Sistemul energetic (cel care, în final, aduce energia electrică în casele noastre, printre altele) așa cum îl cunoaștem noi astăzi în linii generale are câteva caracteristici importante:
(a) este format dintr-un lanț care presupune: (i) producția de energie electrică (ce include, pe lângă costul de generare și costurile ce țin de accesul la resursa energetică), (ii) transportul energiei electrice și (iii) distribuția energiei electrice;
(b) energia electrică nu se poate, deocamdată, stoca, prin urmare, pentru ca sistemul energetic să rămână în echilibru, trebuie ca ceea ce se produce să se și consume. Poate fi stocată resursa energetică, dar numai în câteva situații: pot fi stocați combustibilii clasici (inclusiv combustibilul nuclear), poate fi stocată apa, dar energia solară și energia eoliană evident nu;
(c) în Uniunea Europeană sunt definite atât sistemele energetice naționale ale statelor membre, dar și un sistem energetic european (ENTSO-E), care este format din mai multe zone sincronizate (figura 1). Există situații în care anumite evenimente (ex.: decuplări necontrolate în sistemele de transport) pot pune în pericol și cauza pagube însemnate într-un întreg sistem sincronizat, fără a ține cont (evident) de frontierele naționale (cel mai recent s-a petrecut în data de 8 ianuarie 2021, la ora 14.05, CET, având ca origine stația Ernestinovo din Croația, care a împărțit practic zona continentală, UCTE, în două[1]).
(d) producția de energie electrică poate fi și o activitate economică ce completează (fericit) un întreg ciclu de consum; este principiul pe care se bazează economia circulară[2], unde producția de energie electrică (și termică) este parte din lanțul final al unui astfel de model economic.
(e) Economia viitorului va presupune modele diferite de producție și consum al energiei electrice. De fapt, încă de acum, deși nu foarte răspândit, poate fi întâlnit pe lanțul energetic și prosumatorul[3], definit ca fiind consumatorul final care și produce energie electrică, în general din surse regenerabile (cea mai răspândită formă de producție a energiei electrice în acest caz fiind din sursă solară).
Prosumatorul, adică producătorul-consumator, este încă obligat, tocmai pentru că energia nu se poate stoca, să intre într-o relație cu furnizorul său de electricitate, care presupune un schimb, dar și o echilibrare totodată între puterea de care are nevoie pentru consum, care este variabilă, și producția sa de energie, de asemenea variabilă.
Evoluția producției de baterii care pot stoca energia electrică și apoi returna puterea de care este nevoie poate schimba foarte mult modelul de alimentare cu energie electrică a gospodăriilor, micilor întreprinderi, a multor mijloace de transport și cu siguranță a unei game largi de servicii care pot fi furnizate în piață, ce pot deveni autonome în funcționare.
În termeni de PIB, probabil că în următorii 20 – 30 de ani în țările avansate se poate ajunge ca 35 – 40% să fie generat în afaceri care sunt independente energetic; de asemenea, 35 – 40% din gospodării să ajungă independente energetic. Independența energetică va fi, desigur, și neutră climatic.
Cu toate acestea, este puțin probabil ca până în 2050 – 2060 să fie identificate soluții extinse pentru stocarea energiei pentru puteri foarte mari, chiar dacă unitățile autosuficiente și eficiența energetică vor reduce semnificativ acest necesar; așadar va fi în continuare nevoie ca producția de energie electrică să fie în echilibru cu nevoia de consum.
Pactul verde european – Green Deal – prin ceea ce-și propune, ar trebui să conducă economia europeană spre un nou model de dezvoltare, care va impulsiona implicit și dezvoltarea unor modele noi de funcționare a ENTSO-E, precum și a sistemelor energetice aparținând statelor membre ale Uniunii.
Întrebarea care se pune este dacă poate exista în anul 2050 un mix energetic bazat 100% pe resurse regenerabile sau prietenoase cu mediul înconjurător care să funcționeze în echilibru, sau va mai fi încă nevoie de producția de energie electrică din gaze naturale și combustibili nucleari?
Deocamdată scenariile după care se lucrează, pentru a atinge obiectivul angajat prin Acordul de la Paris, și anume neutralitatea climatică până în anul 2050, implică ca ținte intermediare pentru 2030 fie un procent de 50%, fie unul și mai ambițios, de 60% energie electrică produsă din surse regenerabile (figura 2).
După cum se poate observa din graficul din figură, mixul energetic va implica un procent important de energie produsă din combustibili fosili în anul 2030 (33% pentru prima țintă, 22% pentru ce-a de-a doua țintă, mai ambițioasă). În ambele scenarii, în 2030 energia produsă din surse nucleare va rămâne ca proporție în jurul a 17%.
Cred că nu ne putem aștepta ca neutralitatea climatică să însemne 100% energie produsă din surse regenerabile în anul 2050. Este de așteptat ca energia produsă din surse nucleare să ocupe în continuare un procent semnificativ în mixul energetic (poate 10%, poate 15%) și foarte probabil gazul natural va continua de asemenea să contribuie, desigur într-o proporție care să nu afecteze neutralitatea climatică a continentului (poate 5 – 7%).
Nuclearul și gazul natural nu sunt neapărat surse prietenoase cu mediul înconjurător, dar sunt tehnologii indispensabile pentru a asigura (tehnic) securitatea în funcționare a sistemelor energetice și vor rămâne la fel și în anul 2050. Dacă regenerabilele sunt componenta verde a sistemului, nuclearul și gazul natural pot fi definite drept componenta securitară a acestuia.
GREEN DEAL ȘI TAXONOMIA VERDE
În data de 22 iunie ac. a fost publicat Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020, privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088.
Clasificarea la nivelul Uniunii a activităților economice durabile din punctul de vedere al mediului (taxonomia) va permite elaborarea unor viitoare politici ale Uniunii în sprijinul finanțării durabile, inclusiv a unor standarde în întreaga Uniune pentru produsele financiare durabile din punctul de vedere al mediului și crearea în final a unor etichete care să recunoască în mod oficial respectarea standardelor respective în întreaga Uniune.
Clasificarea unei industrii ca durabilă din punctul de vedere al mediului aduce o serie de avantaje, cum ar fi: (i) costuri mai scăzute ale finanțării; (ii) listarea de către BERD ca industrie finanțabilă sau (iii) calificarea ca eligibilă pentru acordarea de ajutor de stat.
Taxonomia investițiilor durabile (verde) este un mecanism ce asigura transparență și credibilitatea investițiilor verzi și minimizează riscul pe termen mediu și lung, prin crearea unor categorii clare și credibile pentru aceste investiții; fixează un standard înalt al investițiilor în proiectelor destinate să sprijine accelerarea tranziției către o economie cu zero emisii de carbon până în 2050. Este o schemă voluntară, nu o obligativitate.
Țintele fixate pentru atingerea obiectivelor asumate prin Acordul de la Paris sunt însă puse în pericol, după cum observă Suzana Carp[4] într-un articol recent. [5]
În primul rând, criteriile de adaptare la schimbarea climatică globală au fost atât de mult slăbite, încât au devenit mai puțin ambițioase chiar și decât criteriile Băncii Europene de Investiții[6]; astfel standardul tehnic pentru activități compatibile cu criteriile de adaptare din taxonomie este de 270 g CO2/KWh (echivalent), pe când cel al BEI este de 250 g CO2/KWh.
De reținut că standardul introdus în documentul inițial propunea o limită de 100 g CO2/KWh pentru acordarea statutului de investiție sustenabilă, aliniat cu Acordul de la Paris. Această valoare urma să scadă în timp, spre 0 (zero) g CO2/KWh în 2050, conform obiectivului de neutralitate climatică.
Propunerile (formulate inclusiv de România) de includere a investițiilor în proiecte energetice ce au la bază gazul natural pe lista celor finanțabile pun la îndoială fundamentul taxonomiei verzi, în condițiile în care deturnează capitalul de la investițiile ce propun soluții „zero emisii”: economia circulară, eficiența energetică, regenerabilele etc.. Se cere de fapt ca taxonomia verde să servească alt scop decât cel pentru care a fost creată.
Astfel, în data de 16 septembrie 2020 s-a votat în Parlamentul European amendamentul „Ghinea – Botoş – Knotek„, potrivit căruia vor putea fi finanțate din fondurile aferente Mecanismului pentru o tranziție justă și proiecte energetice bazate pe gazele naturale, în regiunile care se bazează pe extracția de cărbune la acest moment.[7] Votul pentru amendamentul propus de europarlamentarii Renew Europe a fost primit cu scepticism din cel puțin două motive:
(a) Primul atrage atenția că în privința gazului natural, dependența de importuri a Uniunii Europene este majoră, Federația Rusă fiind cel mai important furnizor, cu un procent de 44,7% din total importuri în anul 2019;
(b) Al doilea a fost exprimat public de Greenpeace chiar înainte de votul din PE: „…intră în contradicție totală cu obiectivele Fondului pentru Tranziție Justă, care urmăresc o tranziție energetică către o economie cu zero emisii de carbon, pentru a evita un colaps ecologic. Gazul fosil nu poate fi privit ca un combustibil de tranziție atâta timp cât împiedică îndeplinirea obiectivelor asumate prin semnarea Acordului de Climă de la Paris.”[8]
Vineri, 12 februarie ac., Mecanismul de redresare și reziliență al Uniunii, în valoare de 672,5 miliarde de euro, a primit ultima aprobare, prin parafarea documentului de către președintele Parlamentului European, David Sassoli, și premierul portughez, Antonio Costa, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului UE.
Comisia Europeană arată că investițiile în energie sau generarea căldurii din combustibili fosili și infrastructura aferentă ar trebui în general să nu fie eligibile pentru fondurile de redresare. Totuși – așa cum solicită Germania, Polonia și România – pot fi făcute „excepții limitate” pentru proiectele de gaze naturale, în principiu pentru reducerea rapidă a emisiilor de CO2, înlocuind cărbunele sau petrolul.
În al doilea rând, atingerea țintelor prevăzute de Green Deal privind producția de energie din surse regenerabile depinde în mod critic de China. Conform statisticilor vehiculate de COM, Uniunea Europeană depinde de aprovizionarea din China în proporție de: 20% pentru telur (Te), 58% pentru indiu (In), 69% pentru galiu (Ga), 90% pentru neodim (Nd) și 99% pentru disproziu (Dy).
SECURITATE ENERGETICĂ ȘI TAXONOMIE
Termenul de securitate energetică este înțeles puțin diferit de către politicieni, militari sau experții din domeniul energiei. Pentru politicieni securitatea energetică implică faptul că energia este disponibilă, la prețuri convenabile și fără întreruperi pentru consumatorii casnici și pentru entitățile economice, și nu există amenințări previzibile ca situația să se schimbe, pentru că ar genera automat probleme majore în guvernarea societății.
Pentru militari securitatea energetică implică protecția spațiului aliat (NATO) împotriva amenințărilor care vizează întreruperea alimentării cu energie, prin atacarea unor ținte ce sunt parte a sistemului energetic (european și/sau național) și indisponibilizarea lor, indiferent dacă atacul folosește armament de orice tip, sau este unul cibernetic, dacă este un atac asumat, hibrid sau parte a unui conflict asimetric.
În fine, pentru specialiști, securitatea energetică este dată de o multitudine de politici, procese, proceduri, procedee, instrucțiuni, operații și acțiuni care mențin tehnic sistemele energetice (europene și/sau naționale, în cazul nostru) în echilibru, furnizarea energiei făcându-se astfel neîntrerupt.
Cele trei viziuni sunt de fapt complementare și urmăresc același obiectiv: să avem energie (electrică) la dispoziție pentru nevoile de consum oricând avem nevoie de ea. De alimentarea cu energie depinde confortul și siguranța noastră personală, producția bunurilor de care este nevoie, transporturile publice și private, intervenția în caz de necesitate, fie ea medicală, în caz de catastrofă sau dezastru natural etc.
Lipsa pe scară largă a disponibilității energetice amenință satisfacerea acestor nevoi esențiale și este, prin urmare, o chestiune de securitate (a națiunii, a Uniunii, a alianței în întregul său).
În anul 2008, la summitul NATO de la București, statele aliate au elaborat primul document de poziție privind rolul pe care îl poate avea alianța în asigurarea securității energetice a statelor membre și a partenerilor Alianței.
La summitul de la Lisabona, din anul 2010, a fost adoptat documentul privind Conceptul Strategic pentru Apărare și Securitate al Statelor Membre NATO, în care se preciza, printre altele: „Ne vom asigura că NATO va dispune de întreaga capacitate de a se apăra sau a descuraja orice amenințare la adresa securității și siguranței populației. De aceea, vom: (…) dezvolta capacitatea de a contribui la securitatea energetică, inclusiv pentru protecția infrastructurii critice, cooperarea cu partenerii și consultările între aliați pe baza evaluărilor strategice și a planurilor de continuitate.”
În următoarea decadă NATO și-a definit rolul pe trei direcții în privința contribuției sale la securitatea energetică, și anume:
(a) Conștientizarea membrilor alianței asupra amenințărilor emergente, prin furnizarea de informații și analize, schimbul de informații și sprijinul asigurat de experți;
(b) Protecția infrastructurilor energetice critice, mai ales prin schimbul de experiență, organizarea de cursuri de pregătire și introducerea în scenariile exercițiilor militare a amenințărilor la adresa infrastructurii energetice;
(c) Adoptarea și implementarea de către zona militară a principiilor de eficiență energetică (vezi și declarațiile summitului din 2014, din Țara Galilor, sau din 2018, care a avut loc în Varșovia).
Ce ar trebui să facă în plus politicul, pentru ca industria să resimtă sprijinul în asigurarea obiectivului propriu de asigurare a securității energetice? În principiu ceea ce are deja în plan să facă, și anume să faciliteze investițiile în domeniu, pentru ca dinamica de schimbare a mixului energetic în următoarele trei decenii să nu vulnerabilizeze securitatea energetică.
Dacă pentru componenta de energie provenită din surse regenerabile (astăzi în medie cu un aport în jurul a 40% din producție, urmând să ajungă la 50-60% în 2030 ș.a.m.d. – figura 4), avem instrumentele de finanțare menționate la capitolul anterior, pentru producătorii din sursele punte (gazul natural și combustibili nucleari) va fi nevoie de o altă taxonomie: taxonomia securitară.
Se observă din graficul alăturat (media producției de energie pe surse în anul 2020) ponderea celor două surse în mixul energetic european: împreună asigură circa 50% din necesarul energetic al Uniunii la acest moment.
Pentru că în orizontul următoarelor trei decenii aceste surse vor continua să-mi mențină un loc important în mixul energetic, investițiile în capacități de producție bazate pe astfel de resurse vor trebui de asemenea să fie susținute. Întrebarea este cum se poate face acest lucru în mod convergent cu obiectivele asumate prin Acordul de la Paris?
Cred că finanțarea investițiilor în noi capacități de producție energetică ce au la bază gazele naturale și combustibilul nuclear ar trebui să facă obiectul unei taxonomii securitare – proiectele în cauză vor primi astfel un security label -, urmând ca guvernele statelor membre și COM să identifice rolul, modul de aplicare și limitele unei astfel de taxonomii, precum și caracteristicile unui proiect energetic ce ar purta security label.
Energetica nucleară, de exemplu, este văzută în continuare ca esențială pentru asigurarea securității energetice a Uniunii Europene (implicit a României) atât la momentul actual, cât și în perspectiva anilor 2050. Este industria care reprezintă elementul de continuitate și totodată factorul de echilibru pentru mixul energetic, atât în România, cât și în Uniunea Europeană. În plus, este neutră din perspectiva schimbărilor climatice.
Dacă energetica nucleară nu poate fi clasificată ca o industrie eco-durabilă, în schimb este cert o industrie esențială pentru securitatea energetică a Europei; pusă însă în pericol de distorsionarea pieței prin facilitățile care vor fi acordate dezvoltării energeticii regenerabilelor, facilități care îi vor fi inaccesibile.
Energetica gazului metan, care nu poate fi considerată propozabilă pentru taxonomia verde fără a-i denatura acesteia din urmă sensul, ar trebuie de asemenea să facă obiectul taxonomiei securitare, pentru a nu concura pentru resursele de finanțare în mod nejustificat nici cu regenerabile, dar nici cu energetica nucleară.
Acțiunile necesare pentru constituirea unei taxonomii securitare ar trebui inițiate de COM, după negocieri cu guvernele naționale, dar și cu industria; aceasta din urmă (fie că vorbim de gazul natural, fie că vorbim de energetica nucleară) trebuie să-și conserve perspectivele favorabile pentru a se menține în piață și a rămâne și în viitor, așa cum se așteaptă de la ea, o soluție de echilibru pentru sistemul energetic european.
Guvernele europene trebuie să ridice problema acordării security label proiectelor energetice punte la COM și în Consiliul European, iar industria de profil, prin asociațiile patronale, trebuie să prezinte problema în fața Parlamentului European și să identifice tot setul de măsuri necesare pentru a conserva și dezvolta pe orizontală și verticală afacerile care fac posibilă menținerea sa în piață și ca factor de echilibru și soluție de securitate energetică.
Sunt două trei motive esențiale pentru ca taxonomia verde (creată pentru a face eficient Green Deal) să fie completată cu o taxonomie securitară, și anume.
(a) pentru rolul de echilibrare a sistemelor, pe care îl joacă industriile energetice punte;
(b) pentru a evita deturnarea fondurilor destinate Green Deal către proiectele energetice punte;
(c) pentru a evita și ca proiectele energetice punte să se concureze între ele pentru a fi finanțate.
Nu în cele din urmă, aplicarea security label pentru un proiect energetic punte ar permite guvernelor statelor membre și COM să identifice, alături de mediul de afaceri, și să susțină cele mai potrivite tehnologii, scheme de finanțare și să securizeze soluțiile de aprovizionare cu resurse, astfel încât securitatea sistemelor energetice să nu fie niciun moment pusă în pericol în tranziția spre neutralitatea climatică.
NOTE_______________________
[1] https://www.entsoe.eu/news/2021/01/26/system-separation-in-the-continental-europe-synchronous-area-on-8-january-2021-2nd-update/
[2] Economia circulară este un model de producție și consum care implică partajarea, reutilizarea, repararea, renovarea și reciclarea materialelor și produselor existente cât mai mult posibil. În acest fel, ciclul de viață al produselor este extins. Economia circulară se abate de la modelul economic tradițional, liniar, care se bazează pe un model de ia-fă-consumă-aruncă. În practică, aceasta implică reducerea la minimum a deșeurilor. Când un produs ajunge la sfârșitul duratei sale de viață, materialele din care este făcut sunt păstrate în cadrul economiei de câte ori este posibil. Acestea pot fi folosite din nou și din nou, creând astfel o valoare suplimentară.
[3] Consumator de energie electrică, care este și client final al unui furnizor de energie electrică, care deține instalații de producere a energiei electrice, inclusiv în cogenerare, a cărui activitate specifică nu este producerea energiei electrice, care consumă și care poate stoca și vinde energie electrică din surse regenerabile produsă în clădirea lui, inclusiv un bloc de apartamente, o zonă rezidențială, un amplasament de servicii partajat, comercial sau industrial sau în același sistem de distribuție închis, cu condiția ca, în cazul consumatorilor autonomi necasnici de energie din surse regenerabile, aceste activități să nu constituie activitatea lor comercială sau profesională primară.
[4] Director de strategie la biroul din Bruxelles al ONG-ului Bellona, specializat în decarbonizarea industriei grele, taxonomia pentru investii durabile, în legi climatice (bugete de carbon si guvernare), acoperind de asemenea mobilitatea cu zero emisii. Este și un recunoscut expert european pe tema pieței EU ETS. Înainte de Bellona a condus biroul de la Bruxelles al think tank-ului britanic Sandbag.
[5] https://www.economica.net/taxonomia-investi-iilor-durabile-credibilitate-predictibilitate-i-transparen-a-dar-romania-creeaza-obstacole_195885.html
[6] BEI va aplica evident propriile standarde în investițiile în care va fi parteneră
[7] https://www.bursa.ro/decizie-importanta-pentru-romania-in-parlamentul-european-banii-pentru-trecerea-la-economia-verde-vor-putea-fi-folositi-si-in-proiectele-de-gaze-naturale-68826048
[8] https://www.greenpeace.org/romania/articol/4603/fondul-pentru-tranzitie-justa-deturnat-de-doi-europarlamentari-romani-dar-mai-avem-o-sansa/
Aikido cu mintea si corpul coordonate. Invatati cum sa va relaxati si cum sa va pastrati calmul in conditii de stress. 
Un articol scris cu frina de mina trasa, de parca autorul nu ar avea curaj s-o spuna p-aia dreapta.
Amintesc doar ca Germania, cea mai tare din parcare, va desfinta energia nucleara.
Inca o remarca, de ca o saptamina e depusa zapada in Ge, deci solarele sunt acoperite si produc zero, sau chiar minus, energie. In alte zone poate dura luni in sir.
Iar masinile electrice nu functioneaza din cauza frigului iar daca pot fi alimentate esti jegmanit la pret de tot felul de furnizori pe care mai trebui sa-i si cauti pe telefonul mobil.
Sub zăpadă iarba rămâne verde. La fel și grâul proaspăt răsărit, și ghiocelul. Dovadă că ajunge destulă lumină pentru fotosinteza. La fel și la panourile fotovoltaice pentru a produce curent. 15 cm de zăpadă nu au nici un efect asupra radiației solare. Abia la straturi de peste 40-50 cm devine problematic, dar cum panourile respective sunt montate spre sud și au suprafață lisă, eliberarea lor de zăpadă se face rapid și de la sine. Nu e rău să aveți mai multă încredere în tehnologie, chiar cu pașii mici.
Hai la scoala Alina.. destulă lumină pentru fotosinteza
Plantele intra la temperatura scazuta intr-o stare de amortire, adica practic nu mai are loc nici o fotosinteza. Graul supravietuieste chiar daca troienele sunt groase de mai multi metri, deci lumina zero.
Argumentul tau de baza ar fi ca eliberarea de zapada se face rapid, desigur intre citeva ore si citeva luni.
Während der Schneephase trug der geräumte Anlagenabschnitt ca. 3 Prozent zum Jahresertrag dieses Arrays bei. https://www.ee-news.ch/de/article/25800/tec-institut-schneeraeumung-auf-pv-anlagen-unnoetig
Increderea se bazeaza pe fapte nu pe credinta!
Și ghiocelul? A răbdat toată arșița și gerul în bulbul său, în cămăruța sa de sub pământ să încolțească, așa că e nedrept să fie uitat tocmai acum. Și sub zăpadă devine verde, clorofila nu are sub pământ. Nici el, nici grâul, nici iarba.
Amorțirea plantelor e mai ales specifică arborilor și tufelor lemnoase. Unele ierbacee au altă strategie pentru iernat. Deși cu intensitate redusă, „practic nu au fotosinteza” înseamnă că totuși au. Ele nu cresc neapărat datorită temperaturii, aici aveți dreptate, dar rămân verzi. Dacă nu mă credeți, faceți un experiment simplu: iarna viitoare puneți un lighean cu gura în jos pe gazon. Dacă nu exista fotosinteza la temperaturi scăzute și sub zăpadă, ar trebui să nu existe nicio diferență între gazonul de sub lighean și cel de sub zăpadă. Simt că deja îmi dați dreptate.
Cât privește link-ul oferit e deja bătrâior, din 2013 și, probabil, experiențele sunt făcute pe panouri încă și mai vechi. Astăzi producția lor în iarnă se apropie de 30%, adică de 9-10 ori mai mult decât ceea ce susțineți. Fapte!
https://www.solaranlage-ratgeber.de/photovoltaik/photovoltaik-leistung/photovoltaik-ertrag-in-sommer-und-winter
Când era micuță și cu caș la guriță și energia neagră a avut nevoie de cea verde, de măgărușul care rotea pompa și de căluții care scoteau cărbune din subteran. Acum e rândul ei să își ia revanșa. Câtă energie neagră se irosește pentru extracție, transport, procesare și din nou transport nu spune nimeni niciodată. La capitolul ăsta cea verde va avea „die Nase vorn”. Fapte.
Alina.a – Errare humanum est – Perseverare ….. diabolicum ! Las-o moarta ! Sau ca sa te convingi de contrariu a ceea ce insisti sa ne demonstrezi – : vezi cazu statuluim Texas din USA din ultimele zile ! Are un puternic parc eolian si de asemenea si unul fof-voltaic . Impreuna asigura cca 35 – 40 % din necesarul statului – cel putin in zilele „calde” de vara ! Eolienele au „inghetat” iar foto-voltaicele s-au „inzapadit” ! Restul de surse de en. electrica pe combustibili fosili n-au mai facut fata consumului si …. catastrofa a fost asigurata ! Lasa ghiocelul – si sa sti ca nu creste si infloreste cu enegie obtinuta – sub zapada – prin fotosinteza !!! Ci din energia acumulata in bulb ! Ceapa aia micuta ! Sau nu te-ai gandit ! Dar noi – oamenii nu avem inca bulbi care sa inmagazineze en. electrica ! Numai combustibilii fosili se pot stoca ! Dar desteptii care au conceput acordul de la Paris dau „dasteptii” americani democrati cu Green New Deal – cam acelasi castravete , dar de „peste garla” n-au avut atata minte si ca NU AVEM BULBUL de acumulat en. electrica !!!
@Th.Iliescu, Dacă ați fi citit cu atenție ați fi sesizat că am scris deja despre bulbul ghiocelului și că nu are clorofila sub pământ. Natura nu face nimic inutil și dacă i-a dat și frunze plantei înseamnă că avea nevoie de ele. Altfel ar fi rămas alb ca o ciupercă. Una cu bulb.
În Texas au înghețat conductele de gaz. Intemperiile au efecte nedorite și asupra tehnologiilor clasice. Și nu e caz singular. În Europa când e secetă sau când îngheață Rinul și Elba, benzinăriile de la poalele Alpilor rămân fără combustibil.
Nu există un produs sau o tehnologie perfectă. Din acest motiv mixul energetic este esențial, iar articolul de față este superb din acest punct de vedere. E vorba de clasificare, nicidecum de concurență intre tehnologii.
Alina – Mi-a placut povestea cu „inghetarea conductelor de gaze” – Pentru o generala informatie – gazul natural se lichefiaza la Minus „vreo 75 grade Celsius – daca bine mi-aduc aminte ! Inghetarea – mult mai jos pe scara temperaturilor ! Nu Alina ! In Texas au inghetat EOLIENELE si s-au inzapezit foto-voltaicele ! Conductele de gaze N-AU AVUT PROBLEME – INCA , deoarece un „mare destept (cand nu doarme = Jo SSS Biden) le-a pus gand rau si le scoate treptat din functiune. Energia VERDE este inca scumpa, nesigura si mai schimbatoare ca o tanara duduca. Bulbi pentru acumulare si pastrare en. electrica – NU AVEM INCA la nivel rezonabil – Acumulatorii electrici – sunt inca scumpi si de foarte mica capacitate. Si INCA o observatie – generala : Sursele energetice SECURITARE trebue divizate : Surse Clasice – termocentrale cu cazane de abur + turbine- sau cogenerative (turbine cu gaze + cazane de abur recuperatoare + turbine – DAR si surse securitare cu PORNIRE RAPIDA (pentru repetatele cazuri cand vantul cade rapid) – eci numai turbine cu gaze. In anii ’90 cand am lucrat in UAE la montarea de turbine cu gaze – cu sau fafa cogenerare – cei care livrau turbinele – francezii de la Alsthom ne prezentau documentatie cu instalatii de turbine cu gaze din Australia – fara personal de exploatare – cu pornire si conducere automata – supraveghere de la distanta ! Cam asta va fi – cel putin pentru o buna perioada de timp SOLUTIA de salvare rapida. Scuze pentru amanunte – dar – asa cum zice romanul : „diavolul se ascunde in …. amanunte”
UE nu se pot pune de acord pentru o politica frontaliera comuna c19. Green Deal va mai tine capul de afis exact pana conglomeratul reprezentat in albastru pe harta se va face bucati bucatele. Orice uniune trece prin stomac, ori criza economica post-viroza va supune uniunea la un test extraordinar de dur. Ingrijorator este faptul ca si Germania a inceput jocul inutil si periculos de-a inchisul granitelor maraind in acelasi timp la vecinii care indraznesc sa-i reproseze ceva. Oricum, stim ca UE e de fapt Germania, iar daca dintr-un motiv sau altul Germania se decide sa abandoneze proiectul, acesta nu va rezista nici 1 saptamana. Asadar, vindem pielea ursului din padure si ne mintim prin sondaje ca totul e roz, in timp ce dusmanii ideii de europa unita isi freaca mainile.
Danemarca are 14% straini. A inchis, practic granitele pt refugiati. UE ii critica masiv.
UE este ultramoralista, pe toti ii cearta, le da lectii, poate ar trebui sa se mai uite si in oglinda.
De fapt EU se autodistruge, nu-si dau seama, incercind sa fie un fel de stat peste state, compromit ideea de Europa Unita. Mare pacat!
Ca de obicei, incurcati in mod deliberat merele cu borcanele (o atitudine tipica AfDistilor;) Doar ca fapt divers, in 2016, danezii au inchis temporar frontiera cu Germania pe fondalul crizei refugiatilor. Nu cunosc detalii despre durata acelei masuri, pot confirma insa ca in iunie 2018, nu au existat niciun fel de controale la intrare in Danemarca. Inchiderea actuala a unor frortiere interne (inclusiv in spatiul Schengen) sunt masuri temporare pe fondalul pandemiei, e.g prevenirea raspandirii noilor tulpini de C-19.
https://wiki.unece.org/display/CTRBSBC/Denmark
https://www.dw.com/en/coronavirus-germany-mostly-shuts-czech-austria-land-borders/a-56564442
P.S. Cat despre remarca cu UE deasupra statelor, poate explici matale femeilor casnice cum ar putea functiona o Europa unita (circulatia libera, piata comuna a muncii, protectia consumatorului, moneda comuna, buget comun, programe de finantare UE, etc, etc) fara reglementari.
https://www.stern.de/politik/ausland/daenemark–regierung-will-zahl-der-asylbewerber-auf-null-absenken-30011836.html
****
Nu cunosc detalii despre durata acelei masuri
Wow, in sfirsit recunosti, tu nu cunosti nici un fel de datalii, in nici o directie, doar scoti porumbei din caciula,, ia-ti si tu macar o palarie!
Deveniti plictisitor, continutul articolului la care faceti trimitere (cu un titlu tras de par) nu are nicio legatura cu controlul actual al frontieriei dintre Danemarca si Germania (asa cum ati insinuat initial).
P.S. Doar ca fapt divers, Premiera Mette Frederiksen face o campanie inteligenta (necesara pe undeva;) cu propuneri de genul dezvoltarii politicilor comune in privinta azilului politic. Evident, amatorii populisti eurosceptici se excita si ei putin pe marginea subiectului (desi social-democrata Mette Frederiksen le-a furat frumos jucaria). In fine, pana la Uniunea Azilului Politic, vor exista in continuare cereri de azil si in Danemarca.
https://www.nyidanmark.dk/en-GB/Waiting/Asylum/Conditions%20for%20asylum%20seekers
https://taz.de/Neue-Regierung-in-Daenemark/!5606996/
Nu ma steptam sa reusesti sa intelegi, eu nu am spus granita intre ge si dan ci GRANITE.
Si nici germana nu o intelegi…
@neamtu tiganu
Mda, ca de obicei, epitete jignitoare, injurii la adresa interlocutorului (atitudine tipica AfDistilor). Doar ca fapt divers, eu vorbesc germana fluent, am studiat si traiesc aici de mai de mult. Dar iata ce ai scris matale:
„Danemarca are 14% straini. A inchis, practic granitele pt refugiati.”
–
Asa cum v-am aratat si in postarile anterioare, argumentul matale este „fantezist” din moment ce Danemarca are doar o singura frontiera pe uscat, iar aceasta este inchisa temporar (incepand cu data de 9 ianuarie) din cauza epidemiei.
https://wiki.unece.org/display/CTRBSBC/Denmark
O zi buna!
Ce e de preferat: O cascheta prusaca, un joben/tilindru, o caciula Aliosa, o sapca ca prajitura jofra (generalul Joffre) , un turban, o palarie coloniala engleza, un sombrero sau o cusma dacica sau o casca de motociclist?
Sau trebuie nu doar ceva de pus pe cap, ci un nou set de uniforme cu matricole UE cu numere sau tatuaje si grade cu echivalente militare?
Pentru cei tineri si nelinistiti – America a avut circulatie libera cu directia Route 66 spre vest, piata comuna a muncii, moneda comuna (dolarul) si buget statal (mai mare) si ceva mult mai mic oentru cel federal.
De economie dirijata nu era cazul. De miliardari America nu a dus vreodata lipsa.
Cu alte cuvinte sunt din ce mai convins ca UE este intr-o masura terifianta doar echivalentul asro.ro dar cu puteri de lege.
@Durak
Generatiile noi din vestul continetului (si nu numai) sunt mai greu de pacalit si mai „imuni” la incercarile de manipulare la nivel emotional cu povesti istorice, scufita rosie, etc. In privinta drepturilor individuale, anglosaxonii de astazi nu stau mai bine decat europenii din vestul continetului. As zice ca prin unele state conservatoare din SUA (pe unde domina fermieri din aia cu pistol la incingatoare, prejudecatile la adresa femeilor si la adresa minoritatilor sexuale, religioase, etc) stau chiar mai rau. https://www.youtube.com/watch?v=ED8C4SbZ82s
https://www.youtube.com/watch?v=JtsztmfhcAc
https://www.youtube.com/watch?v=kqD8UMxg_HI
P.S: ce parere aveti despre regresul polonezilor si al maghiarilor in privinta statului de drept, ingradirea drepturilor femeii, atacurile guvernului Fidesz la adresa societatii civile (istericalele conspirationiste cu Soros, samd). Spre finele anului trecut, compania nationala a cailor ferate din Polonia (evident companie de stat) a achizitionat de pe piata peste 20 de ziare si reviste cu editie printata si electronica. Cum comentati?
Nu exista similitudini intre USA si EU. Singura speranta a EU de a nu se transforma in CCCP este uniunea politica bazata pe capitalism de moda veche, toleranta zero pentru devieri insurectionist populiste spre stanga sau dreapta, libertati individuale, dizolvarea granitelor interne si ridicarea de ziduri la granitele externe. O europa pentru europeni care sa nu lase pe nimeni in urma, cu aparate de stat care sa isi stie limitele si responsabilitati clare in legatura cu modul in care se cheltuie banul contribuabilului. Niste puncte greu de atins chiar si cu politicieni abili, bine intentionati si cu viziune, ce sa mai zic cu cei actuali.
Strict parerea mea, adversarii istorici franta si germania ar trebui sa dea tonul printr-o uniune politica. Un soi de imperiu carolingian redivivus, dar fara flatulente nationaliste si in care sa se accepte de exemplu engleza ca lingua franca (sic). Ceea ce se propune azi (indirect) la nivel politic este mult prea ambitios si practic stupid (deschiderea granitelor spre lumea intreaga, pretentii de rezolvare a problemelor intregii planete) si va duce la distrugerea efortului atator generatii de politicieni europeni cu idei pragmatice, inteligenta si viziuni totusi realiste.
Europa nu poate ajuta pe nimeni daca se dezintegreaza.
Este suficient sa privim succesurile UE in procurarea vaccinului anti Corona, ca sa intelegem gradul de competenta a acesteia.
Daca se mai baga si Greenpeace in ciorba, pai atunci am pus-o. Odata cu noile impozite pe codoi a crescut considerabil pretul la energie si benzina. Si asta inca nu e nimic. Pina una alta, pe aici, pe valea Rinului, e cea mai grea iarna din ultimii 30 de ani, unii chiar se intreaba oare nu am platit prea mult?
Sa vezi bal daca verzii asa cum arata sondajele vor ajunde la guvernare.
Nu stiu daca verzii vor ajunge la guvernare, important este insa sa nu ajunga populistii eurosceptici de la AfD.
P.S. corporatiile (mari si mijlocii), capitalul si toate partidele de centru promoveaza tranzitia energetica – din plin. In acest context, nici nu prea inteleg ce rol deosebit (sau ce plus valoare) ar putea aduce verzii.
Toate marile companii sunt obligate de mediul politic sa promoveze tranzitia energetica si au inteles repede cum pot fi vandute cu un logo „verde” si ecologist toate balivernele, deh, trebuie si sa traiasca.
Industria auto n-ar fi facut nici un pas catre automobile electrice daca n-ar fi fost presata in acesta directie total gresita pe care insasi ei o recunosc.
Verzii vor ajunge la putere in Germania , depinde daca vor s-au nu vor avea si cancelarul. Verzii nu sunt altceva decat niste comunistii spoiti.
Taxa pe carbon este singurul instrument folosit de mediul politic, cel mai puternic instrument /stimul insa, este premiul platit de piata (capital si investitori). A se vedea evolutia preturilor la actiunile companiilor Siemens Energy, SiemensGamesa, Vestas, SMA Solar Technology, Siltronic (sa numim doar cateva dinre ele). Investitorii platesc un premium chiar si pentru ThyssenKurpp de cand a anuntat noua strategie de dezvoltare. De asemenea, tot piata este cea care penalizeaza cel mai usturator companiile care incearca sa ocoleasca tranzitia energetica.
Cat despre sectorul automobilelor, este evident ca producatorii germani (liderii motorului pe combustie) ar fi dorit sa isi pastreze pozitia pe tron. Nu imi fac insa griji, chiar daca au pierdut startul, cel tarziu in 5-10 ani tot ei vor ocupa primul loc pe calapod (numai BMW va scoate in acest an 3 modele de vehicuke electrice). https://www.bmw.de/de/neufahrzeuge/bmw-i/bmw-ix/2020/bmw-ix-ueberblick.html#
Cu cati socialisti avem azi la carma UE, tot ce lipsea erau pepenii verzi…
Pentru fraieri si creduli se intemeiaza niste organizatii conduse de niste „dark master minds” nealese de nimeni, care trebuie sa faca lumea plina de sclavi donatori de bani, forta de munca si placeri de cele mai primitive resorturi.
Take this:
https://www.youtube.com/watch?v=XesdTdhKwjU&t=9s
Felicitari pt. materialul elaborat;
rog continuati in acord cu documentele UE – in curs.
Conceptul ”taxonomie” nu este inca pe inteles si la indemana oricui…………
Filip Carlea,
Academia Romana
Eu mă întreb cum va devenii Franța ” verde” când au o grămadă de centrale electrice pe combustibil nuclear. Un mizilic. 70 % din energia produsă o obțin prin astfel de centrale.
Mă întreb cu ce le vor înlocui și unde vor găsii banii necesari înlocuirii.
Ce vor face cu munții de deșeuri radioactive obținute prin demolarea centralelor nucleare , nici măcar ecologistii nu au habar.
UE e măreață in planuri , programe mărețe , tocătoare de bani și resurse dar absolut utopice. Nici nu e de mirare. Cînd omul de tip nou, multilateral lipit de fotolii e bun sa fie ministrul familiei-tineretului- bătrânilor – femeilor ( nu e banc) ulterior ministru muncii după care ministru apararii și acum președinte a comisiei europene , rezultatele pot fi doar pe măsură ideilor/ faptelor.
Important că timpul trece , leafa merge și urmează doua mega pensi. Una teutonica si alta comunitară.
E identic ca în comunism. Rotația cadrelor a asigurat bunăstare ( rotitilor) și „succesul” deplin al orinduirii. 😁
Pe vremea lui Ceasca, parti din Romania erau alimentate din diferite surse.
Daca memoria nu ma inseala, partea de nord era alimentata din exterior si frecventa era fixa – 50 Hz.
Nu si in restul Romaniei unde frecventa fixa de 50 Hz era … variabila intre 47.5-49.5 Hz.
Revenind la discutia initiala, se pare ca UE este acum inca la nivelul de „interconectivitate” similar cu Romania lui Ceasca!
Tarile baltice conform hartii din articol sunt izolate si de restul Europei si de Europa de Nord.
UK poate fi izolata, nici o problema si in conditiile agresivitatii UE este chiar de dorit.
Dar Germaniei nu ii pasa probabil de asta; pe hausfrau Merkel in egoismul, mercantilismul deghizat ca multi-lateralism si progresul omenirii si miopia ei politica o framanta doar Nord Stream pentru nevoi proprii si ca multumire pentru publicitatea pentru berea est-germana Radeberger (excelenta trebuie spus!) care este trimisa direct lui Putin ANUAL ca semn de legaturi personale, asa, … ca intre doi fosti „DDR-isti”.
Link-ul este de la euronews, asa, ca sa nu fie tentat cineva sa spuna ca sunt Fake News.
https://www.euronews.com/2018/03/13/putin-and-merkel-s-unusual-habit-is-revealed-after-video-goes-viral
Vorba romaneasca – „spune-mi cu cine esti prieten ca sa iti spun cine esti” este inevitabila.
@Durak
A nu se confunda cutumele diplomatice cu prietenia. In fine, Merkel se pensioneaza in cateva luni, dar asta nu inseamna nimic (les Anglais vor gasi in continuare subiecte de barfa, bashing, schimonoseala, etc, indifferent cine va fi noul cancelar). Linistitor este faptul ca nemtii le da ignore si isi vad de treaba.
In ceea ce priveste nivelul tehnologic al infrastructurii energetice, tranzitia energetica va aduce multe schimbari de paradigma: descentralizare, integrarea regenerabilelor „in masa” cu ajutorul noilor tehnologii, retele inteligente; sisteme inteligente de stocare a energiei (baterii inteligente, hidrogen, etc). Desigur, @neamtu tiganu va reclama ca tranzitia energetica necesita investitii imense, de unde bani, etc; din acest pdv insa, nu trebuie sa ne facem griji, UE este sexy, persuasiva si investitorii stau deja la rand (thank you Mr Farage;) ttps://www.bloomberg.com/news/articles/2021-02-15/morgan-stanley-sets-up-global-capital-markets-head-in-germany?srnd=premiumeurope
O scurta recapitulare despre cei trei piloni care stau la baza noului sistem energetic al secolului 21
1) Descentralizare – energia se produce pretutindeni (energy everywhere;)
https://new.siemens.com/global/en/markets/municipalities-dsos.html
https://new.siemens.com/global/en/markets/municipalities-dsos/business-models.html
2) Retelele inteligente (inteligenta substituie cuprul)
https://new.siemens.com/global/en/products/energy/energy-automation-and-smart-grid/distribution-automation.html
https://new.siemens.com/global/en/company/topic-areas/smart-infrastructure/grid-edge.html
https://new.siemens.com/global/en/products/energy/energy-automation-and-smart-grid/microgrid.html
3) Sistemele inteligente de stocare a surplusului de energie obtinuta din valorificarea regenerabilelor disponibila pe plan local (si la indemana tuturor;)
a) Baterii inteligente pentru prosumatori (la scara mica) https://www.youtube.com/watch?v=fDMV_HY3zmw
b) Hydrogen, pentru producatori de energie la scara mare (industrie, companii ultilitati, municipalitati, etc)
https://www.thyssenkrupp-uhde-chlorine-engineers.com/en/products/water-electrolysis-hydrogen-production/
https://www.engineering.com/story/siemens-to-build-huge-green-hydrogen-production-facility-in-germany
Incaodata lincul cu „thank you Mr Farage”
https://www.bloomberg.com/news/articles/2021-02-15/morgan-stanley-sets-up-global-capital-markets-head-in-germany?srnd=premiumeurope
Consider politica Green Deal o mare grebla pe care UE tine sa calce apasat. Un puseu de idealism utopic si irational cu atitudini ce amintesc de iacobinism („Tranzitie Justa”!). Sa dai cu piciorul la energii ieftine si gestionabile din punctul de vedere al poluarii, ca centralele pe gaz si nucleara e o nebunie pentru un continent aproape cu atata apetit energetic.