duminică, decembrie 5, 2021

Energia – prioritate a viitorului guvern

Viitorul premier este astăzi un sinucigaș care poate deveni un profesionist al administrației dacă vom ieși cu bine din iarnă. Spun acestea numai gândindu-mă la problemele industriei energetice naționale. Dacă nu-și va alege câțiva bun-cunoscători a sistemului, sigur va da greș!

Există câteva puncte cheie unde trebuie să-i pună. Sperăm ca să înțeleagă că politrucii nu au ce căuta în acele posturi câțiva ani de acum încolo. Telefoanele și presiunile de partid îi vor face rău!

Ce probleme trebuie să rezolve? În cât timp? Peste câți ani se vor vedea rezultatele?

Prețul tuturor tipurilor de energie este ridicat! Să începem cu lemnele de foc: acestea s-au scumpit datorită lăcomiei celor care le „recoltează” și le distribuie. Avem 3,5 milioane de gospodării (peste 45%) care se încălzesc cu lemn de foc. Prețul lemnului a crescut nejustificat. Aici cred că se impun reguli / intervenția statului, existând posibilitatea unor rezultate imediate, care sunt necesare, cunoscut fiind că cei cu venituri extrem de mici încă se mai încălzesc cu lemne.

Gazele reprezintă următorul combustibil folosit la generarea de energie termică. Consumul casnic reprezintă aproximativ 35% din total consum. Aici avem două influențe: pretul extern, impus de Gazprom și „prostia sau trădarea” celor de la Romgaz la care se adaugă (hai să-i zicem) lăcomia OMV-ului. Când zic ceva de Romgaz, mă gândesc la scăderea producției și la depozitele umplute cu doar două treimi din capacitate, mă gândesc la „greșeala de proiectare” a capacității de extracție a conductelor din depozitele de stocare a subsidiarei Depodaz.

Prețul gazelor este dat de „piață”. Adică de BRM. Majoritatea tranzacțiilor sunt făcute prin contracte bilaterale și doar o mică parte prin BRM. Dacă ne uităm la firmele acreditate să tranzacționeze gaze, acestea nu sunt mai mult de 70. Cei doi producători majori, cei trei producători minori, care nu depășesc 4% din totalul extracției, cei doi importatori și restul este reprezentat de furnizori, adică de vestitele gulere albe ale energiei. Nu este o piață bine organizată, având reglementările bursei de mărfuri, dar neavând casă de compensare, ceea ce ar trebui să fie asigurarea finalizării tranzacțiilor conform contractelor încheiate în ring, nu este supravegeată de ANRE, care ar trebui să fie un ASF al ringurilor unde se tranzacționează energie, cunoscând că se tranzacționeza contracte forward pe gaz. Mulți consumatori mari s-au trezit cu furnizorii la ușă în vederea renegocierii contractelor atribuite prin BRM. (Culmea este că și tranzacțiile cu energie electrică încheiate prin BRM doresc a fi renegociate de furnizori.)

Consumul casnic de energie electrică reprezintă aproximativ 25% din total consum. OPCOM-ul este principala „piață”, dar OPCOM nu este nici măcar o piață ci o „platforma de tranzacționare”, care nu are nici una din caracteristicile unei piețe organizate, adică a unei burse de mărfuri, în cazul nostru de energie. A auzit cineva că ANRE-ul ar supraveghea OPCOM-ul? Această „platformă” aparține Transelectrica, compania națională care este transportator, operator de sistem și are rolul de a menține funcțional sistemul energetic național prin servicii de sistem și echilibrare, deci ar interveni o incompatibilitate. Mai adăugăm că reglementările tranzacțiilor nu sunt în totală concordanță cu reglementările burselor europene de energie, nu există o casă de clearing, că nici un organism nu asigură finalizarea tranzacțiilor în condițiile date de contractul inițial, că nu există mecanisme care să reacționeze în cazul unor dezechilibre datorate manipulării, că nu există o instituție care să pregătească profesional, să reglementaze și să acrediteze activitatea persoanelor care acționeză de fapt ca brokeri în piață.

Creșterea prețurilor este dată în special de piața internă. Cererea este mai mare decât oferta, adică nu mai avem capacități de producție care să acopere necesarul. S-au închis foarte multe capacități securitare, în special pe cărbune și gaze și nu s-a pus ceva în schimb. La o numărătoare sumară a capacităților închise, România a pierdut aproape 5000 de MW și nimeni nu s-a gandit că acestea trebuie înlocuite. Creșterea prețurilor se datorează de asemenea și pieței externe, importurile din ultimile zile trecând des peste 1500 MWh, ajungând aproape de pragul de 2000 MWh. Noroc că interconexiunea permite un import de aproape de 3000 MWh.

Ce trebuie făcut?

UE ne zice că putem micșora taxele și impozitele, dar experiența anilor trecuți ne arată ca de fapt acestea s-au transformat în profiturile intermediarilor și prețurile nu au scăzut. În alte țări s-au plafonat prețurile. Printr-o plafonare a trecut și România, odată cu Ordonanța 114, și s-a demonstrat că mai mult a dezechilibrat tot ce cuprinde industria energetică. Autoritățile se gândesc la acest tip de acțiune. Sunt de acord că în criză trebuie să ai soluții de criză, dar cred că trebuie să se specifice clar pentru cât timp se aplică astfel de măsuri. Vicepreședintele ANRE ne spune că se pot scoate două taxe: cea care se referă la certificatele verzi, care sunt în ajutorul celor ce produc energie electrică din eolian și solar, ceea ce este fezabil și taxa pe cogenerare. Mai jos arat că relația dintre producția de energie termică și electrică nu trebuie dezechilibrată, deci această propunere ar duce la distrugerea SACET-urilor.

Dacă se va lua decizia ca prețurile să fie plafonate, măcar cei care decid să țină cont de ceea ce spune profesorul Dumitru Chisăliță aici.

Consider că este obligatoriu că dacă se ajunge la plafonarea prețurilor pe un timp extrem de limitat, în tot acest timp cele două piețe de energie să fie reconstruite pe principiile enumerate mai sus. De asemenea introducerea instrumentelor de hedging prin instrumente derivate (ex. futures) ar face ca să existe posibilitatea „asigurării” unor prețuri pe care pot conta consumatorii.

Urgența cea mai mare este în asigurarea posibilitatii populației să se încălzească. Știm că avem peste 1.300.000 de gospodării, consumatori captivi de energie termică legați la SACET și aproape 4.000.000 de gospodării care se încălzesc cu centrale individuale „de apartament”. Ambele sisteme de încălzire folosesc preponderent gazele și nu cred că mai există un SACET pe cărbune în afară de cel din Iași. Cum am scris acum două săptămâni, expicând formarea prețului energiei termice, statul trebuie să intervină deoarece există riscul ca foarte multe familii să nu își permită să-și plătească consumul de gaze sau „întreținerea” în cazul celor care stau la bloc.

Avem primul caz: familiile care au centrale individuale. Parmalentul a adoptat Legea consumatorului vulnerabil. Înțeleg că este stufoasă, că procedurile sunt greoaie, dar există totuși un ajutor dat celor care nu își permit să plătească sumele mari cerute de furnizori.

În privința gospodăriilor legate la SACET lucrurile sunt mai complicate. Spuneam acum două săptămâni că aproape 65% din populația urbană nu își poate plăti la timp cheltuielile de întreținere. Neplata întreținerii înseamnă neplata furnizorului de energie termică. Dar aproape întotdeauna acest producator este o termocentrală care produce și energie electrică și pe care sistemul energetic național se bazează. Orice sincopă a unui astfel de producător generează de fapt mari probleme SEN deoarece am spus că nu avem suficiente capacități de producție de energie electrică. Am afirmat de câte ori am putut că tehnologiile de producție, transport și distribuție sunt vechi, au randamente mici și pot colapsa oricând. Bucureștenii simt acest lucru de câțiva ani. Dacă un astfel de sistem mai suferă și un stres financiar, acesta chiar va colapsa. Rezultă o singura soluție: măcar în această iarnă SACET-urile trebuie să fie subvenționate suplimentar, lăsând la o parte subvenția pentru fiecare gigacalorie acordată de primării, fără de care multe familii ar îngheța în apartamente.

Prețurile mai pot fi scăzute dacă îndeplinim condiția ca să existe o producție care să acopere cererea. Nu știu dacă toate capacitățile închise mai pot fi readuse în stadiul de a produce, dar trebuie făcut acest efort. Nu înțeleg de ce investiția de la Iernut a Romgaz nu poate fi pusă în funcțiune repede, atât timp cât conducerea afirma acum câteva luni că 94% din investiție este realizată. Chiar și ultimile repoarte către BVB spun că investiția este realizată puțin sub 90%. Aritotel Jude, ne spune că va fi gata până la sfârșitul lui 2022. Oare de ce DNA-ul nu se sesizează pentru cea mai mare investiție a statului roman din ultimii 10 ani din industria energetică? Până la urmă este vorba de soarta a 268 milioane de euro (fără TVA) din banii colectați de la noi din taxe și impozite!

Un lucru este clar: singura modalitate de a scade prețul gazelor este investiția în capacități noi pe gaz. Dar cunoscând că legislația ce se referă la investiții este stufoasă și durează, o posibilă intervenție a viitorului guvern ar putea face ca în doi ani să avem cel puțin câteva sute de MW de capacități mici și medii puse în funcțiune și în patru ani câteva capacități mari. Așezarea acestora este descrisă într-un articol de acum patru luni: în zonele cu mare sărăcie energetică, adică în Moldova și Ardeal. Oricum, pericolul de black-out prevăzut în februarie 2022, nu poate dispare în cazul în care vom avea temperaturi de sub 15 grade, ceea ce este destul de posibil.

Un impact rapid ar putea avea realizarea cât mai urgentă a restructurării tuturor companiilor energetice la care statul este acționar și aici mă gândesc inclusiv la îndeplinirea misiunii inițiale a respectivelor companii și la cheltuirea banilor aiurea pe fel de fel de proiecte fantasmagorice. Trebuie să ne gândim și la microproducători, adică la prosumatori. Mărirea numărului acestora ar degreva o mică parte din producția destinată consumului casnic, dar asta ar putea însemna măcar câteva zeci de MWh pe care nu îi vom mai importa, adică un plus la balanța de plăți import – export.

După cum se observă nu am amintit nimic despre impactul creșterii prețurilor energiei asupra economiei. Nici nu vreau să mă gândesc la avalanșa de creșteri de prețuri care deja se observă și care se va propaga exponențial până la consumatorul final, adică până la noi.

Probabil cea mai importantă prioritate a guvernului viitor este definitivarea Strategiei Energetice care va stabili clar țintele pentru viitori ani ținând cont de urgențele industriei energetice, de situația globală și regională și de obligațiile asumate față de UE.

Distribuie acest articol

24 COMENTARII

  1. Un paradox al pieței energiei: cel mai vechi combustibil, lemnele de foc sunt si singurul combustibil care se poate stoca mai ușor. Teoretic asta ar trebui sa le facă mai puțin expuse la creșterile speculative de pe piața actuala pentru ca spre deosebire de gaze, petrol, nuclear sau cărbuni piața nu este dominata de mari companii.
    Pe vremuri oamenii își făceau vara sanie si iarna car, si unii chiar stocau lemne încă din timpul verii. Cine a făcut asta zâmbește acum la matrapazlâcurile de pe pieta energiei. Asta avea si avantajul ca erau deja uscate pana veneau zăpezile si nimic nu este mai neplăcut decât sa mergi afara iarna sa tai lemne si sa le pui ude soba.

    • Unde mai pui ca lemnele fac parte si din regenerabile si uneori sunt verzi :)

      Dar, voiam sa spun ca plafonarea preturilor energiei nu e prea stimulanta pt creerea unor noi capacitati de productie. De ce ar baga bani un investitor in energie daca stie ca atunci cind sunt de cistigat bani, statull ii taie posibilitatea de specula?
      Desigur certificatele verzi, atit de iubite si laudate, mai ales de birocratii europeni, pot sa lipseasca pt totdeauna.

  2. CECC iernut este conform raportului executat 65-70%, un 80% chinuit daca adaugi si cursurile de formare si alte chestii care nu aduc valoare adaugata. Cei 65-70 % sunt executati, restul e vrajeala pentru a nu-i baga in rahat pe cei de la Romgaz care au platit peste 90% din valoarea contractului.
    Deci daca pentru 70% a fost nevoie de 3,5 ani ( pana lucrarile s-au oprit) si de 250 M euro logic este ca sa fie finalizata investitia in minim 2 ani si sa coste cam 70 M euro.
    D-l politruc Jude, prieten cu Popescu ministru lipsei de energie, a declarat in Parlament ca termina intr-un an si ii da Asocierii, cu care se judeca dupa ce i-a reziliat contractul, restul din contract adica vreo 7 M euro. LoL!
    Iata de ce nu se termina niciodata proiectul asta pentru ca Romgazului e frica sa isi asume ceva de teama catuselor pe care oricum le vor purta micii politrucii care au gestionat acest proiect. Marii politruci vad ca se spala pe maine in frunte cu Virgil si Jude si dau vina pe greaua mostenire a lui Volintiru.
    Cat despre restul cred ca singura solutie este ca acum 100 de ani lumea sa se duca in padure si sa taie / culeaga lemne si un pulovar in plus pentru cei din orase asa cum ne indemna tovarasu’.
    STATUL NU POATE FACE CENTRALE PENTRU CA HABAR NU MAI ARE, ROMGAZ E EXEMPLUL CLASIC, CU CE SE MANANCA, AR TREBUI SA INCURAJEZE FIRMELE PRIVATE, OMV E EXEMPLU CLASIC, SA INVESTEASCA!

  3. „o posibilă intervenție a viitorului guvern ar putea face ca în doi ani să avem cel puțin câteva sute de MW de capacități mici și medii puse în funcțiune și în patru ani câteva capacități mari.”

    Capacitatile mici si medii /CET pe gaz situate in jurul oraselor fac sens, dat fiind ca sunt mult mai eficiente (valorifica si energia termica) si implicit sunt si mai rentabile, dar si mai flexibile in comparatie cu capacitatile mari. Noul sistemul energetic este eficient, descentralizat, flexibil si inteligent, beneficiile socioeconomice sunt si ele pe cat se poate de evidente:
    – faciliteaza cresterea „eficientei energetice” si reducerea emisiilor,
    – faciliteaza cresterea ponderii energiei ieftine (din regenerabile) in mix, pana in jur de 70%-80%?
    – faciliteaza atragerea investitiilor private pe plan local (de ordinul miliardelor?) in valorificarea surselor regenerabile,
    – faciliteaza crearea noilor locuri de munca directe (si bine platite) pe plan local… in proiectare, montaj, mentenanta,
    – si nu in ultimul rand, faciliteaza cresterea PIBului, a prosperitatii si a securitatii energetice.

    In Germania de exemplu, au inceput sa rasara centralele mici si medii (inteligente, flexibile si eficiente) pe gaz. Mai jos doar cateva exemple, tranzitia energetica a inceput.

    https://www.siemens-energy.com/global/en/offerings/references/marzahn-power-plant.html

    https://www.youtube.com/watch?v=ezD-6zkABwA

    https://press.siemens-energy.com/global/en/pressrelease/gas-turbines-siemens-energy-are-providing-leipzig-climate-neutral-power-supply

    https://www.youtube.com/watch?v=BDuBq6ZPb7s

    P.S. in locul centralei de la Iernut (capacitate electrica de 400 MW, instalata in spatele dealului) se puteau instala 4 centrale de 100 MW, cate una in Timisoara, Iasi, Cluj, Oradea si Targu Mures sa zicem – in parteneriate intre sector public (companii municipale) si sector privat serios- gen Siemens, Värtsila, et al.

    • …admirabile incercarile dumneavoastra de a a convinge escrocii si idiotii lor utili, insa problema nu este una de logica, ci faptul ca matush Tamara poate lua „comision” mult mai usor atunci cand platesti 9 miliarde (cel putin) pe o singura unitate de productie, „protejata” netransparent ca „secret de stat”, decat sa primesti 10 miliarde pentru 20-50 unitati care ar asigura un confort si siguranta mai mare a populatiei dar complica mult mai mult lucrurile pentru matusha Tamara

  4. Statul eșuat ( expresia primului între primi ) nu are ce strategie sa adopte. In nici un domeniu.
    Dovada sub ochii tuturor, gestionarea pandemiei. Adică habarniști dar bine plătiți.
    Suplimentar, când se împrumută in draci sub mareata strategie a lui Superloază că să plătească salarii și pensii , să hrănească clientela care îl susține , de unde bani pentru oricare reparație capitală energetica ?
    Mă întreb dacă și școala asta românească a mai pregătit și mai pregătește tineri electricieni pt. medie și înaltă tensiune , lăcătuș mecanic cazane abur , turbine și generatoare, daca avem electrotehnici tineri sau mergem înainte din inerție. Pina ies la pensie sau crapă și aia școliți in RSR.
    Întreb că nu am date.
    Oricum , eu personal nu am văzut nici o țară europeana ( comunitară sau extracomunitaria ) care să își distrugă cu avânt moștenirea lăsată de înaintași ca România.

    Gaze din Marea Neagra , NIMIC.
    Două reactoare , nu se știe când și cu ce tehnologie.
    Că marioneta ministru nu are habar de existenta fabricii de apa grea și a fabricii de bare de combustibil nuclear. Deci logica elementara zice sa mergi tot pe CANDU.
    Și ce țără aiurita ești dacă aștepți împrumut american sa faci două reactoare ?
    Când doar in 2020 ai bătut oricare record istoric împrumutând 102 miliarde lei ca noua datorie și în acest an bati bine peste 80 miliarde noua datorie.
    Problemele sunt extrem de complicate.
    Calitate umană.
    Organizare .
    Finanțe.
    Toate in un hal fără de hal. ☹️☹️

  5. Ceea ce uita guvernul si parlamentul este eliminarea penalitatilor la facturile de intretinere lunare din blocuri. Exista multi care sunt in somaj tehnic, altii fara locuri de munca in pandemie, f.multi cu pensii pana in 1500de lei. Daca firmele au fost scutite de penalitati, cetatenii de la bloc de ce nu au aceleasi facilitati?!!

  6. Larga categorie a ignorantilor in chestiuni energetice, din care fac parte si eu, simtim nevoia sa ni-se explice pe intelesul nostru, care-i motivul real pentru care reactorul 2 al centralei nucleare de la Cernavoda se debranseaza automat de cateva ori pe an, cam de prin 2018.
    Ieri, Ministrul Energiei baiguia prin telefon pe Digi 24 ca vantul si ploaia pot dauna functionarii reactorului numarul 2!
    Pare evident faptul ca nu s-a nascut inca ministrul capabil sa gereze competent si autoritar acest sector economic.
    Inlatur banuiala teribila ca reactorul s-ar putea autoconecta la o inteligenta extracomunitara sau extraterestra, straina de interesele nationale.
    https://www.economica.net/un-reactor-al-centralei-de-la-cernavoda-a-cazut-importul-a-sarit-de-2-100-mw_537368.html

  7. Domnule Clement, centralele electronucleare au o durata de viata de maxim 30 de ani, in conditii f.sigure. Pe masura ce trece timpul dau rateuri. Dupa 1990 trebuia sa fie deschisa investitia pentru reactoarele 3 si 4. Dar si propuneri de noi centrale electronucleare. La noi nimic. Cat de curand resctoarele 1 si 2 vor trece in conservare. Hidrocentralele ca sa produca la capacitate maxima este nevoie de precipitatii, decolmatarea periodica a lacurilor, modernizarea turbinelor. In termocentrale pe carbune este nevoie de sustinerea cercetarii pentru a se descoperii noi metode de ardere mai putin poluanta. La cata energie, importam, ar trebui grabite lucrurile, dar partidele se zbantuie sa il sustina pe un cioban venit din Oltenia care nu se pricepe la nimic.

  8. A declansat legatura din statia electrica cu SEN-ul. Se intampla peste tot. Problema ca la nuclear nu poti sa il repornesti foarte repede, trece mult timp pana il poti reconecta.
    La clasic sau ciclu combinat dai prin esapari TA si reconectezi in cateva minute.

  9. Esti probabil consultant sau prin invatamant?
    Cogenerarea este eficienta economic/tehnic cand dai din echipamentele energetice sarcina maxima termica.
    In Romania sarcina constanta termic e cea de apa calda, care este un 10-12% din sarcina maxima. Deci cand dimensionezi ca sa fii eficent economic pornesti sa acoperi aceasta sarcina de 8760 h/an. Daca vrei in cogenerare mai multa sarcina termica scoti bani din buzunar si cresti puterea instalata scazand durata de utilizare a puterii instalate. De aia CET-urile au CAF-uri ca sa acopere aceasta diferenta intre sarcina termica pentru prepararea apei calde si cea pentru incalzire care este utilizata cam 3000h/an!
    Cat despre investitiile locale cu puteri mici sa le finantezi e al dracu de greu, ca sa nu zic cum se chinuie Aradul cu proiectul de inchiriere motoare cu gaz sau cum au murit proiectele private de cogenerare cu motoare cu gaz de la Buzau si Fagaras!
    In plus, seriosii tai livreaza doar echipamente nu fac partea de EPC ca sunt prea mari riscurile.
    Ca sa parafrazez o zicala care era cand am inceput eu munca: Cu bani poate toata lumea, noi tb sa o facem fara bani!

    • Raman la concluzia ca pentru situatia din Romania centrala de apartament ramane cea mai buna solutie. Nu ai treaba cu vecinii, nu ai treaba cu banii, cand n-ai bani o dai mai incet, se preteaza cel mai bine la incalzirea in pardoseala. Iar cel mai important, statul nu cheltuie niciun ban, fiind investitie privata. CET-urile au fost si sunt o uriasa gaura neagra si produc numai pierderi financiare si capusare politica. Nu inteleg de ce nu s-a invatat nimic din experienta de pana acum si se tot insista cu solutia asta care nu e fezabila economic.

    • a. faci separat cogenerare pentru apa calda si separat pentru caldura. In loc de o centrala cogenerare 100 MW apa calda + caldura + CAF, faci una de 15-20 MW cu cogenerare cu apa calda cu functionare continua la randament si una de 50 MW cu cogenerare folosita doar 6 luni/an (pentru termoficare) si fara cogenerare cand e varf de consum
      b. la centrala de 100 MW in cogenerare adaugi un reformator cu abur pentru carbune sau pacura/diesel – in lunile fara termoficare, doar cu apa calda – si obtii gaz pentru ardere in turbina fara sa mai platesti certificatele verzi respective

    • @PIFu
      in vestul continentului, finantarea CET-urilor mici si medii se face usor: subventii (fonduri europene) in jur de 10%, iar restul de 90% este adus de investitori privati (fonduri de investitii, companii de utilitati), companii municipale sau o combinatie din ambele. CET-ul din Berlin-Marzahn de exemplu (260 MW electric + 230 MW termic) a fost finantat de operatorul Watenfall – o companie suedeza de utilitati. Suma subventiilor a fost de €20 milioane. Apropo, antreprenorul general /EPC, a fost Siemens AG. https://press.siemens.com/global/en/pressrelease/siemens-supports-berlin-climate-friendly-energy-supply

      P.S. Ca idee, Watenfall detine si o parte din reteaua regionala, dar si parcuri eoliene in regiune. Astfel, in sezonul rece (cand bate vantul) turbina electrica functioneaza cu o capacitate redusa, in medie sub 50%, reducand astfel considerabil consumul de gaz. Pentru sezonul cald, pe langa cateva parcuri fotovoltaice, Watenfall mai nou finanteaza si prosumatori (cumparandu-le excesul de energie pe timpul zilei – la orele de varf). https://www.vattenfall.de/solar

      PPS.
      Complexe rezidentiale sau cladiri mixte mai departe de reteaua termica, isi produc singure energia termica si electrica (surplusul energiei electrice fiind din nou vandut in retea). https://xn--wrme-loa.vattenfall.de/dezentrale-energieversorgung/

  10. Va propun urmatoarele masuri URGENTE
    1 – Terminarea de urgenta a ctiunii ROMGAZ de cumparare a participatiei EXXon la explorarea si pregatirea exploatarii gazelor naturale din perimetrul – Marea Neagra. Inteleg ca s-a prelungit termenul de discutii-tratative ! Vorba multa – moarte sigura – mai ales ca avem un „Citu” care se agata de scaun si este inconjurat de „alde valceni” !!! Contractul TREBUE INCHEIAT PANA LA 31. Dec 2021 !!
    2 – Contractarea ( ca nici ROMGAZ nici PETROM-OMV nu au capacitatea tehnica cu o firma CAPABILA pentru executarea operatiunilor necesare exploatarii pana la 28 Feb. 2022 – Inceperea exploatarii gazelor din M. Neagra TREBUE a inceapa pana in toamna anului 2022
    3 – Concomitent ROMGAZ + PETROM-OMV sa inceapa lucrarile necesare transportarii si conectarii gazelor exploatate la sistemul national de transport – distributie gaze naturale.
    4 – Contractarea si ASIGURAREA CONDITIILOR NORMALE DE LUCRU (paza si protectie !) pentru explorarea GAZELOR DE SIST – actiune inceputa si SABOTATA- SISTATA – hai sa nu mai spunem de cine – ipana la 31 Dec. 2021 Se va derula initial pe aceleasi perimetre stabilita anterior – urmand a se stabili si alte zone cu bune perspective – Inceperea explorarii cel tarziu in Feb. 2022.
    Cred ca ceea ca va propun ESTE PERFECT REALIZABIL si ABSOLUT NECESAR Romaniei.
    Nu sunt noutati ci doar un PROGRAM MINIMAL si URGENT

    • Imi cer scuze ca insist ! Dar situatia energetica s-a complicat pe plan mondial si se contureaza masuri ULTRA-URGENTE – asa cum SE IAU de marle tari industrializate – puteri economive
      1 – Reprnirea termocentralelor pe carbune . Si USA si mai ales China, fac in prezent. USA preconizeaza o crestere a exploatarii de carbune pe 2021 cu ca +14.5 % Productia de en. electrica din carbune se prelimina in 2021 a fi de peste 23 % din total (fata de numai 19 % in 2020). Mai mult exportul de carbune al USA se prelimina in 2021 la 83,8 mil shorttons – in crestere fata de 2020 cu 21,3 % cand a fost 69,1 ; iar pentru 2022 se prelimina la 99,1 (crestere cu 43.4 %) Si unde credem ca va merge acest caarbune ? Oare nu China care importa masiv si in puternica crestere Deci :
      a – UE sa renunte la certificatele verzi cel putin pentru 2021 si 2022Cerere IMEDIATA si IMPERATIVA –
      b – Romania sa reporneasca termocentrale pe carbune si sa intensifice exploatarea carbunelui energetic
      Si – vorba lui Farfuridi ” Din aceasta dilema nu se poate iesi” !

      • Investitiile in sectorul energetic au fost inghetate pe marginea socului Corona. Evident, productia carbunelui se ajusteaza mai repede decat productia gazului. In fine, daca insistati sa subventionati dvs personal (sau, ma rog, investitorii americani) exploatarea lignitului romanesc de calitate inferioara, salariile a 50.000-100.000 de mineri, etc, atunci este Ok. Bruxellesul insa, pune la dispozitie fonduri pentru subventionarea urmatoarelor proiecte in sectorul energetic:
        1) CET-uri inteligente si flexibile (cu capacitate mica si medie) situate in centre urbane,
        2) Productia energiei regenerabile la nivel de prosumator (Casa Verde, Casa Verde+, etc)
        3) Reconditionarea termica a cladirilor
        3) Parcuri eoliene offshore,
        4) Modernizarea si extinderea retelelor electrice,
        5) Proiecte de cercetare (productie hidrogen curat, etc).

      • Iertati-ma, domnule Iliescu, carbunii energetici (termali, indeobste numiti la noi lignit) romanesti sint de proasta calitate. Si scump de extras si de preparat. Exceptiile sint putine. Rezerve de carbuni bunicei am avea destule pentru citeva sute de ani, nu ar fi o problema insa sint mai scumpi decit carbunii de aceeasi calitate sau mai buni, mult mai buni si MAI IEFTINI din import!
        Mineritului de carbune romanesc ii putem pune cruce, 3-4-5 mine pot ramine competitive insa nu mai mult. Restul si economic si ecologic e mai bine fie inchise si sa se importe carbuni de calitate si ieftini pentru energia securitara a Romaniei. Toate astea se pot face intr-un orizont de timp de 2-3 ani, dupa ce trece molima si criza energetica mondiala.
        Ramin citeva probleme, unele cu solutie cunoscuta: rezolvarea problemei logistice a transportului ieftin a carbunelui de import din Constanta/Tulcea/eventual Galati la termocentralele existente – adica investitii masive in caile ferate Tulcea-Medgidia, Craiova – Tr Severin (in primul rind Balota) sau folosirea unui alt lant logistic pe care eu nu-l stiu – si aducerea termocentralelor pe carbuni la standardele de productie (si de poluare) din 2021. Nu exista nici o alta problema in a importa carbuni ieftini si buni din Rusia, Ucraina sau Indonezia. Nici financiara, nici politica. Nici una! Trebuie doar niste oameni cu cunostinte in materie si cu coloana vertebrala.
        Ramine insa o problema foarte mare la care eu nu stiu sa raspund: ce faci cu oamenii pe care va trebui sa-i dai afara? Experienta anilor 1997-2000 arata ca nici n-am stiut ce facem si ca nici n-a iesit bine! Contabilii de la Banca Mondiala au impus o solutie financiara, inchiderea mineritului romanesc ceea a dus la insanatosirea finantelor tarii insa rezultatele in societate au fost saracirea unor regiuni intregi ale Romaniei. Nici una nu si-a revenit de atunci, toate zonele foste monoindustriale (miniere) sint sarace lipite!

        • lantul logistic pe care nu-l stiti si care poate fi functional in 2 saptamani este aducerea lignitului de import pe Dunare (canal D-MN) si transfer pe cale ferata la danele nefolosite ale santierelor navale din Drobeta si Dierna; de acolo spre termocentrale Halanga si Isalnita, poate mai departe. Asta ar rezolva problema de energie doar in iarna asta, dupa care se poate trece pe gaz (din Marea Neagra), eoliene si fotovoltaice cu stocare. Eu as face doar reactorul 3 la Cernavoda (800 MW pe 5 miliarde) iar de restul de 4 miliarde as cumpara productie si stocare de 3 GW – turbine pe gaz (20-50 MW) eoliene (se pot instala offshore si impreuna cu platformele de petrol), fotovoltaice si stocare.

          • 1) Sorry, 800 Megawati pe 5 miliarde puteti face pe banii dvs, nu pe banii contribuabililor (cine plateste pierderile de circa 2,5-3 miliarde?)
            2) In plus, centralele nucleare au „zero” flexibilitate. In acest context, daca ocupati „firele” si capacitatea cu energie nuke, trebuie sa renuntati la exploatarea potentialului fotovoltaic si eolian offshore – respectiv la atragerea fondurilor europene si a investitiilor private (de ordinul zecilor de miliarde) in domeniu, noi locuri de munca directe si bine platite (in productie componente, montaj, mentenanta, etc), lanturi noi de furnizori, know-how, samd. Noul sistem energetic este eficient, flexibil si inteligent (permite integrarea regenerabilelor ieftine pana in jur de 75%-80% din mix).

  11. Noi suntem in Romania si experienta a deomnstrat ca firmele private iau teapa cand vor sa intre in afacerea cu cogenerarea pentru ca e un serviciu public care asigura niste avantaje politrucilor care il gestioneaza ( spagi, locuri de munca pentru habarnagii, putere, acces la bani etc). Iasi, Buzau, Alba Iulia, Fagaras etc au fost afaceri vu bani privati ce au murit cu cogenerarea pe buze, cu randament mare si degeaba ca nu isi incasau banii de la platitori si subventiile de la primarie.
    Daca am fi fost in Germania nu am fi avut aceasta discutie! 😇
    Chestia asta cu aburul folosit la producerea hidrogenului e fezabila daca ai mina in spatele curtii pentru ca i Romania pretul transportului carbunelui cu trenul este egal cu pretul carbunelui! (Cel putin asa stiam eu).

    • Sectorul privat functioneaza si in alte servicii publice, i.e. sectorul sanatatii, finante, etc. Intre timp, nivelul mediu al salariilor a crescut bine si in Romania, gigacaloriile si kilowatii nu pot fi subventionate la nesfarsit, cel putin nu la toata lumea. Gospodariile cu venituri mici, sub medie, pot fi subventionate sub forma de majorare a pensiilor minime (nu a celor speciale) sau sub forma de ajutoare sociale. Restul (majoritatea de fapt) fac concedii de doua ori pe an, petreceri, distractii, muzica, voie buna, etc, si se uita in gurile politrucilor – cine ii subventioneaza mai mult energia – in loc sa economiseasca putin si sa puna mana la izolatul locuintelor.

Dă-i un răspuns lui neamtu tiganu Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărții „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Carte recomandată

“Să nu apună soarele peste mînia noastră. Un psiholog clinician despre suferința psihică” – Andrada Ilisan

”Berdiaev spune că la Dostoievski singura afacere, cea mai serioasă, cea mai adîncă e omul. Singura afacere de care sînt preocupați toți în Adolescentul e să dezlege taina lui Versilov, misterul personalității sale, a destinului său straniu. Dar la fel e și cu prințul din Idiotul, la fel e și cu Frații Karamazov, la fel e și cu Stavroghin în Demonii. Nu există afaceri de altă natură. Omul este deasupra oricărei afaceri, el este singura afacere. Tot omul e și-n centrul acestei cărți. Și lipsa lui de speranță.” Continuare…

 

 

 

Carte recomandată

”Incursiunile în culisele puterii lui Vladimir Putin îi oferă cititorului panorama plină de nuanţe, paradoxuri şi simulacre a unui regim autocratic unic în felul său. Analizele lui Armand Goşu sînt articulate elegant şi se inspiră din monitorizarea directă a evenimentelor, ceea ce ne permite să traversăm nevătămaţi labirintul slav întins între Sankt-Petersburg şi Vladivostok.” (Teodor Baconschi)

Cumpara cartea, 39.95 RON

Daca doriti un exemplar cu autograf accesati linkul acesta

 

Esential HotNews

Top articole

De ce majoritatea modelelor climatice sunt „fierbinți”?

O bună parte din articolele mele publicate pe această platformă discută modele (simulări) ale variațiilor unor parametri climatici precum concentrația de CO2,...

Dimensiunile teritoriale ale depopulării țării în anul 2020

Populația rezidentă a țării era la începutul anului 2021 de aproape 19,2 milioane locuitori. Declinul din anul 2020 a fost deosebit de...

Egalitatea și economia de piață

Narațiunea obișnuită despre egalitate în România este că acest „vis de aur” al poporului este pe cale să se destrame. Bogații devin...

Metroul la Otopeni – marele eșec al unor politicieni mărunți

Eșecul magistralei de metrou M6: 1 Mai – Aeroportul Otopeni este eșecul politicienilor preocupați să dovedească faptul că nu se poate, în...

Neamțu’ Țiganu’ citește Coranu’

Hafsa, Akif, Azra, Suleymen, Neyla, Dzina, Aisha... și multe alte nume. Eu nu știu cine sunt acești copilași, nu-i recunosc după fețe,...

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro