vineri, mai 20, 2022

Energia și consumatorul român

Foarte mulți dintre dvs. ați auzit despre creșterea facturilor de energie electrică, de gaze naturale. Pentru unii dintre dvs. (cei care ați optat pentru piața concurențială) au sosit înștiințări despre majorarea prețurilor.

Există două teze despre creșterea prețurilor în energie:

  • Foarte mulți zic: Guvernul incompetent și furnizorii lacomi poartă vina; mai sunt unii care găsesc vinovați pe lângă furnizori și pe distribuitori sau transportatori;
  • Nu puțini susțin că: avem parte de cauze externe (peste tot se întâmplă la fel, în Europa și în lume).

Și unii și ceilalți au partea lor de adevăr, dar situația este mult mai complexă, sunt mai multe cauze care au generat-o. O analiză a situației energetice relevă cauze obiective și subiective, multe dintre ele necunoscute publicului larg. Asemenea și implicațiile acestor cauze.

Se poate afirma că opinia publică este bântuită de confuzie (firească până la un punct), dar mai ales de multă dezinformare și manipulare.

În cele ce urmează, mi-am propus să detaliez cauzele creșterii facturilor energetice, implicațiile acestora, precum și măsurile de corecție la care s-a ajuns. Scopul acestui demers este adevărul și corecta informare a consumatorului.

De ce cresc facturile? Cât ține de conjunctură internațională, cât de situația internă.

Cauze externe:

  • Politici europene de decarbonizare (certificate verzi energie electrică, combustibili alternativi, alte reguli europene ⇒ mai mult pe bursă și mai puțin contracte bilaterale);
  • Geopolitic (Rusia și gazele naturale, interesele strategice pentru NordStream, politică de onorare a contractelor bilaterale, dar livrare de cantități mai mici pe bursele europene);
  • Cerere mai mare decât oferta pe fondul repornirii economiilor și concurență mondială acerbă pentru resurse.

Certificatele verzi ridică prețul energiei electrice (termocentrale); ex. la Complexul Energetic Oltenia: 1MWh = 510 lei din care 210 lei (preț producție) + 300 lei preț certificate verzi.

Rusia a influențat masiv prețul (în special al gazelor naturale); recent, de teamă că prețurile sunt prea sus (pentru că a întins prea mult coarda și statele cliente pot fi nevoite să caute alternative), i-a făcut să anunțe livrări pe bursă (consecința a fost că prețul a scăzut instant cu 20%);

Firmele americane (cu resursele de gaze naturale lichefiate obținute din extragerea gazelor de șist) au redus prezența pe bursele de energie europene și au vândut masiv în Asia (pe prețuri mult mai bune); nu-i mai puțin adevărat faptul că anul trecut, Franța (de exemplu) a blocat o achiziție de gaze naturale din America pentru că sunt prea poluante (sic!); cu alte cuvinte, politici ecologice excesive au dus la reconsolidarea dependenței de gazele rusești;

Concurența mondială este acerbă pentru resurse minerale.

Cauze interne – Insuficiență energetică generată de:

  • scoaterea din uz a unor capacități poluante de producție energie electrică (termocentrale) și înlocuirea acestora cu capacități insuficiente, volatile (eoliene, fotovoltaice);
  • reducerea producției (declinul unor zăcăminte de gaze naturale);
  • investiții insuficiente în noi capacități de producție, stocare, transport;
  • tergiversarea unor operațiuni de mentenanță/reparații;
  • nivel redus de stocare a gazelor naturale;
  • continuarea dependenței de gazele rusești (legislația prohibitivă off-shore cu efect în blocarea proiectelor de exploatare gaze din Marea Neagră)

România a pierdut în ultimii ani capacități de producție energie electrică de 5000 MWh (termocentrale) care au fost înlocuite cu 4000 MWh regenerabile (dar necesarul era de 25000 MWh);

Producția de gaze naturale a scăzut cu 20% în ultimii 4 ani; producția internă plus stocările acoperă doar 60% din necesar, deci 40% va trebui importat, la prețuri mari.

Avem zăcăminte de gaze naturale în Marea Neagră, dar nu avem tehnologie proprie de exploatare, nici nu dăm voie altora să exploateze (legislația prohibitivă din OUG 114 le-a blocat); avem zăcăminte on-shore descoperite la Caragele, județul Buzău, dar ne mișcăm mai încet ca melcul (au trecut 5 ani de la descoperirea acestora!); dacă nu facem ceva concret, în anul 2030 vom ajunge la un necesar de import gaze de 50% din consum;

În general, nici nu știm ce vrem, am dat gratis concesiunea gazelor din Marea Neagră, apoi concesionarul Exxon s-a retras, iar ROMGAZ a cumpărat drepturile cu 1,06 miliarde $; dar, ROMGAZ nu are mijloace tehnice, prin urmare, are nevoie de alte sume de bani pentru a închiria/cumpăra echipamente specifice.

Sistemul energetic reclamă reparații/revizii/mentenanță/investiții dar acestea se desfășoară greoi, lent, iar capacitatea de producție scade temporar.

Sistemul energetic este subdimensionat și dezechilibrat geografic (a se vedea dispunerea eolienelor și Nuclearelectrica în Dobrogea, termocentralele în Oltenia, gazele în Transilvania), iar asta conduce la costuri suplimentare de transport.

Cât de relevantă este insuficiența energetică

Cum se observă în tabelul alăturat, România este pe locul 3 din Europa la independență energetică (energie electrică plus gaze naturale). Doar Estonia și Suedia stau mai bine.

Și am putea sta mult mai bine, dacă am debloca implementarea proiectelor off-shore din Marea Neagră, dacă am urgenta exploatarea zăcămintelor on-shore de la Caragele sau dacă am finaliza centrala electrică pe gaze de la Iernut (care trenează deși se află de câțiva ani în stadiu avansat; motivul trenării este litigiul financiar între vechiul constructor și statul român, cauza fiind aceeași OUG 114/2018).

Prin urmare, insuficiența energetică este o cauză de creștere a prețului energiei, dar nu justifică impactul actual.

Referitor la tranziția energetică la energie verde, trebuie menționat că suntem pe locul 2 în UE (după Suedia) la ponderea energiei verzi. Recomandările UE le-am depășit, pe banii consumatorilor care au plătit certificate verzi, firme private au beneficiat și au amplasat eoliene și panouri fotovoltaice. Din total capacități de producere a energiei electrice: 33,9% reprezintă capacități hidro (6.644 MW), 21,1% pe cărbune (4.142 MW), 14,6% hidrocarburi (2.867 MW), 15,4% eolian (3.014 MW), 7,2% nuclear (1.413 MW), 7,1% solar (1.393 MW) şi 0,5% biomasă (106 MW).

Cauze interne – Politici greșite în domeniul energetic:

  • producătorii de stat de energie electrică splitați (unic în UE);
  • confiscarea de către stat a profiturilor firmelor din domeniu/impozitarea excesivă ⇒ care conduc la inhibarea investițiilor;
  • reglementare și control îndeplinită deficitar de către ANRE;
  • legislație greșită (de la OUG 114/2018 la GasProgramRelease din OUG 106/2020);
  • piață nefuncțională, mecanism speculativ de formare a prețurilor;
  • libertatea maximă oferită producătorilor de a vinde oricât, oricum.

Doar în România avem producători de energie splitați (în Europa avem un preț mediu al energiei provenite din surse diferite); genul acesta de competiție între surse diferite de energie ar fi trebuit să ducă la eliminarea celor ineficienți și scumpi, inclusiv poluanți (a se vedea influența certificatelor verzi în prețul energiei electrice), dar nu întâmplă așa într-o piață disfuncțională, într-o piață cu deficit de ofertă.

Statul de câțiva ani ia banii firmelor din domeniu pentru a acoperi necesități bugetare; consecința firească este reducerea investițiilor.

Celebra OUG 114/2018 a dus la reducerea producției și majorarea de 10 ori a importurilor de gaze naturale.

Mai puțin cunoscuta OUG 106/2020 a dus la fals deficit de gaze (cauzat de exporturi de gaze naturale pe piețe externe cu preț mai bun); urmarea a fost generarea de importuri pentru piața internă la prețuri mai mari.

Cresc facturile din cauza liberalizării pieței de energie?

Piața de energie a fost liberalizată astfel:

  • De la 1 iulie 2020 pentru gaze naturale;
  • De la 1 ianuarie 2021 pentru energie electrică.

Cu alte cuvinte, iarna trecută, gazele au fost liberalizate, dar prețurile au fost decente. Puteți spune că nu mulți au trecut pe piața concurențială, dar totuși creșterea explozivă a prețurilor nu a fost un fenomen în toamna-iarna trecută.

Prin urmare, există o altă cauză care a inflamat prețurile. Această cauză a fost eliminarea de către ANRE, la început de an 2021, a unor limitări anterioare pentru producătorii interni (limite de preț de vânzare și valori ale cantităților de energie vândute). Acest fapt a permis o uriașa manipulare a prețurilor la bursă! Nu trecerea consumatorilor la piața concurențială a dus la creșterea prețurilor, ci libertatea maximă acordată producătorilor pentru a vinde oricât, oricum!

Piața energetică, mecanisme de formare a prețurilor

Pentru a înțelege cum s-a ajuns la prețurile explozive ale energiei, trebuie descris cum funcționează piața de energie.

Piața energetică are două modalități de contractare a energiei de către furnizori de la producători:

  • contracte bilaterale pe termen lung;
  • contractare pe bursă (OPCOM în cazul energiei electrice și respectiv Bursa de Mărfuri în cazul gazelor naturale).

Pe bursă, prețul este stabilit prin raportul dintre cerere și ofertă (se obține un preț denumit PZU – prețul zilei următoare).

Regulile ANRE (în acord cu trendul european) a fost ca o cantitate mare de marfă să fie tranzacționată la bursă (30-40%).

Dar, mecanismul formării prețurilor la bursă este speculativ. La energie electrică, prețurile se aliniază în sus față de producătorul cel mai scump. Cum? Mecanismul este simplu: primii veniți la bursă sunt producătorii scumpi (termo), iar prețul marginal devine referință pentru producătorii importanți (precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, etc.) care produc ieftin dar vând scump. Procentul de energie/gaze disputată pe bursă este mare, prin urmare facturile sunt influențate masiv; oferta de energie/gaze este mai mică decât cererea, prin urmare crește prețul (PZU – prețul zilei următoare).

Să exemplificăm: Nuclearelectrica produce cu 179 lei/MWh, Hidroelectrica  cu 106 lei/MWh dar vând cu prețuri și de 5, respectiv 10 ori mai mare (pe piața OPCOM) căci deseori în ultimele săptămâni prețul mediu PZU a depășit 1000 lei/MWh (ajungând până aproape de 1500 lei/MWh); Deci, cine este speculantul? Cine a marcat profiturile uriașe?

Cine câștiga, cine pierdea până la intervenția statului prin legea de plafonare/compensare

Principal beneficiar al creșterii prețurilor: statul român.

  • ca producător de energie electrică (80% din piață), ca producător de gaze naturale (ROMGAZ și parțial OMV PETROM);
  • din TVA și alte taxe.

Câștigau masiv producătorii și parțial furnizorii.

Pierdea consumatorul (casnic și non-casnic).

Statul a câștigat suplimentar față de anul trecut din taxe și impozite: 5,3 miliarde lei numai în sectorul gazelor naturale. Statul a câștigat suplimentar alte miliarde lei din taxele pe energia electrică. Statul a câștigat și ca acționar (de ex. profitul HIDROELECTRICA s-a dublat pe primele 9 luni ale anului 2021 față de perioada similară a anului trecut).

Măsuri de scădere a facturilor:

  • Europa (set de măsuri propuse, practici în alte țări): axare pe reducerea taxelor;
  • România: plafonare și compensare.

Se poate observa că soluția adoptată de decidenții din România este atipică față de măsurile europene din domeniu.

Ce rubrici cuprinde o factură energetică

Pentru cei care nu au citit sau nu au înțeles complicatele facturi de energie electrică, respectiv de gaze naturale, trebuie făcute câteva precizări.

Tariful de furnizare include următoarele componente:

  • preț de bază, pornind de la prețul de achiziție al mărfii (energie electrică sau gaze naturale);
  • tarif transport;
  • tarif distribuție;

Suplimentar apar componente suplimentare pentru energie electrică:

  • Certificate verzi;
  • Taxă cogenerare

TVA 19% la toate facturile.

O factură energetică cuprinde mai multe elemente care îi compun prețul. Practic avem detaliat modul de formare a prețului (pe lanțul producător-transportator-furnizor-distribuitor), precum și alte taxe.

Taxele colectate prin certificate verzi, taxă cogenerare și TVA aparțin statului.

Tarifele de distribuție și de transport sunt fixe, reglementate de ANRE la început de an. Singura componentă cu preț variabil este prețul mărfii (așa cum rezultă din contracte bilaterale sau licitație la bursă).

Facturile explozive, presiunea publică în prag de iarnă a obligat guvernanții să ia măsuri de corecție. A rezultat astfel Legea nr. 259/2021.

Ce prevede legea plafonării:

  • Limitele acestuia (plafoane de consum, plafoane de preț/compensări)
  • Impact în bugetul unei familii (mult pentru mulți din puțin versus puțin pentru puțini din mult)
  • Consecințe ascunse (impact asupra producătorilor, furnizorilor, distribuitorilor, transportatorilor)
  • Procedură complexă, greu aplicabilă.

Legea plafonării și compensării este una complexă. Limitarea prețului facturilor se face la furnizor. Practic, apare o limită de preț, preț plafonat pentru toți consumatorii. Suplimentar, după caz, unii consumatori primesc o compensație care duce la scăderea facturii plafonate. S-au instituit plafoane de consum pe o perioadă de 5 luni de sezon rece (traduse în consum lunar). Aceste plafoane de consum au o marjă de +10%.

Legea plafonării pentru consumatorul casnic

 Preț maxim lei/KWhCompensațiePlafon pe componenta de preț marfă
Energie electrică1,00Max. 0,291 lei/KWh0,525 lei/KWh
Gaze naturale0,37Max. 33%0,250 lei/KWh

Plafoane de consum

Tabel 1. Energie electrică

Luna și anulNoiembrie 2021 (30 de zile)Decembrie 2021 (31 de zile)Ianuarie 2022 (31 de zile)Februarie 2022 (28 de zile)Martie 2022 (31 de zile)
Consum zilnic de referință (kWh)9,93 kWh9,93 kWh9,93 kWh9,93 kWh9,93 kWh
Consum lunar maxim (kWh) (+ maxim 10%)327,69 kWh338,61 kWh338,61 kWh305,84 kWh338,61 kWh

Tabel 2. Gaze naturale

Luna și anulNoiembrie 2021 (30 de zile)Decembrie 2021 (31 de zile)Ianuarie 2022 (31 de zile)Februarie 2022 (28 de zile)Martie 2022 (31 de zile)
Consum zilnic de referință (kWh)54,97 kWh77,6 kWh89,11 kWh89,73 kWh75,17 kWh
Consum lunar maxim (kWh)1.649,052.405,612.762,512.512,562.330,27
Consum lunar maxim (echivalent în m3)156,31 m3228,02 m3261,85 m3238,16 m3220,88 m3

Cine beneficiază de compensare:

Consum mediu lunar la nivel de România (kWh)Limita medie până la care se subvenționează prețul,  conform legii (kWh)Raport Plafon/consum mediu
Energie electrică1253002,4
Gaze naturale315021000,6

Se pot deduce următoarele:

  • Plafon înalt de consum la energie electrică; prin urmare vom avea probabil 90-95% beneficiari ai legii;
  • Plafon jos la gaze naturale probabil maxim 50% din consumatorii casnici vor beneficia de lege.

Cum se face calculul facturilor

Regula este: se aplică întâi factorul de compensare, iar apoi se verifică eligibilitatea consumatorului.

  1. Dacă nu este eligibil, atunci factura este plafonată la valoarea maximă:
  2. 1 leu/KWh în cazul energiei electrice;
  3. 0,37 lei/KWh în cazul gazelor naturale;
  • Dacă consumatorul este eligibil, se aplică și compensarea, astfel că:
  • Un consumator de energie electrică va plăti între 0,68 și 0,709 lei/KWh;
  • Un consumator de gaze naturale va plăti între 0,185 și 0,2875 lei/KWh  (corespunzătoare limitelor minime de 125 lei/MWh, respectiv maxime de 250 lei/MWh).
  • Pot fi și situații fericite în care plafonarea și compensarea nu sunt necesare întrucât valorile facturate sunt sub limitele minime (valabil în cazul contractelor încheiate la început de an, cu furnizori serioși care și-au respectat termenii contractuali).

Care este impactul asupra facturilor

Plafonarea se aplică tuturor. Compensarea se aplică prețului mărfii, deci celelalte componente din factură rămân nemodificate:  tarifele de transport, distribuție și taxe (certificate verzi, cogenerare, TVA).

Impact pe prețul mărfii (energie electrică/gaze naturale) este de:

Maxim 58% la energie electrică;

Maxim 33% la gaze naturale.

Cu alte cuvinte, va fi un impact mult mai mic, decât valorile de mai sus.

Impact în bugetul unei familii:

  • avem o reducere foarte mare pentru mulți consumatori casnici în cazul energiei electrice, care totuși are pondere mică în bugetul unei familii;
  • avem o reducere mică pentru puțini consumatori casnici în cazul gazelor naturale, deși ponderea este de 3 ori mai mare în bugetul unei familii.

În final, impactul este redus decât cel enunțat public, deoarece factura de gaz are valoare triplă față de cea de energie electrică.

Impact asupra actorilor din piața de energie

Vor fi afectați negativ toți actorii din piața de energie:

  • Producătorii vor avea profituri mai mici;
  • Distribuitorii și transportatorii vor avea pierderi;
  • O parte dintre furnizori vor avea pierderi/blocaje financiare și vor renunța la licență.

Revenind la lege, aceasta are consecințe asupra actorilor din piață. Nu este o lege cu efecte nule așa cum se afirmă. Vor fi afectați toți actorii pieței de energie:

  • producătorii care vor avea profituri mai mici, taxe mai mari, dar și o posibilă reducere a vânzărilor (generată de încadrarea în plafoanele de consum); unii producători de energie verde se plâng că plafonarea prețurilor le afectează planurile de investiții, mai ales prin impredictibilitatea pe care o transmite legea;
  • distribuitorii și transportatorii au tarife fixe reglementate de către ANRE; tarifele pentru anul acesta sunt depășite; s-ar impune o majorare de 55% de ex. în cazul distribuitorilor de energie electrică, respectiv de 63% în cazul transportatorului de energie electrică, numai că ANRE nu permite creșteri anuale de tarife mai mari de 7%; distribuitorul ELECTRICA a pierdut în contextul acestui an 75% din profitul din exploatare; transportatorul TRANSELECTRICA este nevoit a se împrumuta cu 200 milioane lei pentru menținerea sistemului în funcțiune;
  • furnizorii vor fi în blocaj financiar, pentru că nu-și vor recupera de la stat prea rapid diferențele de preț rezultate din plafonare și compensare; falimentul unor furnizori (sau intrarea în insolvență) mută problema la FUI (furnizorii de ultimă instanță); deja tot mai mulți furnizori, în special de gaze naturale, renunță la licență; chiar și furnizorii de ultimă instanță sunt depășiți de situație și solicită renunțarea la această calitate.

Câștigătorii și perdanții crizei energetice

Pentru a elimina orice confuzie (întreținută), am sintetizat datele financiare pe 2021 ale actorilor din piața de energie, desigur, puse în antiteză cu rezultatele perioadei similare a anului precedent.

Actor piața de energieImpact (profit în creștere la 9 luni față de anul trecut)Impact (profit în scădere la 9 luni față de anul trecut)Impact (pierderi)
Producător: HIDROELECTRICA+103%  
Producător: NUCLEARELECTRICA+34,1%  
Producător: ROMGAZ+22,7%  
Producător: OMV PETROM (gaze naturale + petrol)+103%  
Distribuitor: ELECTRICA -81,8% 
Transportator: TRANSELECTRICA -46,7% 
Transportator: TRANSGAZ -48,1% 
Furnizor: ELECTRICA FURNIZARE  De la +5,46% în 2020 la -0,57% în 2021

Se poate observa că marii câștigători ai crizei au fost firmele producătoare (implicit statul român); a scăzut profitul distribuitorilor și transportatorilor, iar furnizorii au trecut pe pierderi.

Dificultăți de aplicare a legii

Guvernanții au zis: am dat legea, am rezolvat problema consumatorilor. Dar, este departe de a fi așa. Procedura este greoaie, greu aplicabilă:

  • ANRE a și precizat legiuitorilor că nu poate procesa lunar 7 milioane de facturi; că i-ar fi necesare 7 luni pentru a face într-o lună ceea ce i-a cerut legiuitorul;
  • Consumurile trebuie citite lunar, analizate pentru încadrarea în plafoanele de consum, ceea ce necesită eforturi suplimentare, softuri adecvate, etc.

Paradoxal, plafonarea poate conduce la creșterea prețurilor, atât pentru energie electrică, cât și pentru gaze naturale (căci furnizorii cu tarife mici vor fi tentați să meargă cu prețurile spre plafonul maxim).

Consecințe

Problemă rezolvată a facturilor mari din energie? Soluția reducerii facturilor este temporară: tratează efectele și nu cauza! Prin urmare, doar s-a câștigat ceva timp pentru populație.

Consecințele sunt firești: peste 5 luni, prețurile mari din energie se vor face iar simțite, cu singura diferență că vor scădea consumurile de gaze naturale și deci și presiunea financiară asupra consumatorilor va fi mai mică.

Iar între timp vor crește și celelalte componente ale facturilor.

Au crescut deja:

  • Taxa de cogenerare: 49%;
  • Tariful de distribuție energie electrică: între 8 și 12% (în funcție de regiune);
  • Tariful de transport energie electrică: 15%.

Iar pentru cei rămași încă la serviciul universal: tariful energiei electrice crește cu valori între 60 și 85% de la 1 ianuarie 2022.

Cui prodest

Când apare o lege, trebuie să te întrebi cui folosește. Statul a intervenit în piață pentru a salva consumatorii? Nu, doar le amână durerile de cap pentru luna aprilie 2022. Mai degrabă salvează furnizorii! Pe cei mari, desigur. Cei mici vor dispărea, iar clienții acestora vor fi preluați de marii furnizori.

Surprinzător, furnizorii au făcut profituri bune în anii precedenți când tarifele erau mici; paradoxal, acum cu aceste facturi explozive, profiturile scădeau, iar ca urmare a intervenției ANRE din vară, s-ar fi ajuns la pierderi financiare ale furnizorilor. Pe cine salvează statul?

Statul este o cauză a problemei, este principalul beneficiar al exploziei prețurilor, iar ”mărinimia” lui de acum are un impact estimat de cca 3 miliarde lei (1,5 miliarde lei pentru consumatorul casnic și 1,5 miliarde lei pentru consumatorul non-casnic). Așa cum am arătat, statul a câștigat anterior cu mult mai mult!

Ce modificări legislative ar putea surveni?

Anticipez schimbarea unor mecanisme legislative; revenirea la trecut (contracte bilaterale pe termen lung)

Acum mulți ani s-a vorbit mult despre ”băieții deștepți” din energie. De ce erau ei ”deștepți”? Pentru că luau cantități mari de energie, prin contracte bilaterale pe termen lung, cu discount-uri (ca la orice angrosist) și apoi le vindeau cu prețuri bune la furnizori sau direct unor agenți economici. Acele prețuri ar părea azi chilipir curat. Cum la energie electrică există mai mulți producători diferiți ca preț (în funcție de sursa energetică), ei reușeau să ia din ”felia cea mai bună a tortului energetic”, mai precis cumpărau energie de la cel mai ieftin producător (HIDROELECTRICA). Pentru a preveni asemenea situații, guvernanții s-au gândit ulterior că limitarea contractelor bilaterale și o cantitate mai mare pe bursă (30-40%) ar putea avea efecte pozitive. Și, ironia timpurilor de azi, este că se impune revenirea cât mai curând la mai multe contracte bilaterale și implicit mai puțină energie pe bursă.

Viitorul energetic

Viitorul energetic va fi verde, deci mai scump (cel puțin o perioadă de timp); pentru a fi suportabil financiar și suficient este nevoie de eforturi susținute în acest sens.

România are nevoie să-și asigure securitatea energetică. La aceasta se poate ajunge prin investiții (deci alocare de resurse financiare), prin legislație adecvată.

Pentru mai multe informații, detalii, analize, grafice despre această temă (și nu numai), vă recomand site-ul descripto.ro, acolo unde am urmărit sistematic știrile și analizele despre criza energetică și legea plafonării.

Distribuie acest articol

35 COMENTARII

  1. Va exprimati cam confuz vorbind despre „splitare”. Sa ne reamintim …
    Doua masuri, extrem de daunatoare, luate de catre guvernul Petre Roman in 1990 ne-au facut si ne fac in continuare viata grea : „splitarea” cum cu delicatete o numiti a CFR in (parca) trei entitati, Calatori, Marfa si Infrastructura – urmarile le vedem cu totii – si a Electrica in Hidro – furnizand energie ieftina, tinand cont doar de costurile de functionare si nu de valoarea investitiei !- si Termo, evident mai scumpa, mai ales avand in vedere „subventionarea” de catre stat a productiei de carbune. Cati s-au imbogatit din treaba asta, doar Dumnezeu mai stie … Cate ceva a mai ajuns si pe la urechile noastre, cu un oarecare Buzaianu – azi cetatean elvetian – care si-a cumparat si un splendid castel !Pe banii romanilor, desigur; el si „altii” …
    Chiar nu se mai poate face nimic ? Ca explicatiile Dvoastra nu prea ne mai sint de folos …

  2. Un articol absolut infricosator. Real, adevarat, inteligent dar… cu o mentiune „Viitorul energetic va fi verde, deci mai scump”… ma indoiesc ca va fi verde, ce e aia verde, dar sunt sigur ca va fi mai scump.

    • Nu intereseaza pe nimeni cum arata factura si din ce elemente se compune pretul in afara celor din domeniu, este bucataria lor interna.
      Platitorul se uita la urma de tot, cat costa furnizarea gazului si a curentului incl. TVA si daca privim ceva mai atent, cel mai mare profitor fiind statul, cu alte cuvinte, nimeni nu are in afara consumatorului interes ca pretul energie sa fie mai redus si asta peste tot nu numai in Romania

  3. In iarna aceasta intrega Europa este la „mila si pomana” lui Putin, optiunile energetice fiind epuizate si ne putem doar ruga ca iarna sa fie ceva mai blanda, acestea sunt concluzile unor analisti occidentali, Romania fiind afectata direct.
    Rezervoarele de gaz sunt goale, rezervele la un nivel foarte redus, Nord Stream pusa pe butuci din considerente hilare, dupa ani de zile niste domni si-au dat seama taman cu terminarea constructiilor ca lipsesc niste hartoage, audituri si alte avize de functionare, pai ce au pazit pe timpul cat conducta se afla in constructie ? Putem vorbi de sabotaj politic la cel mai inalt nivel posibil.
    Speculantii si furnizorii , apropo de liberalizarea pietii , s-au bazat mai mult pe spotmarketuri la gaze si curent unde profiturile sunt mai bune si imediate decat sa incerce incheierea unor contracte pe termen lung la preturi fixe, toti furnizorii privati fiind defapt niste intermediari, mari importatori fiind doar cativa, privatizarea impusa de cei de lui UE explodand acum in capul consumatorului.
    Putin n-a masat degaba armata la granita cu Ucraina, invazia unor zone fiind probabil pretul pe care Europa va trebui din lipsa alternativelor, sa-l platesca pt ca rusii sa furnizeze gaze pt ca NATO nu va misca un deget daca rusii vor invada estul Ucrainei precum au facut-o si in Crimea.
    De aceasta situatie in primul rand UE este responsabila datorita unor pozitiilor incceptabile pt rusi care au cartea energetica, a gazului in mana lor si pana UE si Europa nu vor resusi sa devina independente de gazul rusesc vom plati in continuare de ne vor sari capacele pt energie cu toate ca cel putin la petrol se prevede datorira reducerii activitatilor economice in urma noii tulpi covid si isteriei declansate scaderi de preturi, cel putin la pompa, sa ne scape virusul de hemoragia din conturile noastre cu toate ca stim foarte bine ce va putea urma exact peste un an, acceasi drama energetica daca nu ne intelegme cu rusii intr-o forma sau alta.

  4. Stimate Domn – Ati uitat doua importante probleme care contribue direct si puternic la cresterea pretului cam tuturor formelor de energie :
    1 – Sistarea si … uitarea unei importante posibbile surse de gaze naturale : Gazele de sist ! Activitatea de explorare a fost abandonata de guvernul PSD – Ponta in urma unor incidentr DUBIOASE – clar initiate si sustinute de Rusia si GAZPROM ! Si tov Ponta Prim Ministru al Guvernului PSD (ce coincidenta !) s-a grabit sa inchida prima explorare abia inceputa – Si azi N-AVEM GAZE SUFICIENTE !
    2 – In Marea neagra s-au descoperit – nu imense, dar mari rezerve de gaze naturale – Si stau NE-EXPLOATATE DE VREO CATIVA ANI – din nu numai LIPSA DE INTERES a guvernelor Romaniei – majoritatea PSD sau „cam pe acolo” – DAR SI IMPUNERII de PSd a unei legilatii care nu permite exploatarea !!! Probabil PSD a initiat legislatia TOT LA CERERE Rusiei si GAZPROMULUI ! Intre timp firma americana care a facut explorarea S-A RETRAS si doreste sa-si vand participatia (cu PETROM – Ausria ) Deci si aceeasta SURSA SIGURA de Gaze naturale a fost INGROPATA cu buna stiinte !
    Concluzie : Romania este OBLIGATA SA CERSEASCA CUMPARAREA DE GAZE cu
    In mod normal aceste actiuni se incadreaza la capitolul TRADARE NATIONALA !! PRETURI URIASE si la livrari NESIGURE si LA MANA RUSILOR !

  5. Romania are la indemana resursele pentru realizarea celei mai ieftine productii de energie electrica zisa „verde” :
    – nucleara, cel putin in doua ( din cele trei) centrale incepute de peste 30 de ani la Cernavoda si abandonate. Valurile facute cu o investitie majora americano-canadiana ce le vizau s-au calmat (” ce e val ca valul trece”) si au aparut altele, cu centrale nucleare mici, experimentale, cu puteri de cca. 10 ori mai mici decat a inca unui grup de 750 MW.
    – hidro, cu proiecte mari abandonate tot de atunci de catre stat; ineficiente economic la preturile de atunci, unele pot deveni rentabile la cele de-acum. Dar si cu MHC-uri private, a caror experienta exista.
    Nu doar ca este cea mai ieftina dar si cu o constanta remarcabila in functionare , reprezentand – la ora actuala- aproape 50% din productia anuala.
    Este, in acelasi timp, cea mai scumpa investitie /MW instalat, ceea ce ar presupune un efort asumat din partea statului, ca parte a unui proiect de tara, primordial fata de orice alte investitii; scolile, spitalele, locuintele, industriile, etc., etc., sunt toate dependente de energia electrica.

  6. Dupa mult timp un articol despre eneegie care descrie realitatea acestei industrii. Felicitari!
    Dupa mine impartirea in factori interni si externi arata haosul produs de politrucii europeni si autohtoni pe aceasta piata vitala.
    Sa o luam ca dvs. – externi
    1. Transformarea certificatului de CO2 intr-o marfa, a dus la cresterea pretului de la 21 euto/t de CO2 la 73,5 euro/t de CO2. Aceasta crestere girata de UE a avut ca scop descurajarea folosirii carbunelui si incurajarea energiilor regenerabile. Regretabila initiativa, Germania a crescut utilizarea carbunelui pentru ca nu are destul gaz sa acopere reducerea productiei din regenerabile. Asa s-a intamplat la nivel european ca urmare o mare teapa data de ,,green deal” buzunarelor noastre.
    2. Rusia, a inteles prostia europeana si o speculeaza ca de obicei. De ce nu ar face asta, pana la urma banii mai multi, mai usor si mai repede?
    3. Decuplarea pietei de gaz de cea a petrolului.
    Acest lucru se intampla tot din cauza politicilor de mediu europene, si anume emisiilor de SOx si NOx care impun investitii in echipamente de curatare a gazelor de ardere daca ard pacura. Inainte cand gazul nu era suficient sau scump, toate centralele treceau pe pacura si piata gazului si a petrolul erau legate dpdv al pretului.
    Cauze interne, pe care nu le-ati amintit:
    1. Legarea pretului intern al gazului de bursa de gaz de la Viena.
    2. Rigiditatea cheltuielilor bugetului de stat Modul in care se aliniaza pretul pe PZU la pretul maxim si legarea pretului de bursa de la Viena a condus la cresterea incasarilor la buget si marirea profitului la firmele din energie care a fost redirectionat catre acoperirea gaurilor.
    3. Programele de ajutor de stat pentru dezvoltarea capacitatilor de productie, nu au norme de aplicare, nu se da drumul la finantare de care spagarii politruci din ME.
    4. Lipsa resursei umane pentru investitii in grupuri energetice. Toti sa faca moristi si panouri, dar si la astea e greu. Despre grupurile termo cu cicluri combinate nici nu mai vorbim.
    5. Politrucii in toate structurile detinute de statul roman in energir

    • Aceasta crestere girata de UE a avut ca scop descurajarea folosirii cărbunelui si incurajarea energiilor regenerabile.

      Eu văd altfel. Când mănânci, plătești de două ori: o dată când tragi de maț să-l întinzi, a doua oară când tragi apa. Dacă îți place sa mănânci mult, plătești mult de două ori. Cu bateriile astea fosile de energie solară este cam același lucru: trebuie să plătești pentru extracție, transport, rafinare, distribuire și, de curând, și pentru evacuarea reziduurilor. Iar dacă potențialul pentru epurare și recirculare e limitat, trebuie sa îți cumperi dreptul de a-l folosi. Piața liberă, nu așa? Cumpărați certificate de la Kenyeni la prețul zilei! Ca să știe și ei de ce se strică vremea.
      E, desigur, mult mai ieftin să îți Golești oala de noapte direct de la balcon, cum era obișnuința in evul mediu, dar vreau totuși sa cred că am depășit mental realitatea de atunci. Dacă reușește cărbunele matale să fie competitiv și plătind pentru poluare, atunci îl poți folosi in continuare.

    • Referitor la legarea prețului gazului de bursa de la Viena ar trebui analizat mai adânc (eventual DNA și DIICOT) cine a primit “sarcina” studiului care a dat verdictul: specialiști de la Facultatea de Ingineria (a naibii fatalitate) petrolului și gazelor de la UPG Ploiești care au fost membri în consiliile de administrație de la OMV Petrom și Romgaz, au avut contracte plătite gras de aceștia timp de zeci de ani, au fost și/sau sunt funcționari și demnitari în agențiile statului din domeniu, ceva de genul “ eu driblez, eu centrez, au dau cu capul și tot eu fluier “goool”.

  7. Articol care descrie, in mod corect, UNELE CAUZE. As relua/sublinia citeva din ele, prin alt unghi:

    1. Citat din articol: „…În general, nici nu știm ce vrem, am dat gratis concesiunea gazelor din Marea Neagră…etc”. Aceasta este foarte corect, dar, trebuie extinsa la nivelul intregului sector energetic: electricitate-gaz-caldura…ptiu’ drace, m-am apucat sa citez din directivele CE ref. „integrarea pietelor de energie”…
    2. Situatia actuala a sectorului energie, trebuie sa recunoastem, nu se datoreaza reglementarilor CE, ref certificate de CO2 (nu de certificate verzi cum este confundat !…cele verzi, doar atesta originea energiei, iar CO2 atesta emisiile din comb. fosil folosit), reglementari „de piata”, etc., etc. ci, se datoreaza exclusiv noua insine, factorului politic, incompetenta si coruptia existenta in sistem. Este suficient sa ne uitam pe CV-urile celor care populeaza conducerile/CA/BD din „intreprinderile de stat”, diversilor ministri si secretari de stat din ME, si ANRE (aici, nu multa lume stie ca, pentru a face parte din conducerea ANRE, conform statutului, sunt necesare niste criterii la care nici unul din conducerea ANRE actuala nu le indeplineste !)
    3. Nu in ultimul rind, „competitia” in piata se manifesta si in sens negativ, nu neaparat dupa cum vrea dl.Chiritoiu: cum si-ar imagina cineva, asa cum mentioneaza dl. Th.Iliescu mai sus, ca, unui furnizor mare de gaze, unic pt UE, i-ar conveni sa mai apara un alt furnizor, chiar relativ nesemnificativ, cantitativ !?!?…si atunci, avem si raspunsul la intrebarea de ce „stam pe gaze” fara sa facem nimic ?!…iar toate conductele de gaz din Orient, trec pe linga noi…nu e ceva in neregula p’aici ?…la asta cine ar trebui sa raspunda ?
    4. Nu s-a observat ca nici pina astazi, Romania nu are o strategie energetica ? …alergam ca bezmeticii, ba dupa nucleare, ba dupa hidrogen, ba dupa NUSal, ba dupa automobile electrice,,,etc., etc…dar, pina sa le facem p’astea inchidem capacitati si dam vina pe CE si emisiile de CO2, de parca nu stiam de asta de vrea 10 ani incoace…
    5. Nu in ultimul rind, se observa ca f.f.putini din „establishment”, nu mai zic de restul, inteleg ce e aia „piata de energie”: inghitim pe nemestecate niste concepte si le aplicam prost…dar, asta este o alta poveste: am intrat intr-un joc unde se joaca bridge, iar noi nu stim decit Popa Prostu’

  8. Dom’le unde o fi ăla care vine mereu pe aici pe forum cu j-de link-uri care dovedesc tot ce trebuie să faci e să-ți tragi panou solar la geam și țac-pac ai electricitate ieftină ziua și noaptea de nu ia știi ce să faci cu ea?!

  9. Pentru cei interesati si care pot sa inteleaga/conceptualizeze cele ce se discuta „prin lume” si importanta biomasei (resursa de care RO dispune din belsug), pentru incalzirea populatiei, cu costuri mult mai mici si acoperirea unei parti din consumul de electricitate…si cit de departe este RO de toate acestea…ne gindim numai la ce subventii sa dam…si cum un anume ministru pe nume Ghinea, se gindeste sa interzica „lemnul de foc” din 2022 ?!

    https://www.euractiv.com/section/energy-environment/news/finland-set-to-reject-eu-taxonomy-rules-over-biomass/

    • Nu este vorba de interzicerea lemnului de foc sau de disparitia sobelor. Este doar un cadru legislativ al decarbonizarii. Deci, nu va fi interzisa utilizarea sobelor pe lemne, nici nu li se vor impune conditionalitati de mediu. Deocamdata, sobele si semineele comercializate in UE vor avea standarde noi.
      Pe termen mediu sau lung se va descuraja utilizarea lemnului pentru incalzire.
      https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/analiza-uniunea-europeana-nu-vrea-deocamdata-interzicerea-incalzirii-cu-lemne-insa-pregateste-masuri-de-descurajare-a-productiei-de-energie-din-biomasa-forestiera-20489283

      • Ce spuneti dvs. este diferit de ce spune guvernul in PNRR:
        https://agrointel.ro/200962/incalzirea-cu-lemne-interzisa-angajamentul-luat-de-guvern-la-bruxelles/
        si, CEL MAI IMPORTANT, ambele de mai sus, sunt departe de ceea ce spune NEW RED (recast), adica New Renewable Energy Directive (refacuta).
        Neintelegerile apar din cauza:
        1. nestapinirii corespunzatoare a limbii engleze tehnice/termodinamice (nu e deloc prima oara cind legislatie UE este tradusa gresit ca sens)
        2. necunoasterea, neincadrarea si interpretarea legislatiilor conexe RED (ex. EED- directiva de eficienta energetica) si pachetul Fit-55.
        Pe scurt, ca nu este loc si timp de explicatii ample:
        – biomasa (nu lemnul de foc…nu exista definitia asta in legislatie), va trebui sa fie „sustenabila”, nu va fi sprijinita cu nimic si, mai ales, nu se va mai produce numai energie electrcia (numai) din ea !;
        – biomasa, va fi utilizata, conform principilui „ENERGY EFFICIENCY FIRST”, adica, pentru cunoscatori asta inseamna utilizarea numai in cogenerare (atentie: cogenerarea este tehnologie de eficienta energetica si este modul cel mai eficient de producere a caldurii- NU electicitatii !…cum gresit marea majoritate a „expertilor” si populatiei intelege asta…dáia ii si spune CHP-Combined Heat & Power si nu Combined Power & Heat)
        DECI, BIOMASA, VA FI TRATATA CA ORICE COMBUSTIBIL CARE TREBUIE FOLOSIT IN MODUL CEL MAI EFICIENT (fie fosil sau regenerabil !)…
        Marea problema este ca legiuitorii de pe la noi, si multi altii, nu inteleg c einseamna eficienta (energetica) ei crezind ca asta inseamna sa consumi mai putin, deci, sa o tai !?
        Adica. astazi, in RO, ESTE O REALITATE OBIECTIVA ca cele ~4 mil. locuinte din RO consuma ~15-20 mil t „lemn de foc” in sobe cu randament de 20-30%…daca se inlocuiesc sist. actuale de incalzire cu micro-cogenerare (eficienta 85-90%) scadem consumul de „lemn de foc” de ~3 ori si satisfacem aceeasi nevoie de caldura (calculul este „pe coltul mesei”, dar, estimarea este „pe acolo” oricum)…si uite asa scadem utilizarea biomasei !
        Deci, mai indoiesc profund ca asta au vrut sa spuna ” ai nostri” in PNRR…nu au capacitatea asta de intelegere…deci, mai bine „scoatem biomasa”din mix, nu-i asa ?!..eu asta citesc…

        • Ca sa exemplific ce am afirmat mai sus, redau citatul din ce vrea Guv in PNRR si ce scrie de fapt, in original in legislatie UE:
          „….iii) diversifica mixul energetic în încălzire și răcire prin renunțarea la biomasa forestieră ” (diversify the energy mix in heating and cooling away from forest biomass – în original, n.r.)
          Deci, ce citim :
          – diversificarea = renuntare !??! (cum naiba s-o diversifica renuntind/restringind eu nu personal nu inteleg ?!…poate ma ajuta cineva ?!)
          – engl. : „away from” inseamna „mai departe de…”sensul fiind ca „pe linga numai biomasa, intra si alte resurse pentru diversificare”…
          …greu, tare greu ne e…

  10. Hm .. 114?
    Ce este rau in prevederule astea :
    minim jumătate din gazele extrase să fie vândute pe o bursă din România;
    pragul de deducere a investiţiilor din impozitele datorate de maxim de 30% din totalul impozitului pe veniturile suplimentare offshore, prag considerat restrictiv de companiile petroliere;
    obligația ca „25% din numarul mediu anual de angajaţi utilizaţi în vederea derulării acordurilor” să fie de cetățenie română și să aibă rezidența fiscală în România.

    Si ia sa citez din Ile Serbanerscu Condiția impusă prin lege a desfacerii în România a cel puțin 50% din gazul extras – față de care, vai!, concesionarii s-au arătat atât de nemulțumiți – nu schimbă cu ceva faptul esențial că, oricare ar fi aceia, consumatorii din România vor trebui să plătească gazul, nu statului român ca reprezentant al poporului român (fost) posesor al gazelor, ci concesionarului. Mai direct spus, românii vor trebui să cumpere de la alții propriile resurse. În rest, concesionarul LukOil este liber, dacă își va construi conductă, să expedieze gazul exploatat direct în Rusia sau să-l asocieze traseelor care duc gazele rusești spre Europa occidentală, iar concesionarul Exxon poate, cu aceeași condiție a construcției unei conducte, să dirijeze gazul spre orice țărm apropiat, de pildă, la o stație de lichefiere. Doar OMV și-a făcut deja rost de conductă cu ajutorul UE. Se numește BRUA (Bulgaria, România, Ungaria, Austria). De la Tuzla până la granița cu Ungaria s-a trecut deja la construcția unei conducte – să precizăm, conductă separată, subliniem, separată, față de cea curentă pe care operează Transgaz – și, atenție mare!, cu excepția unui tronson finanțat din fonduri europene, va fi plătită de consumatorii români din creșterea tarifelor! Ei vor suporta în final 60% din costul pentru cei aproape 800 km de conductă nouă de pe teritoriul românesc. Cât vor plăti până la urmă consumatorii români în viitor? Cumva mai puțin decât acum pentru că s-au descoperit gaze „românești” în Marea Neagră? Nu, nicidecum! Deja prețul gazelor românești pentru consumatorii români s-a mărit cu 50% din 2014 doar pentru că așa a vrut Comisia de la Bruxelles! Procesul este numit la Bruxelles liberalizarea pieței. Ce fel de economie de piață o fi în capul comisarilor de la Bruxelles, deoarece în România, împotriva oricăror reguli ale cererii și ofertei, prețurile au crescut, deși consumul de gaze a tot scăzut?! Calendarele de creșteri de prețuri nu țin cont de nimic altceva decât de așa-zisa nevoie de a se alinia prețurile în UE, de fapt de a le asuma pe cele plătite de economia dominantă din UE, respectiv Germania, furnizorului dominant care este Rusia. O spurcăciune à la Bruxelles! Că nu se ține cont de greutatea cu care atârnă factura la gaze în veniturile consumatorilor (de departe cel mai greu în cazul românilor), mai treacă-meargă, dar că nu se ține seama dacă ești posesor sau nu de resurse, asta este strigător la cer! După creșterile fără încetare ale tarifelor, românii au pierdut deja orice avantaj că le-a lăsat Dumnezeu niște resurse de gaze! Mai mult, prețul de referință la gaze în România a fost stabilit a fi cel de pe bursa de gaze de la Viena, ceea ce va băga în spirală prețurile de pe piața românească, întrucât acestea nu vor mai avea nicio legătură cu producția și desfacerea internă. AD 2018

    • Ce-ar fi ca statul roman (ca tot avem emisiile de CO2/cap de locuitor cele mai scazute din UE, dupa Suedia sa exploatam acest avantaj) sa:
      – instituie taxa CO2 pt. gaz (la sursa, nu la consumator,prezumptiv din Romania, pentru a descuraja consumatorii de gaz din Romania de a-l folosi)…statele membre sunt suverane a taxa poluarea cum vor !
      – lasam producatorii de gaz sa faca ce vor, luind doar redeventa (adica 15%) si sa faca ce vor cu gazul…
      Va asigur ca vom cistiga mult mai mult, exploatind inteligent pozitia noastra competitiva privind emisiile (pe putin 1 miliard EUR/an, fara a socoti redeventele !…la preturile actuale de CO2
      Ideea este ca „Romania lupta pentru decarbonare, cum deja am demonstrat-o”, nu-i asa ?

    • Teoria ca teoria. In practica, ordonanta ”lacomiei” (a lacomiei statului mai degrabă!) a dus la reducerea productiei interne si cresterea importurilor. Si tot ea, a stopat avantul investitiilor in Marea Neagra.
      Drumul spre iad este pavat de bune intentii, asa se spune.

    • Prevederile alea de care vorbiți nu cred că sunt în OUG 114/2018. Dacă sunt, indicați văr rog pagina. Textul ei e disponibil la:

      https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/OUG_114_2018.pdf

      Cred că ceea ce i-a făcut cu nervii pe ăia de la Exxon a fost plafonarea prețului la gazele extrase la 68 lei/MW pe aproape 4 ani – așa cum glăsuiește punctul 12 al ordonanței. Nimeni întreg la cap nu poate să să-și bage capul în jug pe 4 ani la prețul gazelor mai ales când plafonarea se face pe o monedă din categoria „junk”.

      E foarte plauzibil că ordonanța a fost dată (și) cu scopul de a lăsa România la mâna rușilor. Acum n-aveți decât să vă rugați să funcționeze încălzirea globală, sau să mai aducă Dragnea & coana Veorica niscai gaze la butelie… La noi au fost azi -17C. dimineața :)

  11. Pana la energia verde murim de frig in case cu certificatele in mana…
    2-3 centrale nucleare si, magie, nu mai exista problema energetica, ba chiar putem exporta. In paralel obtinerea armei atomice (daca NK a reusit, putem si noi). Ce rezulta de aici: independenta energetica 100%, vesnica, si garantarea faptului ca Romania nu va fi pusa vreodata in pericol existential prin invazie externa.
    Sau ne putem milogi in continuare la unul sau altul, e si asta o varianta!

    • Oh, aș vrea și eu să văd magia asta cu energia Nucleară. După juma’ de secol avem doar doua reactoare din cele cinci planificate la Cernavodă. Pentru cele încă doua trei centrale cât mai trebuie sa așteptăm? Murim cu uraniul in vagoane.
      In plus, canalul Dunăre – Marea Neagră e atât de colmatat încât nici acum in timpul verilor secetoase nu are destula apa pentru cele doua reactoare care se afla in funcțiune. Cu patru reactoare seacă și delta Dunării, probabil. Și ne-ar mai trebui încă vreo două sau trei armate pentru a le păzi de eventualii cotropitori – așa cum are și NK de altfel. Atrăgătoare perspectiva, ce sa zic?
      Soluțiile astea miraculoase cu rezolvare unica seamănă cu piatra filozofală pe care o căutau alchimiștii acum sute de ani.

  12. Câteva inexactități in acest articol în general bine documentat. Romgaz a cumparat 50% din zacamintele de gaz din Marea Neagră. Petrom avea și are restul de 50%. Autorul spune că Romgaz nu are „mijloacele tehnice” de a dezvolta aceste resurse. Foarte putine companii de pe glob, chiar du cele uriase precum Excon, au mijloace tehnice sau chiar expertiza proprii. Mai toti folosesc contractori specializați. Este adevarat ca guvernele României n-au facut nimic pentru a încuraja dezvoltarea acestor resurse dar la fel de adevarat este ca atât Exxon cat si Petrom/OMW au stat in fund făcând lobby si așteptând modificarea taxelor/redeventei pe gaze. Realitatea este ca redevanța este de max 13%, cam la nivelul practicat de Norvegia și alți mari producători. Exista si redevente mai mici, dar numai in țări care sunt producători minori.

  13. ..dacă e s-o spunem pe șleau, SUA cu UK și Australia au semnat prin septembrie acordul Aukus.
    Ca urmare Franța a pierdut un contract pentru submarine cu Australia, de 30 de miliarde de euro.

    În octombrie Parisul blochează un contract de 7 miliarde de dolari, prin care Engie ar fi importat gaze de șist lichefiate din SUA. Motivul invocat ? Desigur poluarea, certificatele verzi, bla-bla-bla.. Apropo, ponderea lor în factura consumatorului e totuși minusculă.

    În noiembrie, Germania suspendă certificarea Nord Stream 2 (care este deja la cheie..). Ca urmare prețul gazelor a mai primit un frumos șut în cur.. Iar Putin își râde-n barbă..

    Supuneți că piața disfuncțională i-ar ține-n brațe pe producătorii ineficienți și scumpi.
    Dar atâta timp cât mecanismul formării prețului pe bursă, pleacă de la cel mai scump producător, acesta se va simți bine-mersi în continuare, în timp ce restul lumii va face portofelul gros, conform tabelului pe care ni-l prezentați.

    Când prețul pe bursă e și de 10 ori peste prețul de cost, nu e unul speculativ ?
    Marii jucători de pe piața energiei n-au nicio vină ? Ne vin toate așa, cu hârzobul, din cer ?

    Una-peste-alta „turcul plătește”, consumatorul proaspăt eliberat din captivitate, laolaltă cu noii furnizorii, care i-au dat această iluzie. Mă refer la cei mici, apăruți odată cu liberalizarea pieței, care asaltează acum ANRE cu solicitări de renunțare la licență.
    E o transhumanță a oițelor rătăcite, care revin la stână cu lacrimi în ochi promițând solemn să nu mai facă.. Bota pe spinare părând un soi de binecuvântare părintească..

    Altfel, vom vedea energie verde și la preț rezonabil în România, când plaiurile mioritice vor fi brăzdate de autostrăzi, de-a lungul și de-a latul.. Dă Doamne..

    • Păi treaba e simplă: Franțujii au rămas cu submarinele nevândute pe tarabă și au pus o talpă producătorilor americani de gaze de șist ca să se răcorească. Atât doar că americanii își vând gazul mai scump în Asia, iar în Europa a rămas exclusiv la gheara rușilor care o storc ca pe o lămâie și cresc prețurile ca din apă. Prețuri ce le plătesc de altfel și franțujii. Se numește împușcarea în picior :)

      Prețul gazului pe piața liberă crește din cauza penuriei. Penuria de acum e o chestie artificială generată de gărgăunii energiei verzi. Prima grijă a lui Biden după inaugurarea sa, a fost să blocheze exploatările pe terenurile federale, să închidă oleoducte și să scoată din deget reglementări cât mai restrictive. Petroliștii și găzarii americani l-au lovit în plex reducând produțcia, ceea ce a făcut să crească prețurile. Rușii au profitat de ocazie și au redus și ei producția ca să mai umfle și mai tare prețurile. Europa a încasat-o cel mai rău, pentru că și-a blocat singură importurile de gaze naturale din SUA și a refuzat să exploreze măcar, dacă nu exploateze propriile rezerve de gaze și petrol de șist. Furtuna perfectă!

      Prețul format la bursă e cel corect. Penuria crește prețurile. E o regulă simplă a economiei. Prețul de vânzare e de 10 ori mai mare pentru că sunt cumpărători dispuși să dea atât. Soluția de rezolvare a crizei e atacarea cauzelor și lichidarea opreliștilor. Doar asta va duce prețurile jos și nimic altceva.

      Iar dacă e vorba de speculă stau și mă întreb de ce nu vă enervează și faptul că Arabia Saudită extrage barilul de petrol la un cost de mai puțin de $3 și-l vinde fără probleme la $70. Adică de vreo 35 de ori mai scump. L-a vândut prin 2008 și la $140 având costuri mai mici ca azi. Și nu o face de câteva luni, ci de de vreo 70 de ani.

      Consumatorul plătește ca Berilă pentru că e destul de zevzec să o muște la poveștile energii verzi și taxe cât China puse pe orice fel de energie. Nu producătorul e de vină că, mănâncă și el o pâine de pe urma consumatorului, ci consumatorul ca are insistă să-și umfle prețurile prin reprezentații săi aleși în mod liber. Ce? Nu-i așa? :)

      Energii verzi la „prețuri rezonabile” veți vedea când se va descoperi ceva nou și radical diferit de ceea ce știm azi. Astea de azi lucrează exclusiv pentru petroliști și găzari ce fac averi durdulii de pe urma lor. Nu degeaba o bună parte din mișcările „ecologiste” din lumea civilizată erau finanțate generos de băieții ăia cu cearșafuri în cap din Golf. Azi treburile sau schimbat: Cearșafarii nu mai trebuie să sponsorizeze nimic – plătesc din greu direct victimele :)

      • 1. „Petroliștii și găzarii americani l-au lovit în plex reducând produțcia, ceea ce a făcut să crească prețurile ”
        2. „Penuria de acum e o chestie artificială generată de gărgăunii energiei verzi”
        _____

        1. Petrolistii si gazarii din jurul lumii au inchis robinetele si au oprit investitiile pe marginea prabusirii cererii cauzata de criza sanitara. La un moment dat, pretul petrolului ajunsese chiar negativ ;) https://tradingeconomics.com/commodity/crude-oil
        2. Pneuria actuala este cauzata de explozia cererii in urma ridicarii restrictiilor-Covid. Tu in schimb, oriunde ai emigra tot un demagog (politolog) vei ramane.

        P.S. Politicile admininistratiei Biden pot avea cel mult un impact negativ asupra preturilor in viitor. Dar nu neaparat, ramane de vazut!

        • 1. Prețurile la petrol și gaze au început să crească imediat după inaugurarea lui Biden când a semnat ordonanțele de blocare a Keystone XL și pe cea care interzicea forajele pe terenurile federale.

          2. Federalii au început să relaxeze restricțiile câteva luni după ce a început să crească prețul la fosile. mai târziu . Deci nu se leagă.

          Biden s-a dus să se căciulească la OPEC să mai ridice producția. L-au refuzat.

          În disperare de cauză, la mijloc de Noiembrie Biden a dat spre închiriere un lot mai mare ca oricare din cele date de Trump în Golful Mexic. Începe de asemenea să dea din rezerva federală drumul la zeci de milioane de barili de petrol pe piață în speranța scăderii prețurilor. Însă petroliștii joacă tare și-l vor în genunchi. Foarte probabil că vor obține ce vor – adică anularea tuturor restricțiilor eco.. Biden are reputația că se schimbă fără probleme după cum bate vântul.

      • ..ok, face și OPEC jocurile ei, dar noi ne confruntăm (până una-alta) cu criza gazelor și a EE.

        De acord că într-o piață liberă cererea și oferta dictează prețul, numai că așa cum ați observat și dvs cei mari joacă incorect, iar penuria e o chestie mai degrabă artificială. Că n-a-nceput peste noapte să duduie economia UE.. Iar bursa e un instrument prin care cei mai isteți îi jefuiesc cu acte-n regulă pe ceilalți..

        După ce și-a nimerit degetul mare de la picior, Franța a anunțat că îngheață prețurile la gaze și EE până la primăvară. Și nu știu să fi pus de-o revoluție bolșevică între timp.. Spania plafonează și ea la gaze, Ungaria la carburanți ..etc. E un sezon toamnă-iarnă, în care se poartă roșu de Kremlin..

        Cât despre viitor.. Musai să treacă pe verde, altfel ne tamponează planeta.. Iar combustibilii fosili sunt pe sfârșite.
        Aceiași Franță, are planuri îndrăznețe în sensul ăsta. Renunță la înlocuirea reactoarelor actuale cu 15 noi și bagă banii respectivi în panouri fotovoltaice și moriști de vânt. Există deja tehnologii (deocamdată prea scumpe) care cresc eficiența de la 10 la 40-50%.

        Prin alte părți se folosește cu succes biomasa. Alții obțin EE de pe câmpuri cu oglinzi care topesc niște săruri stocate în turnul central. Aburul rezultat rotește o turbină și de aici EE, 24 din 24. Totul la 0,06 dolari/KWh. Bine, ține și de zona geografică..

        Ideea e că soluții există și vor mai apărea. Nu va fi acoperit necesarul global de vreo 20 TW, exclusiv din fotovoltaice, oglinzi, biomasă și eoliene, dar ponderea lor va spori accelerat. Cei preocupați și de viitor, se mișcă deja. Iar noi locului ne ținem.. :))

        • Deci vă simțiți bine să depindeți de petrolul din Golf vândut la de 35 de ori mai bine ca prețul de producție. Atunci, de ce vă deranjează găzarii cu modestul lor de 10 ori mai mult?! :)

          Spania și Franța au limitat prețul al consumator. Adică plătesc diferența din buzunar, pentru că de cumpărat îl cumpără la prețul pieței. Deci oricum ar fi prin propria prostie (tot împușcare în picior îi zice – le-ar place lor să fie numai un deget :)) îi îmbogățesc pe găzari.

          Nimeni nu vă oprește să treceți pe verde încă de azi. În Europa e acum întuneric deci numai bine puteți scoate panoul electric să vă încălziți la Lună :) Combustibilii fosili erau pe terminate încă din copilăria mea prin ani 80 când experții ne asigurau că benzina în anul 2000 va fi mai scumpă ca cognac-ul. Prin 2000 ne-au anunțat că nu-i bai că se termină până prin 2015-2020…

          În rest vorba anglo-saxonului: „Țineți sus munca bună!”/

          • ..văd că vă place să răstălmăciți.. Vă mai place și să dați lecții. V-ar fi plăcut, nu-i așa ?, să corectați cu roșu extemporalele, după care să scrieți apăsat nota 4. Să fiți Dumnezeul elevilor, farul călăuzitor.. Să tremure când deschideți catalogul.. :))

            Aveți aerul că ne scoateți din bezna neștiinței pe toți cei care ne dăm cu părerea pe-aici. Fiți mai relaxat, prea vă luați în serios. Omul cât trăiește-nvață. Dacă trageți oblonul ratați șansa de a afla lucruri noi..

            Altfel, băgați în continuare lignit în godin, dacă asta vă face fericit..

        • Un pic de French bashing da bine in lumea mai putin informată. Pentru obiectivitate trebuie spus că Franța pedaleaza in continuare pe nuclear. Reactoarele de mica capacitate primise României vor fi la faza de proiect cand Franța le va avea pe ale sale producând energie.

  14. ?!!?
    confiscarea de către stat a profiturilor firmelor din domeniu/impozitarea excesivă ⇒ care conduc la inhibarea investițiilor; Nu cumva oare Statul ala confiscaretz este si apropitarul firmelor ?!!

    La energie electrică, prețurile se aliniază în sus față de producătorul cel mai scump. Cum? Mecanismul este simplu: primii veniți la bursă sunt producătorii scumpi (termo), iar prețul marginal devine referință pentru producătorii importanți . Normal. Se numeste renta diferentiata. Exista numai ptr unele produse care sunt supuse unei conditionari naturale si sunt de prima necesitate .. asa ca cea mai sigira e productia locala. .

    Si8 Hidro produce ieftin ? Ma rog fiindca, azi, sunt amortizate si deci vorbom de renta absoluta. Insa cumva credetica este ieftina constructia unei hidrocentrale ? Cica Prtile de Fier I ar fi costat partea romana cca 800 milioane $ (pe vrmea aia dolarul insemna aur. 35 $ pe uncia de aur. Azi o uncie era la 1.778 $ si $ nu mai este convertibil ci doar „liber convertibil”)

Dă-i un răspuns lui PIFu Renunțați la răspuns

Please enter your comment!
Please enter your name here

Prin adaugarea unui comentariu sunteti de acord cu Termenii si Conditiile site-ului Contributors.ro

Autor

Edmond Cucu
Edmond Cucu, diplomă de inginer (Facultatea de Inginerie Tehnologică, Universitatea din Brașov), expert metrolog în cadrul Biroului Român de Metrologie Legală (26 ani de activitate), redactor DeScripto (descripto.ro), blog personal: edybuzau.blogspot.com

conferinte Humanitas

 

Această imagine are atributul alt gol; numele fișierului este banner-contributors-614x1024.jpg

„Despre lumea în care trăim” este o serie anuală de conferințe și dialoguri culturale şi ştiinţifice organizată la Ateneul Român de Fundaţia Humanitas Aqua Forte, în parteneriat cu Editura Humanitas și Asociația ARCCA.  La fel ca în edițiile precedente, își propune să aducă în fața publicului teme actuale, abordate de personalități publice, specialiști și cercetători recunoscuți în domeniile lor și de comunitățile științifice din care fac parte. Vezi amănunte.

 

Carte recomandată

Anexarea, în 1812, a Moldovei cuprinse între Prut și Nistru a fost, argumentează cunoscutul istoric Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, mai curând rezultatul contextului internațional decât al negocierilor dintre delegațiile otomană și rusă la conferințele de pace de la Giurgiu și de la București. Sprijinindu-și concluziile pe documente inedite, cele mai importante dintre acestea provenind din arhivele rusești, autorul ne dezvăluie culisele diplomatice ale unor evenimente cu consecințe majore din istoria diplomației europene, de la formarea celei de-a treia coaliții antinapoleoniene și negocierea alianței ruso-otomane din 1805 până la pacea de la București, cu anexarea Basarabiei și invazia lui Napoleon în Rusia. Agenți secreți francezi călătorind de la Paris la Stambul, Damasc și Teheran; ofițeri ruși purtând mesaje confidențiale la Londra sau la Înalta Poartă; dregători otomani corupți deveniți agenți de influență ai unor puteri străine; familiile fanariote aflate în competiție spre a intra în grațiile Rusiei și a ocupa tronurile de la București și Iași – o relatare captivantă despre vremurile agitate de la începutul secolului al XIX-lea, ce au modelat traiectoria unor state pentru totdeauna și au schimbat configurația frontierelor europene. Vezi pret

 

 

 

Carte recomandată

 

Sorin Ioniță: Anul 2021 a început sub spectrul acestor incertitudini: va rezista democraţia liberală în Est, cu tot cu incipientul său stat de drept, dacă ea îşi pierde busola în Vest sub asalturi populiste? Cât de atractive sunt exemplele de proastă guvernare din jurul României, în state mici şi mari, membre UE sau doar cu aspiraţii de aderare? O vor apuca partidele româneşti pe căi alternative la proiectul european clasic al „Europei tot mai integrate“? Ce rol joacă în regiune ţările nou-membre, ca România: călăuzim noi pe vecinii noştri nemembri înspre modelul universalist european, ori ne schimbă ei pe noi, trăgându-ne la loc în zona gri a practicilor obscure de care ne-am desprins cu greu în tranziţie, sub tutelajul strict al UE şi NATO? Dar există şi o versiune optimistă a poveştii: nu cumva odată cu anul 2020 s-a încheiat de fapt „Deceniul furiei şi indignării“?

 

 

Esential HotNews

Top articole

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro