendinta naturala a acestuia de a recrea un echilibru. Afirmatia mea este dovedita de ce s-a intamplat in ultimii 300 de ani in ceea ce priveste sursele de energie. Aceasta a determinat succesiunea diverselor forme de energie, care s-au devansat rand pe rand. In acest context exista tendinta naturala de a identifica noi resurse, noi forme de energie, noi abordari tehnico-economico-juridice asupra folosirii formelor de energie.
          In ceea ce priveste acuzatia de a pune omul in prim plan, va contrazic si spun ca eu consider ca : resursele solului si ale subsolurilor, forta de munca si capitalul detinut (sau atras la preturi corecte), dar abordate sinergic, sunt cele mai importante.
          Celelalte elemente la care faceti referire, si cu care partial nu sunt de acord, poate, le voi aborda pe larg in alte materiale.

          • Aveti dreptul sa nu fiti de acord. Numai ca eu traiesc undeva unde incalzirea nu este problema de stat, iar iarna e lunga rau.
            Fabricile sunt inchise toate si incalzite. Conform normelor aerul este schimbat intre 1 si 4 ori pe ora, care aer proaspat e climatizat (incalzit sau racit dupa caz) de multe ori cu gaze. Iar gazul se masoara in Nm3/h…
            Iar compania de gaz da subventii celor din industrie celor ce vor sa imbunatateasca randamentul si sa faca economie de gaze!!!!!!
            Si exista multe tarife atit la curent cit si la gaz.
            Cit despre sinergie… fara comentarii.

        • Către Stelian
          Foarte corect comentariul d-voastră, cu observația ca resursele de hidrocarburi sunt totuși epuizabile și prețul lor va creste continuu, dar, în același timp, nici guvernul nostru nu face nimic pentru a găsi alternative. Exemplul cu Japonia nu cred ca este cel mai bun. Exemplu cu Germania, care investește foarte mult în energie eoliana, solara și biomasa, tocmai pentru a înlocui energia nucleara, cred ca este mult mai bun (cu toate ca, într-o noapte geroasa de iarna, fără vint, nu știu cum vor produce ei energie).

          • 1. Japonia asta face acum. Trebuie sa rezolve acum o situatie punctuala. Ce va face mai tirziu?!!!
            2. Ce face Germania? Foarte bine. Eolienele au evoluat enorm. De la kitiva kw pe elice azi s-a ajuns la 2 Mw pe elice. Numai ca aceste cimpuri ocupa enorm. Daca se va face raportul intre putere si suprafata raportul e cert in favoarea centralelor clasice. Care n-au nevoie de vint. Asta e marle dezavantaj al eolienelor. Nu este o corelatie intre vint, dat de natura si consum. In opinia mea o proportie prea mare de eoliene intr-un sistem national poate provoca mari distorsiuni, obligind la manevre importante de pornire/ oprire grupuri.
            3. Afirmatia dumneavoastra privind resursele este adevarata cu amendamentul : in conditiile tehnologice de azi. Adica din ce stiu eu un zacamint de petrol este epuizat cam cind s-a extras numai 30% din el in conditiile tehnologice de azi. Sau mai putin. Fundul oceanelor este practic neexplorat. La fel nordul Rusiei si Canadei, nemaivorbind de Antarctica. Nici Africa nu prea e explorata inca.
            Ce va apare peste 10-15 ani? Dar in 50?… Citeam mai demult (adevarat sau nu? nu stiu) ca americanii s-au reintors la puturi petroliere considerate epuizate prin anii 60.
            Acum se scoate petrol din sisturi, Dakota de nord e noul Texas american… In largul Braziliei nu stiu ce punga uriasa de petrol.
            Si vorbim de explorari de suprafata (max 10 Km adincime). Dar mai jos?
            Dar cind va apare fuziunea controlata?

            • Nu doar SUA se intoarce la sondele abandonate in anii `60, si in Romania se practica aceasta solutie ()valepopa v-a si dat un exemplu in expunerea sa).
              Toate celelelate surse de energie sunt potential a devenii fezabile, dar subiectul materialului a este „independenta energetica” (de astazi, eventual de maine) a Romaniei.

      • Către Dumitru Chisăliță
        „Raportul mare intre metri forați și suprafața tarii, arata ca subsolul tarii a fost investigat”. Asta s-o credeți d-voastră. Investigația s-a făcut de cele mai multe ori de către geologi incompetenți, puși acolo doar pentru ca erau secretari ai organizației PCR locale. Si cînd au fost geologi competenți, sfaturile lor nu au fost luate în seama de către șefii de atunci (înainte de ’89), sau datele sondelor s-au pierdut sau au fost furate. Dovada: Ioan Popa, fostul director general la Petrom pînă la privatizare, actualmente director la o alta firma petroliera privata, descoperă acum importante rezerve de țiței la Moinești, într-un zăcămînt depletat, pe care l-au exploatat înainte Petrom și Romgaz și au zis ca nu mai e nimic în el, vezi http://www.desteptarea.ro/petrol-de-miliarde-descoperit-la-moinesti/ .De asta ce mai ziceți?

        • Catre dl valepopa
          Asa cum a ti vazut am trecut in paranteza am precizat explicit „sub aspect cantitativ”, precizarea are drept scop tocmai sa puna la indoiala si aspectul calitativ al acestora.

  7. Va rog sa ma contraziceti daca gresesc. Din toata discutia asta cu idependenta de importurile de gaze, eu inteleg asa: STATUL iese in avantaj in echilibrarea balantei, eliminand din importuri; STATUL iese in avantaj prin colectarea unor taxe; CETATEANUL se afla in acelasi stadiu, urmand sa se afle intr-unul din ce in ce mai rau, atat din punct de vedere financiar cat si din punctul de vedere al calitatii mediului si in general al calitatii vietii.
    Mi se s-ar parea mult mai firesti alte masuri care sa permita si CEATATEANULUI sa isi imbunateasca viata, si STATULUI sa isi echilibereze balantele.
    Solutia fireasca mi s-ar parea incurajarea – in orice fel ne permite legislatia romaneasca si europeana – crearii locurilor de munca in domenii generatoare de valoare adaugata.

    • Orice activitate creatoare de valoare adaugata, realizata in conditile legi, aduce locuri de munca. Misiunea identificarii, stimularii si sustinerii acestor activitati in conditii de fezabilitate ar trebui sa compuna setul de Politici publice ale Romaniei.
      Altfel, in lipsa locurilor de munca, in lipsa unor salarii corespunzatoare valorii aduse, indiferent care este pretul gazelor, chiar si un ban, daca nu il ai tot scump este.

  8. „Nu doar SUA se intoarce la sondele abandonate in anii `60, si in Romania se practica aceasta solutie[…] .
    Toate celelelate surse de energie sunt potential a devenii fezabile, dar subiectul materialului a este “independenta energetica” (de astazi, eventual de maine) a Romaniei.”

    Exemplul era pentru ilustrarea sintagmei „in conditiile tehnologiilor actuale”. In plus nu stim ce surprize ne mai pot oferi cercetarile.
    Un bun amic mi-a trimis un link catre un articol in care era un tabel cu eventuale investitii in energie de vreo 5000Mw. Ca sunt in centrale termo, hidro sau grupurile 3-4 de la Cernavoda, e foarte bine, ar fi grupuri noi, cu tehnologie noua si deci randamente mai bune.
    Numai o jumatate de punct procentual cistig si ar fi ceva extraordinar. Dar sa fie real, in exploatarea curenta, nu pe hirtie.
    La capacitatea economica de azi a Romaniei acest deziderat cu independenta energetica poate fi mult mai usor atins, mai ales ca exista ceva prospectiuni facute pe platforma continentala a Marii Negre, ceva tentative cu gazele de sist.
    Depinde ce inseamna aceasta independenta si pentru cine este ea. Daca va continua aceeasi nebunie in care intre salarii si preturi nu este nici o legatura, intre salarii si eficienta iar nu este legatura, profitul e lasat deoparte in folosul ordinelor de partid… independenta chiar de va fi realizata nu serveste nimanui. Poate unor statistici in care eu n-am incredere.

    Unul din bancurile cu eroul national Bula de pe vremea ailalta:
    Ce vrei sa te faci cind o sa fii mare?
    Cap de locuitor, tovarasa invatatoare?
    Cum asa?
    Pai n-ati vazut ca avem atitea Kg de zahar, carne, unt, lapte pe cap de locuitor, atitea oua, atitia pui, perechi de incaltaminte, litri de ulei, benzina, iar noi cei obisnuiti nu gasim nimic?

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Dumitru Chisalita
Dumitru Chisalita
Chisăliţă Dumitru a absolvit Facultatea de Inginerie, pofilul Inginerie Economică, specializarea Ingineria și managementul sistemelor de producție, din cadrul Universităţii “Lucian Blaga” Sibiu, 2000. A obținut masterul în “Valorificarea Gazelor Naturale” (2002) la Universitatea “Lucian Blaga” Sibiu, în „Managementul și marketingul petrolului” (2006) la Universitatea Petrol și Gaze Ploiești, în „Modernizarea energetică a clădirilor” (2007) la UniversitateaTransilvania din Brașov. Are titlul Ştiinţific obţinut în iunie 2004 în Științe Inginerești, Specializarea Mecanica fluidelor. Începând cu anul 2010 este doctorand laUniversité de Technologie de Belfort Montbéliard, Franța, cu tema L’histoire de gaz naturel. În perioada 1966 – 2002 l-a asistat pe domnul prof.dr.ing Simescu Nicolaie la disciplina “Transportul gazelor naturale” la Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu. Din 2008 până în prezent este Șef de Lucrări la Universitatea de Construcții din Brașov, Catedra Instalații cu disciplinele Termotehnica clădirilor, Măsurarea Fluidelor și Sisteme de energie regenerabile pentru clădiri. Din ianuarie 2006 este membru în colectivul de redacție al revistei Tehnica Instalațiilor, Tg. Mureș, din iunie 2005, este membru în colectivul de redacție al suplimentului revistei Ştiinţă şiTehnică, Bucureşti. Din octombrie 2001 este membru fondator al Asociaţiei Culturale “Mediaşul Nostru“. De asemenea, este membru al Societății Ingineriilor de Petrol și Gaze (SIPG), membru al Asociației Inginerilor Instalatori din România (AIIR) și Președintele Societății Inginerilor din Domeniul Gazelor Naturale din cadrul AGIR. În anul 2006 obține atestatul de Expert tehnic extra judiciar și consultant in domeniul petrol si gaze eliberat de Asociația Experților Europeni Agreați Paris, in anul 2007 obtine atestatul de Auditor Energetic eliberat de ANRE, in anul 2009 atestatul de Auditor Energetic pentru Cladiri eliberat de MDRL si in anul 2010 atestatul de Expert tehnic judiciar în domeniul petrol și gaze în cadrul Ministerului Justiției. În 2010 a câștigat Premiul AGIR – Inginerul anului 2009 la secțiunea Ingineria resurselor naturale și a energiei pentru activitatea desfășurată în ultimii 12 ani de promovare a gazelor natural și valorificarea istoriei gazelor natural în lucrarea intitulată sugestiv: O istorie a gazelor naturale din România.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro