duminică, martie 23, 2025

Energia romanească și linia de înaltă tensiune Ucraina – Rusia

Alarmă!

Zilele acestea CSAT-ul se va întruni pentru a discuta și despre evoluțiile din regiunea Mării Negre.

În mai multe articole am tras atras atenția că Federația Rusă poate reaprinde oricând unul din conflictele înghețate din jurul Mării Negre. Tensiunile recente de la granița comună cu Ucraina, reîncălzirea conflictului din Dombas și exercițiile navale pe o treime din Marea Neagră au făcut ca NATO, UE și statele membre să traseze mai clar liniile roșii privitoare la politica de forță dusă de Kremlin. Mai adăugăm și valul de expulzări ale diplomaților ruși din multe țări europene.

Teoria mea este că aceste conflicte au fost amorsate și apoi înghețate pentru a stopa orice tentativă de exploatare de resurse energetice sau construire de trasee energetice independente de voința Kremlinului.  Am tras un alt semnal de alarmă privind resursele de gaze off shore (inclusiv cele românești) după ocuparea peninsulei Crimeea.

Amintesc de câte ori pot de ce se spune în strategia energetică rusească din 2012 (încă în vigoare) și în “Doctrina Gherasimov”:

  1. țările Uniunii Europene să devină cât mai dependente de gazul rusesc,
  2. Federația Rusă să facă investiții gigant în conducte,
  3. mărirea capacităților de transport din țările fostei URSS: Turkmenistan, Kazakstan, Uzbekistan și Azerbaijan către Occident, deci mărirea monopolului rusesc,
  4. crearea de firme intermediare în țările occidentale care să se ocupe de importurile de gaze,
  5. asocierea Gazprom cu “vechii parteneri de afaceri” ai acestuia în diverse firme,
  6. intrarea în acționariatul a cât mai multor firme de producție și distribuție de gaze sau producători de material rulant pentru industria extracției și transportului de gaze din Occident,
  7. achiziționarea companiilor naționale de transport și distribuție de gaze din cât mai multe țări europene,
  8. achiziționarea sau asocierea cu cât mai multe firme de infrastructură din țările europene (comunicații, transport feroviar, etc) la schimb cu un preț mai mic al gazelor. (Analiza facuta in 2012, la pagina 100, aici)

„În cazul conflictelor actuale a crescut rolul mijloacelor non-militare în atingerea obiectivelor politice și strategice, care au depășit în multe cazuri puterea și eficiența armelor, acestea devenind irelevante în realitatea modernă: uitilizarea componentelor informaționale și cibernetice, a forțelor speciale, a opoziției interne, a acțiunilor de dezinformare, a acțiunillor subversive a coloanei a V-a. (…) Noile conflicte vor fi asimetrice și mai puțin costisitoare, (…) astăzi combinarea dintre metodele tradiționale și „hibride a devenit o caracteristică a oricărui conflict armat.” (Nazare, Vasile, Phd – Semnificația Geopolitică și Geostrategică a Bazinului Mării Negre. Rivalitate și Cooperare în Spațiul Pontic, Revista Geopolitica, nr. 78 – 79 (2/2019), Editura Top Form, București 2019, pag. 79)

Fig. 1: Cleștele energetic rusesc (Cosmin Păcuraru)

Cleștele energetic rusesc poate acționa oricând asupra Europei ca parte a războiului hibrid și asimetric, producând schimbări fundamentale în relaționarea economică a statelor Uniunii, între ele sau cu vecinii non-UE.

România are o graniță de 700 de kilometri cu Ucraina. O Ucraină destabilizată va schimba relaționarea sa cu vecinii și a vecinilor între ei în funcție de interese. Semnele sunt clare: de câteva luni nu mai trece nici o moleculă de gaz rusesc prin conducta Rusia – Ucraina – România – Bulgaria, care traversează de la nord la sud Dobrogea, Turk Stream funcționeaza la capacitate maximă preluand fluxul sudic de aprovizionare a Europei, “portavionul Crimeea” alarmează țările NATO cu armele de acolo, cei 100.000 de soldați comasați lângă Dombas s-ar fi retras dar și-au lăsat armamentul greu pe poziții (ne spune Iulian Fota aici, adăugând: “nu cred că oamenii politici de la noi conștientizează sau trimit către popor mesajul că am intrat într-o epocă mult mai tensionată, și că trebuie să ne schimbăm atitudinea.”)

Declanșarea unui conflict regional schimbă fundamental relaționarea statelor NATO și UE cu Rusia. Avem o serie de sancțiuni aplicate Rusiei. Acestea se pot înmulți. În contrapondere, Moscova poate închide oricând robinetele (sudic și nordic) de gaze. Atunci, interesele fiecărui stat se schimbă fundamental. Interesele economice se pot reorienta către producția de apărare, însemnând o creștere a consumului de energie, energie furnizata (în mare parte) de Rusia.

România se poate trezi în imposibilitatea de a-și asigura energia necesară existenței sale ca stat.

Din 2019 suntem importatori de energie electrică, anul trecut am importat  2,75 TWh, ceea ce reprezintă cam 5% din total consum. Importul de energie electrică din Ungaria – Slovacia – Cehia nu este altceva decât import  mascat de gaz rusesc. Este energie electrică importata din țările amintite care nu au resurse energetice, altele decat gazul rusesc, sau mai au, eventual, cărbune local.

Sigur Germania (punctul de intrare North Stream) , Cehia, Slovacia (vecină cu Ucraina), Polonia (cea care se învecinează cu Kaliningradul rusesc și Ucraina), țările baltice (vecine cu Federația Rusă) și Ungaria (vecină și ea cu Ucraina), își pot schimba prioritățile industriale către apărare. România va fi obligată și ea să-și reconsidere obiectivele economice. Încă mai avem câteva oțelării și laminoare.

Producția românească de electricitate și în special cea de energie securitară (cărbune, gaz, nuclear) a scăzut. Știm că vor ieși din uz în viitorul apropiat peste 3000 MW de capacități pe carbune (insolvențe, Green Deal, defecțiuni, expirare de licențe și acreditări) și ca avem aproximativ 1000 MW de capacități pe gaz uzate moral și fizic, care oricând pot ceda. Nu ne punem problema de a produce mai mult pentru industria grea și de apârare ci doar problemele: (1) de a ne putea asigura aprovizionarea a ceea ce există și (2) de a fi pusi în imposibilitatea de a ne produce curentul necesar.

Fig. 2 Creșterea importurilor de energie electrică (Cosmin Păcuraru)

Fig. 3: Evoluația producției și consumului de energie electrică (Cosmin Păcuraru)

Fig. 4: Scăderea producției de energie securitară (cărbune, gaz, nuclear) (Cosmin Păcuraru)

Cred ca toată lumea este de acord că ceea ce Uniunea Europeana ne spune prin Green Deal va cădea! Frumoasele vise cu energie regenerabilă se vor spulbera în cazul unui conflict regional.

Cum ne-am putea apară?

Nu putem pune bază pe energia regenerabilă, deci investițiile prioritare se vor îndrepta către energia securitară. O investiție în noi capacități nucleare durează enorm de mulți ani. Cărbunele românesc are putere calorifică mică (deci centralele au randament scăzut) și poluează.

Singura soluție este dată de gaz. Pe lângă faptul că investiția per MW este destul de mică (luând în considerație și factorul de capacitate), adică între 500.000 și 750.000 euro / MW în funcție de cât de mare este centrala, avem și gazele necesare care pot acoperi necesarul pentru o perioadă acceptabilă care ar fi de minim 10 ani. Noile tehnologii (mă refer la ciclul combinat) au randamente bune și pot funcționa fără probleme cele 8000 de ore anual.

Mai adăugăm și timpul mic de punere în funcțiune al unei astfel de instalații: minim un an fără perioadele de făcut hârtii sau licitații.

Mai există solutii (de urgență) și tot bazate pe gaz. Motoarele termice pe gaz cu generator atașat pot asigura necesarul pentru populație sau pentru diverse obiective industriale de mărime mică și medie. Și aici prețul per MW este acceptabil (maxim 700.000 euro). Inconvenientul este că un astfel de motor cu greu trece de 10 MW, dar există “centrale” (cu cogenerare chiar) care dețin câteva motoare de acest tip și pot injecta în sistemul energetic chiar și 100 MW. Avantajele soluției sunt însă majore: rapiditatea (în achiziționare și instalare), mobilitatea și tranziența, posibilitatea repartizării motoarelor acolo unde este nevoie (“centrale” multe și mici), un sistem mult mai fiabil (nu moare tot sistemul dacă moare o unitate de producție), unitățile industriale putând avea centrale proprii și devenind, astfel, inependente, completarea rapidă a necesarului acolo unde este nevoie, posibilitatea folosirii alternative a combustibililor gazoși sau lichizi (motorină sau dacă se poate syngas).

Închei cu reluarea unei hărâi a riscurilor energetice în zona extinsă a Mării Negre, apărută într-un articol (academic în Revista Geopolitica) de acum trei ani, care spune mai mult decât 1000 de cuvinte.

Fig. 5: Regiunile cu risc energetic în zona extinsă a Mării Negre (Cosmin Păcuraru)

Așteptăm de la instituțiile de decizie (și decidenți) soluții de urgență privind securitatea energetică a României în contextul est-european din ce în ce mai tensionat, cu înzestrarea Românei cu noi capacități de producție energetică, nu numai renunțarea la astfel de unități. Să nu uităm, totodată,  că așteptatele zeci de miliarde de euro din programele finanțate de Uniunea Europeană vor însemna, automat, apariția altor mari consumatori energetici – este așadar obligatoriu ca din acești bani să se nască și unități de productie, altfel rămânem importatori (deci slabi) și la mâna altora. Unii s-ar gandi că poate asta se și dorește.

Distribuie acest articol

30 COMENTARII

  1. Si totusi… schimbarile politice care se pare ca vor avea loc in Germania, la alegerile din toamna, vor schimba masiv politica energetica.
    1. Se va renunta din ce in ce la gazul rusesc, cel putin o perioada, spre bucuria Romaniei care va putea sa-l importe mai ieftin.
    2. Mult asteptatele miliarde de la EU vor curge cu tiriita. Legalitatea acestor miliarde e indoielnica si nu cred ca un guvern nou ar avea autoritate, in prima faza, sa se apuce de o asemenea intreprindere chinuita.

    In plus, daca vara va fi la fel de rece precum a fost iarna si precum e prezenta primavara, poate ca vor iesi niste gargauni din capul unora cu incalzirea globala.

  2. Interesanta dvoastra ipoteza (că aceste conflicte au fost amorsate și apoi înghețate pentru a stopa orice tentativă de exploatare de resurse energetice sau construire de trasee energetice independente de voința Kremlinului. ) are o hoba mare cat Ucraina!

    Adica ar presupune ca presedintele Ucrainei, Zelensky, ar fi actionat in intelegere cu Kremlinul …..

  3. Domnule Pacurariu

    suportati va rog criticele mele „tovarasesti” …..

    1) pentru a ne asigura energia am avea nevoie nu doar de gaze ci si de .. carbune (inclusiv lignit!) si de inca cateva reactoare nucleare (mai multe decat 2!)
    Gazele sunt bune dpv energetic insa sunt si mai valoroase ca materie prima in industria chimica (ingrasaminte, detergenti, diverse materii plastice – de la foloe la fibre sintetice .. si chair .. explozivi) ….

    2) da, exista un lobby al importatorilor. Nu doar ptr energie dar si ptr rosii si malai. Printre acestia as trece si diversii „ecologisti” a caror obstinata si nervoasa atitudine nu se expolica doar prin lipsa de informatii (de ex pasiunea ptr „hidrogen”)

  4. Frumoase visele cu Cicluri combinate.
    Se poate pune unul in functiune in min. 2 ani daca il iei din catalog un 1×1 sau 2×1.
    Insa cum romanii sunt cei mai destepti, nu ai sanse sa fie simplu ca la Petrom ci complicat ca la Iernut.
    In plus ca sa ridici gazul la 35 de bari cat are inainte de turbina iti trebuie compresor si statie de gaz, care iti cresc complexitatea instalatiei si durata de PIF.
    Si cea mai mare problema, nu are cine sa le faca lipsind stiinta si forta de munca calificata ca sa le termine asa de repede.

  5. TurkStream care înlocuiește abandonatul SouthStream cică unește țărmul rusesc al Mării Negre cu țărmul turcesc european la Kıyıköy (nu ca pe harta din articol). Și curge gaz pe el.

    Ca nespecialist cred că amenințarea de ocupare a Ucrainei de către Rusia se datora problemelor în terminarea NorthStream II. Rușii au spus că rămân la conducta prin Ucraina spre Slovacia, dar atunci ocupă Ucraina. Probabil că armata rusă s-a retras spre interior și lucrările la NorthStream II continuă. Probabil că și alimentarea cu apă din Nipru a Crimeii a fost reluată.

    De obicei când folosesc expresia „ca nespecialist” sar tot felul de specialiști și mă inundă cu banalități.

  6. Deci planul de irigații pe banii UE respins de comisia europeană.
    Acum alt ” succes”.
    https://m.adevarul.ro/economie/stiri-economice/un-alt-esec-negocierile-bruxelles-respinge-proiectul-600-milioane-euro-conectarea-localitatilor-gaze-1_6086ab595163ec427162399b/index.html

    Și totuși , e ceva timp că unii suna alarma securității energetice. ( inclusiv domnul Păcuraru)
    http://www.energynomics.ro/ro/analize/rusia-marele-castigator-al-blocajului-din-marea-neagra/

    Aștept pe @ florex să ne explice cum ne vom salva cu eolienele in mare sau ce primește ordin să susțină. 😀😀

    – Energetic am fost destructurati.
    -industria militară la pământ. ( nu mai avem unde și cu ce să producem praf de pușcă , exploziv sau tunuri de calibru mai mare )

    Ghici cine din est e fericit că planul a funcționat brici fara invazie , trupe și bombardamente ?

    • „Energetic am fost destructurati”
      ––
      Personal cred ca ar fi fost mai oportun daca Guvernul Romaniei platea o atentie mai sporita asupra ghidului si a conditiilor de finantare agreate de membrii Consililului. Cei patru piloni spun „negru pe alb” ca cel putin 37% din fonduri trebuie alocate in favoarea tranzitiei energetice si cel putin 20% in favoarea tranzitiei digitale. https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/qanda_21_1870

      P.S. Cererea Portugaliei de exemplu a fost acceptata – circa 14 miliarde granturi si 2,3 miliarde imprumuturi. Portughezii vor atrage acum investitii in dezvoltarea unei infrastructuri energetica de ultima generatie (retele electrice inteligente, etc) ceea ce va permite atragerea altor investitii in productia si integrarea regenerabilelor in retea, in infrastructura pentru incarcarea VE, samd. https://www.portugal.gov.pt/pt/gc22/comunicacao/documento?i=recuperar-portugal-construindo-o-futuro-plano-de-recuperacao-e-resiliencia

      P.S. In contrast, guvernantii romani, au incercat (ca de obicei) sa impovizeze. Sau gandit ei probabil ca „merge si asa ” de unde insa sa bagi hidrogen pe teava prin satuletele si vagaunele Carpatilor, daca nu ai infrastructura in port si capacitate sa instalezi parcuri eoliene offshore, daca nu ai retele electrice sa transporti energia necesara pentru alimentarea aparatele de electroliza, etc (prin orasele Romaniei cablarie legata cu sarma pe stalpi in exterior, etc;).

      In ceea ce priveste sistemele de irigatii prin Baragan (dorite de fermierii de tip „Nana”, et al) nu stiu ce sens ar avea sa ingropi miliarde in irigarea cerealelor subventionate oricum la randul lor – dat fiind ca nu este o marfa cu valoare adaugata. Pentru oamenii din mediul rural, cred ca s-ar preta mai bine programele de sustinere a fermelor de animale mici si mijlocii (Romania importa foarte multa carne), ferme mici si mijlocii de legume si fructe de calitate bio (ardei, rosii, gogosari, ceapa, zarzavaturi, fructe, etc) precum si stimularea investitiilor in unitati de preclucrare a produselor agroalimentare. Sectoarele agroalimentare din Olanda, Ungaria, Italia, Franta, Polonia sunt exemplare.

  7. Romania in 30 de ani nu si a creat un sistem de modernizare ale unitatilor de producere a .energiei dar si de constructie ale altora noi- termo, hidro, nucleara, alternativa. Unele sunt foarte vechi si era nevoie de altele noi. Treptat vom deveni importatori de energie, cum suntem la alimente. Strategii pe hartie au tot fost scrise, dar prea putin s -a realizat. Personal cred in schimbarile climatice, daca ma raportez la derularea anotimpurilor in vremea copilariei.

  8. Va rog sa fiti mai clar in articole, asa cum ii sade bine unui jurnalist cu experienta in domeniu energetic.Puteti sa incepeti cu cifre privind necesarul casnic si pentru firme de gaze naturale de exemplu?Pe urma ne explicati daca vreti cand puteti ce inseamna piata libera in domeniul energetic si de ce numai urca in sus?Spre exemplu dupa de in Romania nu mai sunt combinate de productie ingrasaminte de ce ar mai fi nevoie de atata gaze?Dar daca o suma mare de cetateni lucreaza si traiesc in afara Romaniei mai e nevoie de atata consum de gaze?Daca chiar ati fi oligarh sau superbogat dvs.chiar ati investi in capacitati energetice?Cand credeti ca ati recupera investitia?Daca credeti ca ar trebui statul sa faca si sa dreaga puteti sa spuneti de unde sa ia statul bani, la ce dobanda, si in beneficiul cui ar fi o investitie in capacitati energetice?Credeti ca ar mai fi posibil daca 94 la suta din pib e privat?

  9. Don Bas!
    Don e un riu, Bas un bazin carbonifer plin ochi de carbunibsuperiori, iar la krivoirog e un mare combinat siderurgic linga un mare zăcământ de fier ușor de exploatat.
    Miscarile rusilor sunt stravezii, lacomia capitalistului proverbiala – vezi si China!

  10. Cred ca un titlu mai potrivit pentru articol ar fi fost „Energia si ideologia”.

    Ideologia la moda in tarile din Vest spune ca oamenii sunt niste paraziti care distrug Pamantul prin poluare, ceea ce duce la asa-numita „incalzire globala”. Prin urmare, aceeasi ideologie spune ca tarile bogate din Vest, alaturi de care suntem si noi pusi, trebuie sa-si puna la pamant industriile poluatoare, inclusiv productia de energie din combustibili fosili.

    Intamplator, Pamantul este mai mult sau mai putin rotund si lui nu-i pasa daca poluarea este produsa in tarile bogate sau in tarile sarace. Asadar, ideologia forteaza mutarea poluarii din tarile bogate in cele sarace, dar nu rezolva problema in sine. Industriile poluatoare, ce produc lucruri pentru care nu a disparut cererea sunt doar trimise in India, China sau Africa, unde nici macar nu exista aceleasi obligatii de protectie a mediului ca in Vest. Asta este o problema de logica pe care am demult dificultati sa o inteleg.

    O a doua problema este ca renuntarea la productia de energie din combustibili fosili ne pune in situatia de a produce energie mai scumpa si pe care ne putem baza mai putin, solara sau eoliana, subventionata prin facturile pe care le platim cu totii. Periodic, state precum Germania sunt nevoite sa importe energie electrica produsa din combustibili fosili, atunci cand nu bate vantul si nu straluceste soarele. Iar panourile solare si morile de vant au poluarea inclusa in procesul de fabricatie si provoaca alte dezechilibre (omoara un numar mare de pasari, de exemplu sau limiteaza mult suprafetele disponibile pentru agricultura, crescand pretul la alimente, fapt ce impacteaza mult pe cei mai saraci cetateni).

    Asadar, pana la a ne supara pe strategiile rusilor, care macar au strategii, cred ca ar trebui sa ne clarificam strategiile proprii. Deocamdata suntem doar atasati la niste carute ideologice care nu ne aduc niciun fel de avantaje.

  11. Cred ca autorul e prea atasat de energia produsa pe baza de gaz si subestimeaza progresia geometrica pe care o inregistreaza sursele de energie non-fosile.

    Dar ca solutie intermediara sunt de acord ca motoarele de avion (sau cel putin asta a spus Ilie Bolojan ca a adus la Oradea) alimentate cu gaz si legate la un generator electric sunt varianta cea mai buna.

    Din pacate la ce ministru al energiei avem nu ma astept la multe realizari.

    • daca va uitati pe ceea ce am scris pana acum, veti vedea ca sunt un fan moderat la hirogenului. „Motoarele de avion” a luí Bulojan e de fapt unul, adica o mica centrala in ciclu combinat de 47 MW e si in jur de 50 MW t. in privinta lui VP mi-a exprimat parerea de prea multe ori!

  12. ” motoarele de avion (sau cel putin asta a spus Ilie Bolojan ca a adus la Oradea) ”
    Exista de zeci de ani.
    Se cheamă în civilie turbina cu gaz. Adică motor de avion modificat să împingă vaporul , să miște tancul ( Abrams american și T 80 sovietic ) și/sau să învârtă un mare generator de curent electric.

    -Tot pe combustibil fosil funcționează toate. Gaz sau benzina specială.
    – Consuma carburant foarte mult.
    Basca trebuie insonorizata bine hardughia că face o gălăgie de nu se înțelege om cu persoana. 😀😀
    Poluare e ridicata. Fonic dar și atmosferic.

  13. Un sistem energetic implica siguranta.
    Pana nu demult, aceasta siguranta era data de mixul energetic existent din vremea vechiului sistem comunist.
    Adica grupuri hidro+grupuri pe combustibili fosili+grupuri nucleare.
    Regenerabilele, aleatorii fiind, au nevoie de grupuri in rezerva sau de acumulare, care implica si costuri suplimentare. In lipsa acestora, induc dezechilibre in sistem.
    Cum stam:
    – avem 5000MW instalati in regenerabile, la un consum de cca. 7-8000MW;
    – lacurile hidrocentralelor sunt colmatate in mare parte;
    – grupurile pe carbuni au durate de viata depasite si, in lipsa retehnologizarilor, performante reduse;
    – puterea instalata in cicluri combinate gaze-abur se limiteaza la grupurile CET Vest si OMV.
    – curand, grupul 1 nuclear intra in reabilitare.
    Dupa `90, sistemul a functionat inertial iar reducerea consumului nu a stimulat investitiile in grupuri noi.
    Restrictiile de mediu, stimularea regenerabilelor si starea tehnica precara au pus pe butuci grupurile pe carbuni.
    In aceste conditii:
    – dezvoltarea regenerabilelor, in lipsa acumularii, induce probleme de siguranta si implica costuri suplimentare mari;
    – se impune decolmatarea lacurilor de acumulare;
    – finalizarea grupurilor nucleare 3 si 4 ar aduce inca 1400MW energie in regim de baza, cu fiabilitate demonstrata;
    – grupuri noi in cicluri combinate gaze-abur ar constitui o etapa tranzitorie, cu randamente ridicate si cu posibilitati de functionare a turbinei cu gaze in regim de varf.
    Daca nu se constientizeaza rapid importanta investitiilor in energie, devenim dependenti de import.

    • Desigur, sistemul energetic ofera siguranta.
      1) Energia nucleara insa, cred ca ofera mai putina siguranta – deseurile radioactive trebuie duse in carca de viitoarele generatii (nu stim cate la numar). Apoi, riscul unui Super-GAU si transformarea Dobrogei (inclusiv a Deltei Dunarii si a litoralului romanesc) intr-un Cernobil nu poate fi exclusa. In zilele noastre, nimeni nu poate oferi o siguranta cibernetica in proportie de 100%, sau?
      2) Dezvoltarea regenerabilelor nu implica riscuri de siguranta, dimpotriva, contribuie la cresterea securitatii energetice, precum si la reducerea deficitului de cont curent (prin reducerea importurilor de hidrocarburi si carbune). Legat de costurile aditionale (modernizarea retelelor electrice, sisteme de stocare, etc) UE pune fonduri la dispozitie in acest sens sub forma de „granturi” in proportie de 50% (pentru Romania ponderea granturilor poate fi chiar mai mare) si restul sub forma de imprumuturi pe termen lung, 20+ ani, cu dobanzi zero. Cele 10 miliarde euro alocate sectorului energetic romanesc, ar putea atrage investitii aditionale (cu mult peste 50 miliarde) din partea sectorului privat, sau ma rog, prin parteneriate publice /municipale cu secotrul privat. Modernizarea si dezvoltarea retelelor inteligente, permite integrarea regenerabilelor in sistem pana la o proportie in jur de 60-65%. Energia securitara si backups pot fi asigurata de centrale moderne pe gaz, hidro si acumulatori.

      P.S. Modernizarea sistemului energetic romanesc /tranzitia energetica nu poate fi acoperita integral cu fonduri europene (costa o galeata de bani) si evident implica privatizarea monopolului de stat si atragerea investitiilor private. Ramane de vazut daca clasa politica va reusi sa faca acest pas (personal am dubii, parca vad ca Romania ramane codasa Europei si la acest capitol).

      • 1. Intre filiera CANDU si filiera RBMK (reactor moderat cu grafit/Cernobal) diferentele sunt colosale si fac ca „transformara Dobrogei intr-un Cernobal” sa fie doar o fantezie a unora care nu au habar de energetica nucleara.
        2. Referitor la „siguranta” regenerabilelor, e bine sa intrebati pe cineva de la dispecerul energetic national, ca sa va lamuriti.
        Recomandare: in general, cand nu stapanesti un domeniu, e bine sa lasi specialistii sa se pronunte.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Pacuraru
Cosmin Gabriel Păcuraru este consultant în regim de freelancing. Are un doctorat în „Relații Internaționale și Studii Europene” la Universitatea Babeș – Bolyai din Cluj Napoca cu o teză depre securitatea energetică a României. (2013) Este autorul cărților „Romania – Energie si Geopolitică” (2018) și „Energia – o problemă de securitate națională” (2022), precum și a numeroase articole științifice în domeniul securității și politicilor energetice în publicații de specialitate naționale și internaționale.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Carti

Un nou volum semnat de Mihai Maci. Îl puteți achiziționa de aici

Dragi prieteni, săptămâna aceasta ne vedem la București. De două ori, odată la Fundația Academia Civică / Fundația Spandugino în 20 martie și, a doua zi, la Humanitas Kretzulescu.
Mihai Maci

Foarte rar mi-a fost dat sa citesc o carte atat de neinduratoare cu realitatea imediata, in acelasi timp atat de logica si de riguroasa in demonstratii. Da, Mihai Maci n-are solutii pentru impostura generalizata din sistemul universitar romanesc sau din cercetare; dar o vaneaza splendid si necrutator in toate cotloanele unde se ascunde si o fotografiaza impecabil, aratandu-i originile si semnificatia sociala. Da, recunoaste ca nu stie cum ar trebui recuplata cultura de invatamant, nu mai spera ca s-ar putea ingradi dezastrele produse limbii romane de utilizarea device-urilor digitale, nu poate decat consemna declinul ireversibil al culturii inalte, dar si al satului traditional si al „familiei traditionale”: dar cat de magistral si, mai ales, lipsit de complezenta sentimentala completeaza fisele sociologice ale principalelor mutatii sociale si culturale din ultimele decenii! Ce-i de facut, totusi? Atata (si e deja mult), crede el: sa privim drept in ochi dezastrul si sa-i punem interogatiile esentiale: „Inainte de-a da raspunsuri, se cuvine sa punem intrebarile”. – Andrei Cornea

Carti

Cărți noi

Noțiunea de cumpănă, care dă titlul acestui volum, nu doar că surprinde natura momentului geopolitic internațional, dar sugerează și o posibilă soluție pentru România. Cumpăna nu este doar o etapă de tranziție, ci un punct critic în care direcțiile asumate astăzi vor determina ireversibil poziția țării în arhitectura globală a puterii. După trei decenii de integrare euro-atlantică, în care viitorul părea stabil și previzibil, realitățile internaționale s-au schimbat rapid, iar ordinea liberală care a definit ultimele decenii este acum contestată. Această contestare vine atât din exterior, prin ascensiunea regimurilor autoritare, cât și din interior, prin revizionism politic și radicalizarea discursului public.” Prof. Corneliu Bjola, Universitatea Oxford

Volumul poate fi cumpărat de aici

Carti noi

Definiția actuală a schimbării climei“ a devenit un eufemism pentru emisiile de CO2 din era post-revoluției industriale, emisii care au condus la reificarea și fetișizarea temperaturii medii globale ca indicator al evoluției climei. Fără a proceda la o „reducție climatică“, prin care orice eveniment meteo neobișnuit din ultimul secol este atribuit automat emisiilor umane de gaze cu efect de seră, cartea de față arată că pe tabla de șah climatic joacă mai multe piese, nu doar combustibilii fosili. Cumpără cartea de aici.

Carti noi

 

Carte recomandata

Ediția a II-a adăugită.

„Miza războiului purtat de Putin împotriva vecinului său de la vest este mai mare decât destinul Ucrainei, echilibrul regional sau chiar cel european. De felul în care se va sfârși acest conflict depinde menținerea actualei ordini internaționale sau abandonarea ei, cu consecințe imprevizibile asupra întregii lumi pe termen mediu și lung. E o bătălie între democrație și dictatură, între regimurile liberale și cele autoritare... Cumpara volumul de aici

Pagini

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro