joi, martie 28, 2024

Energia electrică – primele trei luni din ultimii trei ani

De ce crește prețul energiei electrice?

Este necesar să vedem cum a evoluat producția de energie electrică, așa că am colectat datele din ultimii trei ani, de când vechea garda a PSD a părăsit scena politică.

Datele sunt luate din site-ul Transelectrica.

Remember: Primul trimestru a lui 2020 a reprezentat debutul pandemiei, dar starea de urgență a intrat în vigoare în 16 martie, deci doar jumatate de lună din primul trimestru al 2020, România a fost în lookdown. Primul trimestru al lui 2021 a reprezentat o relaxare, deci viața s-a desfășurat aproape normal. În primul trimestru al lui 2022, pe 24 februarie a început războiul din Ucraina, dar deja România era de mai mult de nouă luni pe panta ascendentă a creșterii prețurilor la energie.

Observăm că avem o creștere a consumului în 2021 dar și o creștere a producției. Creșterea producției se datorează numai creșterii de producție de energie electrică din hidro, deoarece seceta a fost mai blândă în 2021.

De aici rezultă că dacă este ofertă, există cerere pentru a consuma toată energia produsă.

Se observă că s-a importat mai putină energie electrică în 2021 și soldul import – export, care din 2019 este în favoarea importului a fost mult mai mic: 0,25 TWh. Per ansambu, tendința este de creștere a importurilor. Calculăm mediile orare:

Vedem că doar în 2021 am reușit să depășim o medie orară de producție de peste 7500 MWh, tot datorită capacităților hidro. Dacă ne uităm la mediile din 2020 și 2022 observăm că pentru anii secetoși cu greu depășim 7000 MWh producție și tendința este de a nu mai putea să trecem peste un maxim de 7000 MWh, ceea ce nu pune pe nimeni din minister pe gânduri.

Asta înseamnă că tendința de creștere a importurilor este ascendentă.

De aici o singură concluzie: dacă cererea e mai mare decât oferta, tendința este de creștere a prețurilor la energie electrică.

Pe acest trend se adaugă tensionarea piețelor de energie din Europa după invadarea Ucrainei de către Federația Rusă și impunerea de sancțiuni acesteia.

S-a consumat tot ce s-a produs și a fost nevoie de importuri

Nuclearul merge în bandă cu aproximativ 1400 MWh și aici nu avem nimic de comentat.

Știm că au fost închise capacități pe cărbune, așa că nu trebuie să ne surprindă scăderea producției din acest combustibil.

În aceeași situație se află și producția din gaz: producția națională de gaz a scazut și importurile din Federația Rusă au crescut. ANRM-ul nu a mai scos la licitație în vederea concesionării nici un perimetru destinat prospecțiunilor și extracției de câțiva ani. Gazele din Marea Neagră au fost blocate de mulți ani și nu au fost deblocate (până zilele acestea) nici de noile guverne ce au urmat după Dăncilă – Dragnea. Cum cerea internă este mai mare decât oferta și gazul din import este mai scump, au rezultat prețuri extrem de mari la gaz, care au dus la mărirea prețului la energia electrică. La acestea mai adaugăm tehnologia veche ce are randamente mici și uzura fizică a capacităților existente. Știm că multe capacități pe gaz vor avea în câțiva ani termenul de funcționare expirat și nu își vor mai putea obține avizele de mediu și ISCIR, deci se vor închide.

Rezultatul: capacitatea de producție de energie securitară scade, ceea ce este o mare vulnerabilitate națională creată de toate conducerile ministerului de resort din ultimii 10 ani.

Nici regenerabilele nu au produs mai mult. Capacitățile de producție din regenerabile nu au crescut, doar a bătut vântul mai mult. Oricum nu ne putem baza pe ele. Soarele la fel strălucește, nu avem prea multe zone în care eolienele pot fi amplasate pentru a compensa lipsa vântului dintr-o regiune. Singura regiune aptă de a le monta este Dobrogea, cu o ușoară prelungire a zonel în județul Brăila. Dacă aici nu bate vântul, nu avem o producție semnificativă din eolian. Mai adăugăm că nu toată capacitatea de producție de energie electrică poate fi transportată peste Dunăre, în Dobrogea nefiind un consum prea mare.

Să ne uităm la factorul de capacitate, adică la randamente!

Capacitățile pe cărbune este posibil să fie raportate eronat de către ANRE, deoarece nu cred că au fost pornite și oprite de multe ori, acestea trebuind să mergă în bandă (adică non-stop). Astfel putem explica acest factor mic de capacitate: 39%.

Probabil și pentru gaz este aceeași explicație. Aici contează Petromul cu centrala de la Brazi și Elcenul bucureștean.

Am spus că este seceta. Se vede și din producția din hidro: factorul de capacitate este neobișnuit de mic – 24%.

Vântul a bătut ca deobicei. Diferența dintre factorul de capacitate calculat pe tot anul 2020 (37%) și cel de pe primul trimestru al lui 2022 e mică.

Fiind iarnă, factorul de capacitate pe fotovoltaic e mic: 9%.

Prețuri în piață mai mari de patru ori

Ca indicator am luat ca referință ziua de 15 ianuarie din cei trei ani analizați și din această zi, am luat prețul maxim înregistrat (în toți cei trei ani, prețui maxim s-a înregistrat pe segmentul orar 18.00 – 19.00).

Creșterea este de aproape 400%.

(datele provin din site-ul OPCOM)

Creșterile nu interesează pe nimeni

Am scris mai multe articole, am dedicat un capitol pieței de energie electrică în ultima mea carte „Energia, o problemă de securitate națională” în care am prevăzut aceste creșteri de preț datorate lipsei de producție, adică lipsei de investiții în energia securitară. Am prevăzut tensiuni între Ucraina și Federația Rusă, dar niciodată nu am crezut că se va ajunge la un astfel de război sângeros.

În continuare nu se prevăd investiții în energia securitară. Poate gazele din perimetrul de mică adâncime deținut de BSOG vor ajunge anul acesta în sistemul național de transport al gazelor, dar asta nu înseamnă că vom avea mai multă energie electrică. Poate că investiția nouă de la Iernut va merge anul acesta la jumătate din capacitatea proiectată și cu o intârziere de trei ani, dar tot nu va scade prețul la energie electrică.

Știu că nu va răspunde nimeni pentru proasta gestionare a sistemului energetic național. Proastă gestionare care poate avea ca motive prostia sau trădarea! Va investiga cineva această cauză?

Distribuie acest articol

27 COMENTARII

  1. O „fotografie” corecta a prezentului din partea dlui Pacuraru, care, intr-adevar, nu pare sa deranjeze pe nimeni. Semnale au fost de mult, au fost neglijate atunci, sunt neglijate acum si vor fi in continuare neglijate.
    De ce ? Pentru ca:
    – avem creat (premeditat ?!) un sistem politico-economic in care responsabilitatea concreta, cu raspunderea concreta, nu poate fi identificata precis, si deci, nimeni nu poate fi tras la raspundere (si, cum am mai auzit numerosi politicieni/manageri ca „piata rezolva toate”, constituie o scuza ideala de a nu face nimic si, in mod parsiv, sa folosim argumentatia UE ref. la „piata europeana de energie”);… a vazut cineva la vreun partidulet politic dambovitean, inainte de alegerile alea amarite, ceva care sa semene cu vreo „platforma energie” in programele lor „de guvernare”(ma apuca risu’) , sau, abordata problema structural, strategic, pe termen lung ?!…singurele preocupari au fost si sunt „cit mai dam de la stat” pentru „ajutorul populatiei”
    – pentru ca, in acest context descris, energia nu este si nici nu poate fi perceputa ca o problema „palpabila si concreta” de securitate nationala…de altfel, CSAT nici nu cred ca s-a gindit vreodata la asta, nu e in agenda, desi, coruptia (la insistentele americanilor) a fost inclusa ca „problema de securitate nationala”, dar, nu am legat-o si de energie…iar acest „tandem”, (coruptie + energie), este unul din „explozivii” cei mai eficienti de a slabi un stat…sau, de a-l „manevra” (economic – pentru ca, nu-i asa, traim intr-o piata „competitiva” si, de ce as crede ca alti „competitori” ar vrea ca noi sa fim „independenti energetic” sau „hub energetic”…Ah, cit de satul sunt de acesti teemeni !

    Dl. Pacuraru se intreaba, in final, pe buna dreptate:
    „…Știu că nu va răspunde nimeni pentru proasta gestionare a sistemului energetic național. Proastă gestionare care poate avea ca motive prostia sau trădarea! Va investiga cineva această cauză?…”

    In fapt, a pus 2 puncte pe „i”:
    – proasta gestionare nu a existat, pentru ca, pentru asta mai intii trebuie sa stii sa gestionezi, ca sa o poti face prost ulterior !?…ceea ce nu a fost si nu e cazul !…din cauza prostiei, da, pentru ca intr-un sistem in care nu sunt obiective (politice) si raspunderi (politice) de autocontrol, se pot strecura multi impostori, sau, „idioti utili”
    – neexistind „raspunderi si obiective concrete” , nu prea exista cineva care sa investigheze ceva, acum, dar, chiar si asa sunt foarte multe cazuri care pot fi investigate, documentate si…mai intii, aplicata Directiva UE de „confiscare extinsa din 2014” (aia corecta, nu aia „adaptata”conditiilor dambovitene), care, nu e inca transpusa complet in legislatia romaneasca (aici, nu facem parte din UE…), iar decizia justitiei, poate fi aplicata
    Deci, problemele noastre sunt structurale, „de modul in care facem „managementul energiei”si mai putin de ordin tehnic sau resurse (din care avem destule, slava Domnului)
    S-a intrebat cineva de ce nici pina azi, RO nu are o strategie energetica ?

  2. Titlul articolului relevant al Dlui Pacuraru: Energia electrică – primele trei luni din ultimii trei ani
    cred ca ar trebui interpretat si in registrul: Energia – primele trei luni din ultimii trei ani.
    De ce ?
    1. pentru ca, personal, ar trebui sa ne interesam de energie (electrcia si termica), nu numai electrica
    2. potentialul de explozie „sociala” al energie termice poate fi cel putin la fel de distrugator ca al energiei electrice (fara asta din urma, o mai scoti la capat, mai o luminare, mai o lanterna, dar fara incalzire…)

    …iar primele 3 luni la inclazire, in ultimii 3 ani, cred ca au avut un impact mai rau decit electrcitatea…cred eu…

    • inca ceva: in articol, din primul si ultimul grafic rezulta ca productia si consumul au scazut (aproape proportional) in 2022 cu circa 8%, insa preturile au crescut cu peste 100% (in ultimul grafic e prezentat doar maximul, nu si media pe OPCOM)…ceva e putred in Dnaemarca…

  3. Pretul la energie creste peste tot in lume . Liberalizarea pietei de enegie si eliminarea subventiilor produce cresterea vizibila a pretului in Romania .Nivelul de trai , ce vizibil creste in Romania ,influenteaza si el cresterea pretului la energie . Guvernul nu face altceva decit sa ofere cetatenilor vulnerabili un ajutor pina ce piata energetica isi va regla preturile .Sistemul energetic national nu este unul de sinestatator ce isi asigura pretul la energie ca parte a deciziei politice. In acest moment , deculparea de la accesul la energia asigurata , in cea mai mare parte , de Rusia , in intreaga Europa , creste si ea pretul energiei .Solutiile sunt stiute si ele vor echilibra, spre sfirsitul anului 2022 , toate aceste neajunsuri .Diversificarea formelor ce tin de obtinerea produsului final al energiei , aparitia a unor noi tehnologii ce rentabilizeaza extratia de gaz din Marea Neagra ca si gazul descoperit undeva in judetul Buzau vor asigura independenta totala dar nu si pretul produsului final .Este usor observabil cum pretul energiei era foarte mic . Cei neajutorati vor fi ajutati atita timp cit efortul lor este vizibil . Cei ce isi vor scadea consumul nu vor fi afectati de aceste scumpiri .Vremea „ traiului pe vatrai” a trecut .Olecuta de responsabilitate, personala, nu strica cum nu strica nici scaderea temperaturii in casele romanilor de la 30 de grade la 21 la iarna .

    • daaa, daaa, domnule samaritean bun, nimeni nu contesta vorbele matale…ideea care se dezabte este insa cu totul alta: incapacitatea noastra (care se va accentua) de a ne acoperi necesarul de energie (si dáia cu grade C mai mici si dáia pt. prize)…iar, „dupa cartile mele”, importul intotdeuna va duce la un pret mai mare sau cost mai mare (inclusiv cost politic), evident ca, iau in considerare ca si „importul” face parte din „piata”.

      PS nu mai vreau sa deschid „cutia Pandorei” cu asa numita „piata a electrcitatii” si modelul pe care il avem si noi (inghitit ca o galusca) si, despre care acum chiar CE analizeaza corectitudinea lui si isi pune problema schimbarii lui (in conditiile actuale CU ATIT MAI MULT !…cind adevarul economic iese la suprafata …vezi Germania-Gazprom, sau, preturile la gazele din Romania sa fie fixate dupa bursa Baumgarten, in care Austria cu un cancelar care a obtinut recent consum de gaze cu plata in EUR catre Rusia ?!
      Daaaa., daaa, avem o piata foarte competitiva si modelul ei, este unul ideal, nu-i asa ?!
      Mai discutam, dar, mai bine ne-am apleca cu multa hotarire asupra ce trebuie sa facem noi !

    • „liberalizarea” e o butaforie! nu poate fi o piata libera cu cativa jucatori. La ANRE sunt inregistrati cateva zeci de jucatori pe aceste doua piete (BRM si OPCOM). ne mint si putin pricep minciuna!

  4. n-am văzut nicăieri cît costă producerea curentului, acuma față de anu trecut sau față de acum doi ani…adică aș fi curios să știu diferența dintre prețu curentului la poarta fabricii și prețu la care îl plătesc fraierii, pardon, consumatorii…și eventual unde se duc purcoaiele de bani cînd se duc, că la vaccinuri am văzut, mai avem de primit vreo 50 mil doze de acuma încolo…prețu curentului a început să crească după ce s-a terminat păcăleala cu covrigu, a început să crească numa fiindcă a crescut cererea, fără să știm dacă a crescut și prețu la care era produs curentu…dacă așa funcționează economia de piață, atunci prefer economia lu Ceaușescu și Lukașenko

    • Pretul de productie pentru hidro, nuclear si regenerabile a crescut foarte putin in ultimii 3 ani din cauza inflatiei materialelor care intra in costul intretinerii, deci undeva la 5-10%.
      Pretul de productie pentru hidrocarburi si carbune a crescut foarte mult pentru ca au crescut certificatele de CO2 si pretul combustibilului care era cam 80% din costul de productie, deci cam o triplare a pretului de productie.
      Hidro si nuclearul au profitat si au facut profituri record cu aceleasi preturi de productie, ceea ce a bucurat ,,statul”: TVA mare, profit mare, au avut din ce sa acopere gaurile facute cu bugetarii.

    • la hidro, eolian si solar nu au cu ce sa creasca (poate un procent nesemnificativ forta de munca). si nuclearul tot pe acolo e, pe unde a fost (e posibil sa creasca combustibilul din cauza razboiului).
      carbunele si gazul au crescut deorece necesita energie extractia si transportul (in special carbunele) la care se adauga CO2 (care a scazut la 60 euro/tona). gaz are 0.43 tCO2, carbunele 0,91 tCo2.

  5. dl. di livio: intrebarea este de bun simt si din acest motiv, toti fug ca dracu’ de tamiie de un raspuns.
    Conform „pietei liberalizate” de energie, pretul (daca nu socotim contractele bilaterale/cele pe termen lung) este stabilit de „centrala marginala” de sistem, care, in cazul RO este, probabil, centrala pe lignit, care e cea mai scumpa si cea mai poluanta…toti ailalti -hidro/nuclear, etc., etc, desi produc, sa zicem cu 200 lei/MWh, ïn piata” pot vinde cu 800 lei/MWh, fara probleme…fac profit, impozite mari spre bucuria statului, etc.,etc….care apoi, reintorc o parte din aceste profituri catre consumatori, sub forma de „ajutoare”, compensari, etc., etc.
    Cind oferta de energie a producatorilor a ajuns la centrala „marginala”, ala e pretul energiei, dar, daca cererea e mai mare decit productia interna (capacitati disponibile) , evident, se apeleaza la importuri, si….ce aia sunt prosti sa ofere sub pretul marginal din Romania ?!…adica traderii si furnizorii, vreau sa zic…ofera „peste” pretul marginal, si, daca „te prind la inghesuiala”, te jupoaie…sau, cu alte cuvinte, ideea este sa se creeze un deficit cit mai mare, ca sa se poata importa cit mai mult si cit mai scump (….am glumit, desigur, asta este doar ce as face eu, ca actor in piata, in calitate de operator privat local, dar….sunt sigur ca nu e asa, spun eu prostii…).

    In afara de acest „model de piata” (care deja este pus sub semnul intrebarii de CE si se lucreaza la „altceva”, exista si alt model, „tot de piata”, si care se numeste „pay as bid” (acest model, personal, il prefer si, este aplicat in multe tari).
    Asta presupune putin efort si inginerie din parte regulatorului/Ministerului de resort si in esenta e cam asa:
    – anual, pe baza prognozei cererii de energie viitoare (pe anul urmator), se solicita oferte de putere disponibila, energie, pret (bazat pe pretul combustibilului actual) tuturor producatorilor calificati; competitia este asigurata 100% in acest mod, in „piata de electrcitate”, bazat pe „costul de productie” actual, foarte clar identificat/justificat; (atentie, ASTA TREBUIE SI FACUT PUBLIC !)
    – costul de productie poate fi modificat, in functie de variatia pretului combustibilului, DAR, AICI INTERVINE PROBLEMA INTERESANTA: daca ai combustibili locali, de ex. lignit, gaze (fara legatura cu gazele de la Bursa Viena !), biomasa, nuclear, hidro, etc, etc, teoretic, esti ferit de „socurile”din piata combustibililior, nu-i asa ?! (am uitat s amentionez ca, producatorilor li se va recunoaste o marja de profit necesara pentru investitii)
    – toate ofertele sunt colectate si modelate „pe sistem”, transparent, si, iarasi personal, as stabili pret unic pe sistem !…toti consumatorii sa plateasca la fel, dar, NEAPARAT INTRODUS SI UN SISTEM TARIFAR ZI/NOAPTE, IARNA/VARA (uitati-va de ex. la FInlanda)
    – pe o astfel de piata, pot interveni operatorii privati, deschis, importuri, etc. etc. cogeneratori de caldura si electrcitate, etc., etc.

    Ce este interesant este faptul ca insasi CE, in RED II, a indicat f. clar ca EE-1st (adica Energy Efficiency First) trebuie sa presupuna, ca intotdeauna, ca statul trebuie sa-si asume rolul de a face „planificarea integrata a resurselor/sistemului”, urmarind EE-1st
    Cam astea sunt prostiile care imi trec prin cap si, care sunt sigur ca vor fi atacate de multi cunoscatori si apologeti ai „free market” in energie, uitind ca energia, fundamental si in esenta, este un serviciu public

  6. La paragraful acesta: „….INTERVINE PROBLEMA INTERESANTA: daca ai combustibili locali, de ex. lignit, gaze (fara legatura cu gazele de la Bursa Viena !), biomasa, nuclear, hidro, etc, etc, teoretic, esti ferit de „socurile”din piata combustibililior, nu-i asa ?!”…
    am uitat un element esential !:
    PE LINGA COMBUSTIBILI SA AVEM CREATE SI CAPACITATI LOCALE EXCEDENTARE !, care, impreuna cu „combustibilii” locali, pot absorbi foarte usor „socurile” din pietele de „combusitibli” si „electrcitate”…din piata aia libera

    Tot ce spusei mai sus, se poate demonstra matematic/cifric cu instrumente termodinamice obiective

    • esti tare dragut nea Catalin. Mergi pe ideea mai bine tinar, sanatos si bogat decit batrin, sarac si bolnav. Sigur ca e bine sa ai excendentar, sa ai bani multi, haleala, unii-si doresc si mai multe muieri, sa ai gaze, carbuni, nici o sonda in curte nu strica… mai bagi si neuroni, pardon, neutroni, si esti om facut.
      Nasoala e cind nu le ai, ce faci atunci? Mai un cocean in soba, mai un lemn de la nasu…

  7. Am 2 comentarii:
    – capacitatile declarate de ANRE pe baza carora s-a calculat factorul de capacitate sunt mincinoase pentru ca sunt multe grupuri care nu mai merg de ani buni, dar sunt declarate ca rezerva tertiara pentru a se primii bani
    – nu mai continuati sa-l trollati pe Popescu cu Iernutul pentru ca din vorbe l-a mai pornit de cateva ori pana acum incepand din 2020 de cand se ocupa de energie, minte ca de obicei dand termene ireale. Poate ar fi bine sa faceti un articol doar despre acest subiect pentru ca in acest proiect se vede cu adevarat incapacitatea statului de a gestiona sistemul energetic. Transelectrica il ia in calcul, daca nu ma insel, din 2026, ceea ce e mai aproape de realitate.

  8. Doua cauze:
    1. Habarnismul decidentilor.
    2. Capusarea unei surse imense de bani, prin intermediul clientelei politice.
    In conditiile astea, cine sa mai faca strategii si sa se gandeasca la investitii?

  9. Cu un factor de 0,39 s-ar putea spune ca eolianul in Ro e extrem de bun. Factorul de 0,39 e cu atit mai surprinzator cu cit ar trebui sa se ia in considerarea faptul ca-n Ro sunt in majoritate eoliene relativ mici, ori se stie ca odata cu cresterea inaltimii si diametrului rotorului creste si randamentul. Mult mai bun decit am vazut in alte statistici germane chiar referitoare la eolienele off shore aflate la Marea Nordului, unde vintul te capieaza si unde sunt instalate f multe eoliene de 5 Mw.
    Nu pun sub semnul indoielii aceste cifre (de fapt numere), dar m-ar interesa care a fost variatia cantitatii de energie produsa, min respectiv max. ca asta e chestia cea mai deranjanta la verdeturi. Am mai prezentat date germane, factorul variaza intre 3% si 100%.

    • cu cat is mai mici si lenese cu atat variatia puterii se raporteaza la o putere instalata mai mica si deci creste factorul de capacitate :)

    • @neamtu tiganu
      Repetam chichite tehnice la nesfarsit. „Factorul” este un indicator interesant pentru dezvotatori, investitori /finantatori (folosit la calculul prognozei productiei, randamentul investitiei raportat la CAPEX, cash flows, etc) si evident pentru distribuitori si operatorii retelelor electrice. In opinea mea, consumatorii, contribuabilii si reprezentantii lor (guvernantii) trebuie sa priveasca la alti indicatori si la alte aspecte mai importante:
      1) Componenta mixului anual. Avand in vedere potentialul si resursele Romaniei de ex, in urmatorii 10-15 ani, mixul electric ar putea arata in felul urmator:
      – 30% Hidro,
      – 30% Eolian,
      – 15% Fotovoltaic,
      – 10% combustie biomasa si deseuri,
      – 15% centrale flexibile si inteligentepe gaz (cu o capacitatea neta instalata backups in jur de 60%)
      2) Strategia /planul de aprovizionare cu combustibili. Cu o pondere totala a regenerativelor in jur de de 85% din mix, nu este necesar sa dezbatem prea mult la acest capitol. De asemenea, Romania dispune si de resurse proprii de gaz natural pentru alimentarea centralelor pe gaz (circa 15% din mixul anual).
      3) Prognoza pretului mediu anual al mixului. Spre ex. 85% regenerative @€55/MWh + 15% backups pe gaz @ €150 /MWh = €70/MWh. Avand in vedere independenta regenerativelor fata de volatilitatea pretului la combustibili fosili (dar nu numai) grosul mixului anual (cu o pondere de 85%) ofera stabilitatea pretului energiei electrice pe termen lung si predictibilitate.
      4) Planul de finantare. Capital privat 100%, sustinut -cu fonduri europene- acolo unde este cazul, i.e. parcuri eoliene offshore, centralele backups pe gaz si combustie deseuri/biomasa, modernizarea retelelor electrice, instalatii fotovoltaice prosumatori.
      5) Analiza beneficiilor socioeconomice.. Aici se incadreaza diverse prognoze incepand cu suma investitiilor private atrase pe plan local, nr joburilor create pe plan local (productie componente, proiectare, montaj, mentenana, etc), contributii la PIB si contributii bugetare, impactul asupra securitatii energetice, stabilitate si predictibilitatea pretului energiei electrice pe termen mediu si lung, beneficiile societatii la nivel local, national, samd.

      • Te repeti la nesfirsit Cu o pondere totala a regenerativelor in jur de de 85% din mix, cu aceasta pondere riscul ca Ro sa intre in blackout, nu odata, ci de multe ori, e de suta la suta.
        Pt tine e greu sa intelegi, aritmetica nu e partea ta tare, esti convins ca aceasta poat efi inlocuita de propaganda.

        • In zilele sezonului rece, cand cererea este mare si nu bate vantul de ex, capacitatea neta 60% backups flexibile /cu viteza rapida de reactie (la cerere) in combinatie cu capacitatea neta 10% biomasa+deseuri si capacitatile hidro elimina riscurile de „blackouts”. Pretul mediu anual (grosso-modo) la producator si modelul finantarii vi l-am aratat. Aditional, pot fi adaugate si capacitati de stocare pe durata scurta, i.e. baterii si energie termica asa cum a mentionat si dl Catalin.

          P.S: la nivelul tehnologic din prezent, Germania a integrat in mix circa 35% energie interminenta (circa 25% eolian si 10% solar), targetul producatorilor si al operatorilor pentru urmatorii 10 ani fiind majorarea ponderii interminentelor pana in jur de 50% din mix. Balansarea interminentei in retele se face cu centrale flexibile si inteligente (vezi punctul 2 in postarea mea mai jos @Mircea). Evident, la acestea se mai adauga si energia regenerativa produsa in centrale hidro si combustie deseuri+biomasa asa cum am mentionat in postarea anterioara (interminenta ambelor forme de energie este considerabil mai mica, incadrandu-se aproape in categoria energiei securitare). Cam atat despre propaganda domnule inginer.

          P.S. in anul 2019, pretul energiei produsa in noile centrale nucleare a fost in jur de $150 /MWh la turbina. Platesti matale diferenta? Garantezi matale aprovizonarea cu combustibili pe termen lung (daca trecem toti pe nuke, cererea si pretul la „yellow cake” va exploda… frictiunile geopoloticie si „mancarimea” pentru controlul zacamintelor de U nu se vor lasa asteptate). Proliferarea armelor nuke ramane cel mai mare risc la adresa civilizatiei… ne puteti garanta securitatea in conditiile in care centralele nuke vor rasari ca ciupercile dupa ploaie, la tot coltul? Nu in ultimul rand, ce vom face cu cantitatile imense de reziduri radioactive la nivel planetar? Teoretic vorbind, le putem debarca in atmosfera planetei Venus de ex, sau pe alte planete mai indepartate (acoperi matale cheltuielile de transport si riscurile?) https://ourworldindata.org/cheap-renewables-growth

      • CORECT !…cu mici variatii % posibile la unele RES, posibil a rezulta din piata energiei termice, care ar „da electricitate” si mai multa si din RES si din gaz…s-ar putea sa avem chiar prea multa electrcitate

  10. sau, mai simplist: daca ai capacitati excedentare (deci, nu stai „la mina importurilor”/traderilor, etc. care-ti dau „pretul marginal”) si combustibili locali in % semnificativ, (deci, importuri relativ mici, inclusiv prin intermediari) atunci, poti avea preturi la energie mai mici, mai corecte , mai previzibile si mai putin „volatile”…pai daca esti independent energetic (cum clameaza toti politicienii nostri ca obiective majore sau vise gen „hub energetic”), atunci, „who cares” about „electricity markets” si alte prostii d ‘astea…fara a mai socoti ca energia termica e considerata o „problema locala” si o unealta extraordinar de eficienta de a „manevra” in piata electrcitatii

    • Problema capacitatilor excedentare (indiferent ce se crede ca ar fi acestea ) face parte din ceea ce numim divesificarea surselor de obtinere a enegiei dar ele nu sunt purtatoare de pret mic decit in masura in care pretul de cost al parcursului ce tine de extragere , transport , depozitare si vinzare ajunge in forma finala subunitar pretului generat de intreg sistemul European de energie .Asadar degeaba ai carbune excedentar daca costul final depaseste pretul de piata .Tot jocul economic pe energie implicit si obtinerea de energie de la rusi este parte a ceea ce numim obtinerea profitului .

  11. “Știu că nu va răspunde nimeni pentru proasta gestionare a sistemului energetic național. Proastă gestionare care poate avea ca motive prostia sau trădarea! Va investiga cineva această cauză?”
    Răspuns: “Follow the money!” și vei vedea cine câștigă. Toată energia, atât cea produsă intern, dar mai ales cea importată, se vinde prin intermediari. Ei câștigă. De aia România are un apetit deosebit la energia importată. Politicienii doar îi protejează (în schimbul unei cote-părți din câștig) pe cei care intermediază achizițiile de energie “pompate” în sistemul național. Vă provoc să faceți o analiză a “jucătorilor” privați din piața autohtonă de energie și mai ales a automobilelor pe care le conduc ei și odraslele lor, oameni de afaceri de succes.

  12. Confuzie maxima, a iesit iarasi o varza!
    Spuneti „Să ne uităm la factorul de capacitate, adică la randamente!”
    Factorul de capacitate e una si randamentul e alta!
    Nu v-a tremurat pixul cand ati scris asta? :P
    In primul caz, factor de capacitate, (output/output maxim) ne referim la energie si vorbim de raportul intre energia livrata intr-o anumita perioada de timp si ce s-ar fi putut livra daca generatoarele ar fi functionat „in blana”, adica la putere maxima …si tot timpul.
    Daca nu ma credeti pe cuvant intrati aici
    https://www.eia.gov/todayinenergy/detail.php?id=42995
    „Capacity factors measure how intensively a generating unit runs. EIA calculates capacity factors by dividing the actual electrical energy produced by a generating unit by the maximum possible electrical energy that could have been produced if the generator operated at continuous full power. A capacity factor of 100% means a generating unit is operating all of the time”
    Graficul va va lamuri si cu alta confuzie
    „Capacitățile pe cărbune este posibil să fie raportate eronat de către ANRE, deoarece nu cred că au fost pornite și oprite de multe ori, acestea trebuind să mergă în bandă (adică non-stop). Astfel putem explica acest factor mic de capacitate: 39%”
    Aoleo!
    Nu tineti cont de perioadele de revizie, mentenata, functionarea la puteri mai mici, ba chiar ordine de dispecer (astea pe carbune ies primele cand avem excedent de putere…alta confuzie consumul este dat de nevoie, nu ca avem productie mai mare, consumul moduleaza productia, de aia iarna avem consum maxim vs vara, nu ca iarna ar fi productia mai mare, iarna e mai frig, ziua mai scurta, nevoia e mai mare si sunt ‘lasate” sa produca si sursele fosile naspasau mai putin rentabile, la puteri apropiate de alea maxime)
    Revenind la factorul de capacitate, Ia sa vedem in state cum e, ma gandesc ca aia nu mint :P
    Un tabel cu factori de capacitate in USA,la fosile il aveti aici:
    https://www.eia.gov/electricity/annual/html/epa_04_08_a.html
    Pe 2020 avem:
    Carbune=40,5%
    Gaz natural, (ca tot ziceati sa lasam gazul sa curga :P), la ei curge, nu se joaca, atat la carbun cat si la gaz
    CHP-uri= 57%
    gaz doar ptr electric=11,5%
    gaz care produce abur=14,2%
    combustie pe gaz=15,1%
    de ce credeti ca sunt asa de mici ultimele trei?
    Daca vreti sa vedeti factori la nonfosili aveti aici
    https://www.eia.gov/electricity/monthly/epm_table_grapher.php?t=epmt_6_07_b
    Pe 2021, de ex:
    Geotermal=71%
    Hidro=37%
    nuclear=92%
    vant 34.6%
    solar 24,6% (Asta apropo si de al 11% la PV de care am mai vorbit.)
    Un alt link, mai simplu.
    https://www.energy.gov/ne/articles/nuclear-power-most-reliable-energy-source-and-its-not-even-close

    In al doilea caz, randament,(output/imput) pornim de la raportul puterii de iesire vs cat „bagam” ca sa obtinem acea putere.
    Putem sa ajungem si la energie folosind puteri medii, specifice unei anumite perioade, inmultim cu orele etc.. Dar astea nu reprezinta factori de productie, ptr ca nu ne referim la ce am putea produce maxim, ci la raportul cat bagam si cat scoatem, da?
    Dupa cum ar trebui sa se stie si ca randamentul nu este o constanta pe intreaga plaja de putere a unui generator oricare ar fi el.
    Cat privetse pretul la energie el a crescut in principal pt ca a crescut pretul la fosile, nu la apa, vant sau soare.
    Ar trebui sa folosim cat mai mult non fosil… stabil , nu volatil…de aia ziceam de ma doare gura de nuclear si hidro. Dar, na, altii vor gaz si carbune, ca are factor de capacitate, adica randament, mai bun :P
    OK, gata…nu o sa mai intru pentru ca am impresia ca sunt, totusi, prea multe confuzii la cineva care scrie despre energie… sau gresec eu maxim, asa ca oricum nu mai are rost

    • Domnul Pacuraru nu este inginer, ca urmare pentru noi, care avem aceasta formatie, uneori confuziile intre energie si putere sau alte marimi raportate sunt suparatoare.
      Concluziile sunt corecta, demonstrarea lor este inginereste deficitara.
      Sa mai scrieti ca e de bine!

    • „Ar trebui sa folosim cat mai mult non fosil… stabil , nu volatil…de aia ziceam de ma doare gura de nuclear si hidro. Dar, na, altii vor gaz si carbune, ca are factor de capacitate, adica randament, mai bun
      _____
      1) Din cate am inteles, calitatea carbunelui romanesc cam lasa de dorit, motiv din care exploatara nu este sustenabila, respectiv trebuie sustinuta cu banii contribuabililor la buget (pe termen mediu si lung).

      2) Fluctuatia/interminenta energiei eoliene si solare reprezinta o provocare, in prezent insa… nu mai este o problema, poate fi rezolvata cu centrale flexibile pe gaz /cu viteza rapida de reactie – vezi Aici 1 , 2 , 3 , 4 , samd. Daca Germania ar fi avut potentialul hidro al Romaniei de exemplu, ponderea regenerabilelor in mixul electric ajungea undeva in jur de 80%. Este ceva nu? https://energy-charts.info/charts/energy_pie/chart.htm?l=en&c=DE

      3) Energia nuke este aparent o solutie simpla (dpdv tehnic), reprezinta insa o serie de dezavantaje socioeconomice, incepand cu pretul relativ mare al energiei la turbina in jur de $150 /MWh (ma gandesc ca diferenta de 75/MWh tot consumatorii /contribuabilii trebuie s-o achite, intr-un fel sau altul) pana la provocarea cu depozitarea deseurile toxice /radioactive pe termen lung. Sistemul rigid si centralizat (bazat pe nuke) se confrunta cu puncte slabe si in privinta securitatii energetice. i.e. aprovizionarea cu combustibil de ex. poate fi intrerupta (si nici nu cred ca ar putea fi garantata daca toata lumea ar trece pe nuke 50%; nuke „la tot coltul”). In plus, pericolul accidentelor de proportii (avarie, atac militar, atac cibernetic, terorist, etc, Doamne fereste-ne) nu poate fi complet eliminat, securitatea nu poate fi garantata in proportie de 100%. In opinea mea, sistemul felxibil si descentralizat (bazat pe regenerabile+backups pe gaz) este net superior – in special in cazul Romaniei, avand in vedere ca se bucura de un potential de invidiat (hidro, eolian, solar, biomasa ) si de resurse proprii de gaz peste media europeana.

    • stimate domn, daca calculez factorul de capacitate, stiu exact ce este … nu uitati ca eu nu scriu pt dumneavastra, cei din industria energetica ci pentru oamenii de rand, daca nu dau comparatia „un fel de” , pe care nu o repet chiar des, cei care nu stiu despre ce este vorba nu vor intelege …

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărților „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și „Energia – o problemă de securitate națională” (2022), precum și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro