luni, mai 23, 2022

Emoţii şi nu prea pentru câţiva lideri ARD. Situaţia „trend-ului USL” se complică :)

Sondaje CSCI, efectuat între 9 şi 12 noiembrie, apărute pe surse în presă. Prezint scorurile fără a face comentarii, vom vedea la momentul votului ce şi cum:

Colegiul Elenei Udrea: Elena Udrea 34%, oponentul de la USL 51%.
Colegiul lui MRU: MRU 29%, oponentul de la USL 50%.
Colegiul lui V. Blaga: Vasile Blaga 35%, oponentul de la USL 51%.
Colegiul lui Cezar Preda: Cezar Preda 31%, oponentul de la USL 54%.
Colegiul Robertei Anastase: Roberta Anastase 30%, oponentul de la USL 52%.

Reamintesc că, chiar în cazul aceste rezultate se vor verifica la vot, liderii ARD menţionaţi mai sus încă au şansa să intre în Parlament. Ei ar obţine unul dintre mandatele la care ARD are dreptul în judeţul respectiv datorită faptului că au fost plasaţi în colegii superioare ca număr de votanţi celorlalte colegii din judeţ. Iar când se determină care candidat/candidaţi ARD dintr-un judeţ intră în parlament, departajarea între candidaţii ARD din judeţ se face pe baza numărului de voturi primite…

În completarea postării de ieri: conform lui Adriean Videanu, USL are 46%, ARD 25%. Poate că vom vedea şi o prezentare detaliată a sondajului, poate că nu. Dar merită menţionat oricum.

Tot în completarea postării de ieri: în februarie 2012 apare un sondaj CSOP (efectuat între 16-17 februarie, USL: 47% din voturi), dar în martie 2012 apare un alt sondaj CSOP efectuat … tot în februarie (dar între 11 şi 19 februarie), şi cu alte rezultate (USL 48% din voturi). Numai unul dintre ele a fost inclus în retrospectiva CSOP din martie 2012 cu privire la sondajele efectuate în lunile anterioare (aici, pagina 11). Nu este vorba de sondajul în care USL stă mai prost. Iar tabelul de ieri a fost efectuat pe baza acestor retrospective, pe care CCSB le prezintă din când în când.

Concret: sunt luni când CSOP realizează mai multe sondaje. Pe baza unor criterii pe care nu le cunosc, probabil legate de utilizarea aceleiaşi metodologii, numai unele din sondajele CSOP sunt considerate de către CSOP însuşi drept „reprezentative” pentru luna respectivă şi încluse în retrospective precum cea de mai sus. Pe acestea le-am luat în calcul în alcătuirea postării de ieri.

Articol preluat de pe blogul Sociollogica

Distribuie acest articol

10 COMENTARII

  1. Logica ar spune ca in colegiul in care un candidat a luat peste 50% oponentii sai nu pot sa ajunga sa aibe si ei coledzi. Adica nu ar putea sa se aleaga intr-un colegiu in care nici nu au candidat. Ce spuneti dvs se aplica in cazul in care nici unul dintre participanti nu obtine 50%+1, ori nu pare a fi cazul. Insa, imi aduc aminte ca se putea sa mai apara un post de deputat din palarie, fara colegiu, dar nu mai stiu care era scenariul. Este situatia la care va referiti?

    • Vor fi colegii care, in anumite conditii, vor avea 2 parlamentari. Pentru asta, prima conditie este ca cel ce castiga alegerile in colegiul respectiv sa aiba peste 50%+1 din voturi. Nu e insa suficient, dar discutia e prea lunga pentru un comenztariu de cateva cuvinte. Poate va pune dl Mateescu un link, ca a detaliat deja subiectul… :)

      • Pai la un astfel de rezultat faceam si eu referire, in care la nivelul unui judet apare un ales in plus fata de numarul total de colegii. Acesta, chiar daca a participat la alegeri intr-un colegiu, nu il reprezinta. De fapt nu e clar pe cine reprezinta, e originalitatea acestui uninominal.

        In alta ordine de idei, cred ca scenariile de a fi ales atunci cand un contracandidat a facut 50%+1 devin destul de alambicate, iar sensibilitatea acestor scenarii la diverse furtuni intr-un pahar cu apa este f mare. De aceea, pronosticul meu este ca fiind pierzator intr-un astfel de colegiu, facand abstractie de scenarii marginale (gen candidatul UDMR ales cu 500 de voturi), nu te alegi. Iar daca va fi sa se aleaga, va fi cel mult unul dintre cei 4 citati, in cazul in care la urne se regasesc procentele citate.

        • MZ, din nefericire nu cred că voi avea timpul necesar pentru a scrie postarea. Răspund direct la ce întrebi:

          Dacă eşti candidat ARD, poţi să intri în parlament chiar dacă din colegiul tău oponentul a obţinut mai mult de 50% din voturi, dar.. cu o condiţie esenţială:

          A + B > C

          A = mandatele câştigate în judeţ de USL cu peste 50% din voturi
          B = mandatele la care are dreptul ARD, pe baza % de voturi obţinut
          C = numărul de mandate iniţial din judeţ, adică numărul de colegii (6 colegii = 6 mandate iniţiale).

          ex. judeţ cu 6 colegii, USL a câştigat 5 colegii cu 50% sau mai mult dar a primit 55% din voturi şi avea iniţial dreptul la 55% din 6 = 3,3 = (întotdeauna rotunjire în jos) 3.

          Ce avem deocamdată? 6 colegii, 5 mandate se duc la USL.

          ARD are dreptul la 2 mandate? Poţi să intri în parlament chiar dacă eşti într-unul din cele 5 colegii câştigate direct de USL. Va intra în primul rând candidatul ARD din colegiul care nu a fost câştigat de USL cu 50%. Pentru al doilea mandat se ordonează toţi candidaţii ARD din judeţ din colegiile în care USL a câştigat cu peste 50% şi intră cel/cea cu cele mai multe voturi.

          ARD are dreptul la 1? Va intra automat candidatul ARD din colegiul care nu a fost câştigat de USL cu 50%. Şi atât.

          Situaţia PPDD e identică, am folosit acronime deja existente pentru că e mai uşor, dar calculele sunt identice indiferent despre ce forţe politice vorbim.

          • Ok, merci pentru raspuns. Inteleg ca singura speranta a liderilor ARD e infrangerea usturatoare pe toata linia.

            Numarul parlamentarilor fara colegiu pe judet e plafonat la 1 sau trebuie ca toate partidele care au depasit pragul sa aibe reprezentare? Fara plafon, ne putem trezi cu vreo 600 de parlamentari la sesiunea viitoare, asa ca sa crape de ciuda poporul care vroia 300.

  2. Daca pina in decembrie toti infractorii (sau majoritatea lor) care au fraudat masiv referendumul se vor afla in puscarie, usl-ul va pierde alegerile. Nimeni nu va mai indrazni sa incerce sa fraudeze.
    Daca justitia va tergiversa trimiterea in puscarie a acestor banditi, partida este pierduta. Infractorii din usl vor frauda din nou masiv alegerile, le vor cistiga, vor subordona justitia, isi vor vota imunitati, vor face legi care vor dezincrimina fraudarea alegerilor.

  3. Ce bomba ar fi ca Baconski sa castige in Iasi(Copou) si MRU sa piarda in Arad fie si la redistribuire. Daca nu ia peste 50% nu-l vad senator, deoarece si USL treb sa castige un post la Senat. N-am inteles aceasta miscare a lui MRU, avea sanse mai mari la Iasi(oras natal) sau la Bucuresti(capitala). La fel si cu Elena Udrea, Bratescu are sansa lui fiind sprijinit de Ioan Chelaru(PSD). Cei de la PDL nu au inteles un lucru: altceva e sa votezi un primar PDL care a facut ceva in oras, altceva e sa votezi un candidat girat de acel primar.

  4. Stimate domn, practic vorbim de alianta partidului mamut (din Ice Age) PSD, plus vinzatorii de tara din PNL (tot PNL-ul)…

  5. Cred ca daca romanii trebuie sa se mobilizeaza pentru a merge la vot, votul lor va conta!

    Romanii vor trebui sa faca fata unor alegeri intr-o presiune maxima, intr-o agresiune de neimaginat care vine de la USL! Presiunea este vizuala – mass-media, standuri peste tot, bannere afisate din 5 in 5 m, presiunea este reprezentata de agresiunea verbala – sa te fereasca al de sus sa spui ceva despre USL intr-un spatiu public ca imediat iti sare un agresiv USL in gat – si exista presiunea un pic mai „subtila” – fraiere voteaza cu castigatorii – adica USL – sau votul tau nu conteaza!

    Pasul 1: Hai la vot!

    Cred ca mamaliga trebuie stimulata sa mearga la VOT!

    Pasul 2: ce votezi?

    Nu cred in sondajele afisate.
    Totusi, din ceea ce cunosc, situatiile prezentate de Videanu s-au confirmat.

    As vrea sa invitati experti in marketing si/sau cercetari sociologice, care insa pot sa ramana anonimi, sa prezinte modalitatile „nu prea subtile” prin care se poate amagi electoratul.

    Specialistii stiu cum se induc starile acestea si daca vor dori sa vorbeasca se va putea spune ca ne-am desteptat UN PIC.

    Daca as alege un slogan pentru aceste alegeri parlamentare as spune:
    „Just DO IT!”

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Barbu Mateescu
Sociolog, Barbu Mateescu a absolvit in 2005 University of Pennsylvania

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro