joi, martie 28, 2024

Enigma lui Munk revisited: Noua structură a interiorului planetei oferă o posibilă soluție. Implicații asupra variațiilor nivelului oceanic

In memoriam

Walter Munk (1917 – 2019)

Pe 19 octombrie 2018, când Walter Munk împlinea 101 ani, am publicat articolul În căutarea timpului pierdut: Enigma lui Munk, piscinae romane și eclipse antice. L-am numit atunci Einstein-ul oceanelor (dar fără premiu Nobel, pentru că nu se acordă în geoștiințe) și patriarhul oceanografiei americane. Pe 8 februarie 2019, profesorul și geofizicianul Munk a încetat din viață.

Reamintesc, pe scurt, datele factuale care l-au condus pe Walter Munk să formuleze în 2002 o provocare la adresa actualelor modele climatice.

Din geofizica marină, se știe că variațiile nivelului mediu al oceanelor (Global Mean Sea-Level or GMSL) în raport cu crusta terestră mobilă sunt controlate în principal de doi factori: schimbările în volumul oceanului planetar (componenta sterică, dominată de expansiunea termică a apei) și schimbările în masa oceanului planetar (componenta eustatică, dominată de raportul dintre topirea ghețarilor și stocarea apei pe continente).

Analizând modelele climatice acceptate de comunitatea științifică, Munk a demonstrat că, după ce considerăm efectele tuturor componentele climatice, naturale și antropogene, rămân 12 cm de creștere a nivelului mării care nu pot fi explicați, adică mai mult de jumătate din creșterea istorică a GMSL de 21 cm. Munk a calculat apoi că cei 12 cm lipsă „la apel” ar  necesita fie o creștere a componentei sterice cu 10^24 J pentru căldură stocată în ocean, fie topirea suplimentară a 40.000 gigatone de gheață în secolul al 20-lea (componenta eustatică). Ambele condiții sunt imposibil de acceptat din considerente istorice. Aceasta este prima parte a enigmei pe care Walter Munk a prezentat-o lumii academice în 2002.

Pe marginea enigmei lui Munk, descrise în articolul menționat, am făcut următorul comentariu:

Există alte ipoteze care ar putea rezolva enigmei celor 12 cm „lipsă la apel”, pe lângă cele discutate și prezentate în articolul meu de anul trecut.

Ceea ce se discută acum în lumea geofizică sunt rezultatele produse de tomografia seismică, conform cărora structura internă a planetei nu mai este concentrică, precum o ceapă, ci conține învelișuri a căror grosime variază cu adâncimea. Lucrările vizionare ale lui Adam Dziewonski au relevat existența a două structuri verticale, mari și adânci, cu margini bine precizate, una sub Africa-Oceanul Indian și alta sub Pacific. Aceste descoperiri plasează într-un alt context dinamica plăcilor litosferice, incluzând mari volume de apă, care ar putea fi antrenate în procese de subducție necunoscute în prezent, producând variații semnificative ale nivelului mediu oceanic.

Structurile descoperite de Dziewonski sunt în prezent investigate prin ceea ce se numește tomografie mareică, o tehnică paralelă, care utilizează coborârile și ridicările zilnice ale elevațiilor uscatului produse de maree pentru a îmbunătăți înțelegerea noastră despre structura internă a planetei. Ideea noii tehnici tomografice este să determine dacă cele două structuri descoperite de Dziewonski sunt flotante, cu tendințe puternice de ridicare, sau sunt ancorate în rocile mantalei terestre.

Recent, au fost publicate primele imagini ale celor două structuri enigmatice (Fig. 1).

Fig. 1. Aproape de baza mantalei terestre se găsesc două structuri, numite blob-uri, de mărimea unor continente, formate din roci fierbinți și compresate. Sursa: Cottaar and Lekic (faceți click pe link pentru a vedea imaginea animată).

Undeva la peste 2000 km sub picioarele noastre, aproape de baza mantalei terestre, au fost identificate două structuri formate din roci fierbinți și compresate. Extinzându-se pe lungimea unor continente și cu grosimi care depășesc de peste 100 ori Everestul, ele se numesc oficial LLSVP (Large Low-Shear-Velocity Provinces), pentru că undele seismice își reduc viteza pe măsură ce trec prin ele. În argoul geologic, structurile respective au fost botezate „the blobs” (să le numim blob-uri pe românește, în lipsa unui termen apropriat). Dacă cele două structuri ar fi la suprafață, Stația Spațială Internațională ar trebui să navigheze printre ele.

Geografic, o structură se găsește plasată sub Oceanul Pacific, iar cealaltă ocupă o poziție sub estul Africii și Oceanul Indian (Fig. 2).

Fig. 2. Blob-urile văzute de la Polul Nord (a) și Polul Sud (b). Blobul pacific este compus din trei anomalii, iar cel african din două anomalii de viteze seismice scăzute. (Sursa: Cottaar and Lekic, 2016)

Detalii semnificative despre cele două blob-uri nu sunt cunoscute deocamdată (i) . Principala incertitudine legată de proprietățile lor geologice este densitatea. Sunt blob-urile mai dense sau mai puțin dense decât rocile înconjurătoare? Răspunsul la această întrebare ar fundamenta comportarea reologică a celor două structuri.

O densitate mai mare ar însemna că blob-urileă s-ar scufunda în interiorul planetei. O densitate mai scăzută ar însemna că blob-urile vor avea tendința să se ridice izostatic către suprafață. Ambele tipuri de mișcări antrenează apă oceanică. Există deja geologi și geofizicieni care speculează că enigmaticele structuri ar putea să alimenteze vulcanii de tip hotspot, precum cei din Hawaii. Similar, s-a sugerat că blob-urile ar fi alimentat în trecut super-vulcanii, precum cei din Yellowstone National Park, ale căror super-erupții ar fi contribuit la cele mai mari extincții de pe Pământ.

Deocamdată, oamenii de știință nu se pot pronunța decisiv din cauza lipsei de măsurători specializate. Spre deosebire de aflorimentele de roci de la suprafață, care pot fi ușor probate și măsurate apoi petrofizic într-un laborator adecvat, densitatea blob-urile trebui estimată numai indirect prin măsurători proxy ale vitezelor seismice.

O încercare recentă de cartare a celor două blob-uri a fost prezentată în decembrie anul trecut în cadrul Congresului AGU (American Geophysical Union) de către doctoranda Maria Tsekhminstrenko de la University of Oxford (Fig. 3).

Fig. 3. Imagine tomografică seismică 3-D a unei porțiuni din blob-ul african și a ascensiunilor de magmă (mantle plumes) care ies din el (stânga). O imagine 2-D simplificată (dreapta. Sursa: Maria Tsekhmistrenko, 2018. https://agu.confex.com/agu/fm18/meetingapp.cgi/Paper/464309

Existența unor ascensiuni de magmă, simulată pe baza analizei vitezelor seismice, sprijină ipoteza densităților mai reduse ale blob-ului în raport cu rocile înconjurătoare.

Pentru a marca importanța crucială a dinamicii celor două blob-uri asupra variațiilor nivelului mediu oceanic trebuie avute în vedere consecințele mișcărilor tectonice pe care unii geologi și geofizicieni le asociază cu ridicarea/scufundarea celor două blob-uri.

Apa oceanelor este forțată în mod regulat sub suprafața pământului, împreună cu plăcile tectonice subduse. Specialiștii au calculat că aproximativ 1 miliard tone de apă marină sunt împinse în manta în fiecare an. O mare parte din această apă se întoarce la suprafață prin activități vulcanice, dar aproximativ 300 milioane tone de apă continuă „călătoria” în mantaua inferioară. Presupunând că acest proces se desfășoară de-a lungul celor 4,5 miliarde de ani de existență a Pământului, cercetătorii spun că toate zonele cunoscute de viteză seismică scăzută, gen „blob-urile, s-ar fi putut forma în acest fel. (ii)

Topirea ghețarilor, nivelul mării și modelul apei din cadă

Un aspect separat al enigmei lui Munk, netratat în articolul meu din 2018 din motive de economia spațiului, este așa numitul model al apei din cadă. Practic, foarte multă lume, când aude că nivelul mării din ultima sută de ani a crescut, să zicem, cu 18 cm, se gândește, folosind analogia cu apa din cadă, că această creștere este uniformă pe toată suprafața oceanului planetar.

Modelul apei din cadă este valabil numai pe mici suprafețe, unde nu se manifestă semnificativ forțele de atracție gravitaționale, i.e. legea lui Newton, dintre apă și pereții căzii.

Dacă însă lucrăm la scară planetară, atunci interacțiile gravitaționale dintre ghețarii din Antarctica și cei din Groenlanda cu apa oceanului trebuie să reflecte clar, semnificativ, legea lui Newton.

Când o banchiză sau o calotă glaciară se topește, nivelul mării nu crește uniform, ca nivelul apei din cadă, ci foarte neuniform. Banchiza, prin masa ei gigantică, atrage apa mării către ea. Groenlanda, care este doar o zecime din Antarctica, conține 3.000.000 miliarde tone gheață. Ce se întâmplă când gheața se topește? Apa se duce în ocean, dar, în același timp, suferă o atracție gravitațională mai mică față de uscat. Aparent paradoxal, când ghețarii se topesc, nivelul mării din apropierea lor scade, nu crește!

Dacă Antarctica s-ar topi brusc mâine, nivelul apei la țărm ar scădea cu ~100 m ! Pe de altă parte, numai West Antarctica are suficientă gheață ca să producă creșterea nivelului marin global cu ~5 m. Unde este punctul de balans, dintre cele două acțiuni (scăderea și creșterea nivelului mării)? Adică, unde nivelul mării nu se schimbă deloc?

Grupul profesorului Mitrovica de la Harvard (iii) a modelat această întrebare și a estimat că schimbarea sensului de evoluție a nivelului marin are loc pe o rază de circa 2.000 km de la marginea calotei.

Urmând logica descrisă mai sus, pescarii din Alaska nu sunt îngrijorați de topirea ghețarilor lor, pentru că, în zonele lor de pescuit, nivelul oceanului, scade, nu crește! În schimb, cei aflați la 2.000 km de Alaska vor resimți „umflarea” oceanului cu apa topită acolo!

Când uscatul scapă de greutatea ghețarilor, va începe să se ridice izostatic, împingând apa oceanului și creând o nouă creștere a nivelului mării. Zone ca Peninsula Scandinavă, Patagonia, nordul Americii de Nord ș.a., sunt cele mai active în ridicarea lor izostatică și contribuie la creșterea naturală a nivelului mării.

Concluzii

Există fenomene cu caracter fundamental despre comportamentul planetei noastre pe care, deocamdată, nu le cunoaștem. De aceea, a eticheta omenirea ca fiind cauza principală a actualelor schimbări climatice, precum creșterea nivelului mediu oceanic, este oarecum hazardată, atâta vreme cât nu cunoaștem toate cauzele naturale care contribuie la aceste schimbări.

Estimarea corectă a diverșilor factori care contribuie la variațiile nivelului marin global este o operație complexă, care necesită extrem de multe și corecte măsurători pentru a identifica lanțul cauzal.

În orice caz, consider că actuala idee conform căreia încălzirea globală antropogenă este 100% responsabilă de creșterea nivelului oceanelor în ultima sută de ani trebuie serios scrutinizată înainte de a se transforma în dogmă. A caracteriza schimbările climatice drept naturale sau/și antropogenice prin prisma schimbărilor nivelului mării este o încercare riscantă.

NOTE______________

i – Duncombe, J., 2019, The unsolved mystery of the Earth blobs, EOS, vol. 100, 27 February 2019.

ii – Liu, J., at al., 2017, Hydrogen-bearing iron peroxide and the origin of ultralow-velocity zones, Nature, v. 551, p. 494–497.

iii – Mitrovica, J. X., et al., 2015, Reconciling past changes in Earth’s rotation with 20th century global sea-level rise: Resolving Munk’s enigma, Sciences Advances, vol. 1, no. 11, e1500679, http://advances.sciencemag.org/content/1/11/e1500679

Distribuie acest articol

111 COMENTARII

  1. De aceea, a eticheta omenirea ca fiind cauza principală a actualelor schimbări climatice, precum creșterea nivelului mediu oceanic, este oarecum hazardată, atâta vreme cât nu cunoaștem toate cauzele naturale care contribuie la aceste schimbări.

    Foarte de acord, dle Profesor, ca actualele schimbari climatice sunt rezultatul unui complex de factori, iar interactiunile dintre acestia, adeseori chiar necuantificabile in relatii matematice. Totusi, nu inteleg daca optati pentru excluderea completa a factorului antropic sau propuneti doar evitarea temporara a considerarii sale, tinandu-l ca pe un fel de rezerva pentru momentul post-cunoasterii „tuturor cauzelor naturale care contribuie la aceste schimbari”.
    Pentru o eventuala nuantare a pozitiei dumneavoastra Sub acest aspect, va multumesc anticipat!

    • Citez din textul articolului:

      În orice caz, consider că actuala idee conform căreia încălzirea globală antropogenă este 100% responsabilă de creșterea nivelului oceanelor în ultima sută de ani trebuie serios scrutinizată înainte de a se transforma în dogmă.

      • Din pacate e deja o dogma…..

        Are „crede si nu discuta” gen „la congresul s-a stabilit cu 96.7 la suta ca incalzirea….”, etc.

        A aparut si Inchizitia :)

        In plus si „fecioara de la”, gen acea domnisoara care cere patetic dreptate ecologica, pentru mica generatie, plus ceva in avans, macar pe 50 de ani asa in viitor….

        Nu ar fi poate nimic rau, decat agitatie sociala…..
        Dar apar si fenomene din astea gen blocaj total, nu mai studiem numic decat incalzire globala (pardon, schimbari climatice :) )…
        Respingem tot ce nu cade la pace cu teoria schimbarilor climatice…. Si tot asa…..

        Exemplu:
        A fost un „near miss” cu meteoritul de la Celiabinsk; de curand un asteroid maricel a aparut de nicaieri si mai, mai sa …..
        Bine, poate unul gen dinosaurs killer ne e rezervat in spatiu si asta e, extinctie in ordine si disciplina…..

        Dar parca ar trebui insistat mai mult pe gasirea unor metode de supraveghere (locatii adecvate, inclusiv in spatiu) si chiar evaluarea si testarea unor metode de „rezolvare”

    • Am văzut ceva de genul ăsta în Marea Nordului și nu sunt sigur nici acum că știu ce-am văzut. Dar sigur nu era separația între două oceane, la câteva mile în larg de Redcar, lângă Middlesbrough.

  2. În orice caz, consider că actuala idee conform căreia încălzirea globală antropogenă este 100% responsabilă de creșterea nivelului oceanelor în ultima sută de ani trebuie serios scrutinizată înainte de a se transforma în dogmă.

    Prea tirziu, deja este o dogma, indiferent de subiect, totul e pus pe seama incazirii globale antropogene, razboiul din Siria, campionatul de fotbal, crima de la Caracal etc.
    Pt politicieni e o mina de aur, au un subiect in care sa se remarce, pe aici, progresistii doresc desfiintarea zborurilor interne, doresc nationalizarea companiilor aeriene si a firmelor auto, scumpirea carnii…

    Singura sansa ar fi ca vorbindu-se atit de mult de asta sa se ajunga la o saturatie, cindva, in viitor, popoarele sa se plictiseasca, sau sa apara un alt subiect, un razboi, cataclism ceva.

    • Sa dea Dumenzeu sa se potoleasca. Dar nu prea cred.

      Cel putin in Eruopa lumea pare sa se tampeasca tot mai tare. Oamenii aia fie s-au tampit cu totul si devenit fanatrici, fie sunt atat de terorizati de maiia iecologica incat resusec sa joace teatru cu un talent fara pereche …

  3. Vă apreciem pentru efortul de popularizare a descoperirilor și analizelor recente. Vă folosiți un timp prețios pentru a divulga informații greu de obținut pentru români.

    Vă cunoaștem opinia rezervată față de pozițiile marii majorități a specialiștilor în meteorologie, respectiv a îngrijorarilor efectelor eliberării bioxidului de carbon în ultima sută de ani.

    Recent a fost tradus și în română un articol din Science, cel care a reușit să traseze o diagramă a temperaturii medii în ultimii 2000 de ani, cu creșterea as zice, exponențiala din ultima suta de ani. Cercetătorii au fost extrem de rezervați în a da ‘dogme’, s-au concentrat mai mult pe corectitudinea datelor, obținute pe mai multe căi independente. Cel puțin în acest articol, problema analizată de Dvs, respectiv apa oceanelor, nu a fost deloc pusă în legătură cu încălzirea globală. Dacă aveți link-uri de articole afirmând așa ceva, vă rog să le atașați articolului.

    Sunt de acord cu Dvs că fenomenul creșterii nivelului oceanelor nu este doar o consecință directă a încălzirii globale. Însă aceasta nu poate fi folosită ca argument în a ignora încălzirea globală provocată de umanitate. Negatia negației nu devine truism. Lucrurile sunt mult mai complexe.

    • @Valentin – dacă ”încălzirea globală provocată de umanitate” e de ordinul a 0,2 – 0,3 la mie din cea totală, la ce vă folosește agitația?

      • Harald,
        Cum ai ajuns la acest rezultat? Ai facut cumva calcule si modelari pe baza unor formule stiintifice (apeland doar la cunoscute /fara asumptii?)

        • @Florin L. – pe bază de evaluări personale, așa am ajuns. Spre deosebire de domnia ta, eu nu fac propagandă pe forum la regenerabile în încercarea de a găsi investitori. Nu îmi apar numele și adresa în Panama Papers și nu îmi apar poza și numele pe Rise Project, ca ale altora :)

          • Harald,

            Spre deosebire de tine, eu sunt deschis la toate tehnologiile de varf i.e. fracturare hidraulica, regenerabile, valul digitalizarii, IoT, AI, revolutia industriala 4.0, E-mobility, smart grids, etc (nu sunt selectiv;) Desigur, tehnologiile disruptive lasa si perdanti in urma lor… si in acest context rezistenta vechiului in fata noului mi se pare ceva foarte firesc (noul insa se impune, asa cum a reusit mereu, este doar o intrebare de timp).

            P.S. Participarea in SPV-uri inregistrate in offshore este „business as usual” in special cand participantii unui deal de intremediere in strainatate sau in plasamente financiare fac parte din jurisdictii diferite (nimic ilegal sau anormal). Nu toti participantii in spv-uri inregistrate in offshore sunt evazionisti, doar cei care nu-si declara toate veniturile!

            • @Florin L. – poți să fii deschis la ce vrei tu, dar te afli în conflict de interese când îți promovezi afacerile pe un forum pe care încerci să lași impresia că promovezi opinii dezinteresate. Iar dacă unii moderatori de pe forum îți tolerează promovarea afacerilor, iar asta sub 8 sau 10 nick-name-uri diferite, devenite de notorietate publică, înseamnă că aveți interese comune în domeniul regenerabilelor pe bani publici.

            • Harald, tu ori nu cunosti notiunea banilor publici, or tii neaparat sa ma hartui in continuare (din lipsa de argumente;) Nu am beneficiat in viata mea de ajutare sociale si nici de subventii de stat (asa cum beneficiaza agricultorii, producatorii si dealerii de automobile, etc). Nr nickurilor este rezultatul hartuirii si al cenzurii la care am fost supus.

            • @Florin L.

              Tocmai că se pare că dl. Harald ]n’elege cum devine treaba cu banii publici. Cu cât sunt mai mulți cu atât se fraudează și risipesc mai abitir…

    • @Valentin

      Vă apreciem… Vă cunoaștem

      Exprimări de acest gen, folosind persoana I plural, îmi aduc neplăcut aminte de comentariile asemănătoare publicate pe marginea articolelor mele despre fracturarea hidraulică (Vă cunoaștem… vă știm cine sunteți). Am întrebat atunci și întreb și acum: sunteți cumva poliția gândirii, care patrulează articolele mele pentru a mă surprinde într-un eventual delict flagrant de lezmajestate față de pozițiile marii majorități a specialiștilor în meteorologie?

      Anunțati-vă colegii de echipă sau de idei că specialiștii în meteorologie nu se ocupă de schimbări climatice.

      A trasa o diagramă a temperaturii medii în ultimii 2000 ani este o activitate de cercetare se sine stătătoare, independentă de trasarea diagramei nivelului mediu oceanic în ultimii 2000 ani.

      Pentru articole care descriu legăturile dintre încălzirea globală și variația nivelului oceanic, introduceți într-un motor de căutare sintagma „global warming sea level change”. De exemplu, Google vă oferă circa 48.500.000 rezultate.

      • Dacă aveți link-uri de articole afirmând așa ceva, vă rog să le atașați articolului.

        Asa sunt „oamenii de bine”, actioneaza in haita, vor linkuri.. ei nu gindeste cu capu lor, da-ne linkuri, da cite unu, sa ajunga la toata lumea.

        Semnat,

        Un colectiv de oamneni ai muncii bineintentionat.

        • Apreciez răspunsul d-lui Cranganu, nu și cele ale cerberilor Harald și Țiganu, veșnicii postaci ai articolelor d-lui profesor.

          Menționez că sunt plecat de 30 de ani din România, nu intenționez să mă întorc.

          Nu împărtășesc opiniile domniei sale în privința încălzirii globale, nici atât prețioasele comentarii ale vigilentilor menționați.

          Datorita acestora voi șterge definitiv link-ul contributors, nu va obosiți să răspundeți cu superioritatea domniilor voastre.

          Puteți și cenzura răspunsul, oricum nu voi mai verifica, ever

          • O sa planga un pic toti reactionarii („si eu printre ei”, vorba lui Shalom Alehem) da’ va garantez ca pana la urmatoarea aparitie (dupa ce uitati cati sters linku’ ala blestemat) le (ne) trece tuturor :)

            Sanatate si virtute!

            P.S. Sa nu uitati sa platiti in mod voluntar taxe mai mari la benzina. Dupa toate aparentele birurile si peschesurile pe energeie sunt cea mai eficienta metoda de conmbatere a incalzirii globale antropogene…

            • Pe o parte, taxele pe combustibili /emisii reprezinta sursa de venituri la buget pentru dezvoltarea si mentenanta infrastructurii (asa cum arata infrastuctura in Romania se pare ca aceste taxe sunt folosite si in alte scopuri) iar pe cealalta parte, stimuleaza inovarea si cresterea eficientei energetice. Degeaba ai taxe mici pe combustibili daca arzi o galeata de benzina /100 km, degeaba ai taxe mici la energie daca electrocasnicele, etc sunt ineficiente si consuma dublu (la sfarsitul lunii tot acolo esti).

            • @Florin L. – taxele exagerate pe combustibil stimulează sărăcia, nu altceva.

              Germania se află într-o poziție geografică privilegiată și încasează 4 miliarde de euro anual numai de la camioanele aflate în tranzit (MAUT) în afară de taxele de la pompă. România nu are traficul de tranzit pe care-l are Germania, dar are și ea băieți deștepți care se ocupă de regenerabile pe bani publici, de asta e nevoie de taxe.

            • @ Florin L

              Ca de obicei, fals.

              1. In TOATE tarile dezvoltate grosul cheltuielilor bugetare se duce pe pomeni sociale de toate soiourile. Cheltuielile de infrastrcutura sunt de regula procente ridicole de sub 10% din bugete. In 99.99% din cazuri taxele suplimentare pe combustibil nu duc la cresterea investitiilor in infrastructura ci doar la mai multi bani arunbca’i ]n h[ul cel fa[a fund al pomenilor.

              2. A doua minciuna gogonata e cea ca taxele pe combustibili si energie, in general ar face domensiul energetic mai performant. Evident ca e absurd. Nu s-a inventat taxa care sa faca domeniul in care e aplicata mai performant. Pur si simplu ridica preturile consumatorilor fara sale ofere nimic in schimb.

              Mare parte a „regenereabilelor” zilelor noastre (cu exceptia notabila a hidrocentranlelor) sunt de fapt doar o modalitate de sifoanre a banului public. Ele sunt subventiante pe differtie cai ca sa produca mai nimic la preturi colosale. Tehnologia lor (atat la panouri solare cat si la moristi de vant) e veche de 50-100 de ani. Gosul componentelor se realizeaza in China deci putme spune ca taxele pe energie de fapt subvntioneaza exploatarea sclavagista a lucratorului chinez.

              Bagand bani la nesfarsit in aceleasi chestii ineficiente sttinta nu evolueaza nici macar un mm. Treaba asta ar avea un oarecare sens daca banii colecatati din taxele pe energie ar merge macar in cercetarea surselor alternative de energie. Insa asta nu se intampla. Banii se duc exclusiv in China si pe pomeni sociale. Europa, ce are cred, cele mai mari taxe la energie si comvbustibili din lume, are realizari 0 (zero) in privinta surselor de energiie alternative. Sigur ca in apararea carturarilor europeni trebuie mentionat ca nici in restul domeniilor stiintifice nu a mai miscat nimic in ultima decada. Au deventi cu totii activitsti politici „progresisti”. Visul de aur al lui Lenin :)

            • MAUT-ul in Germania a fost introdus recent, ca o masura impotriva transportatorilor polonezi, romani si bulgari care monopolizase rutele de transport Hamburg-Berlin, München-Bremen, Wolfsburg-Bremen, München-Paris, Stuttgart-Berlin, samd (soferii erau exploatati /plecati cu lunile de acasa).

              Cat despre baietii destepti ai Romaniei imi rezerv comentariile. Este de inteles ca pierderile anuale create de centralele vechi pe carbune din anii 70 ai secolului trecut le acopera statul (aceste costuri insa nu se incadreaza la categoria „subventii” statul fiind singurul actionar ;)

              P.S. Romania are imense resurse eoliene (in Moldova, pe crestele Carpatilor si sub-Carpatilor, dar si offshore – la Marea Neagra). De asemenea dispune si de imense resurse solare (in special in Sud-Est si in Campia de Sud). Asadr, este timpul ca statul roman sa ia niste bani in mana sa investeasca in modernizarea si in extinderea retelelor de transport (incepand cu inelul dar si coridoare Est-Vest) si sa invite investitorii la modernizarea sistemului energetic: parcuri eoliene, solare, centrale pe gaz (chiar si pe carbune – cateva mai mici cu viteza rapida de reactie).

              https://vortexfdc.com/knowledge/romania-wind-map/
              https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/51/SolarGIS-Solar-map-Romania-en.png

            • Dom’ Florin,

              Inteleg ca pusera nemtii taxe de drum sa nu le darame economia romanii, polonezii si bulgarii. :)

              Da’ taxele pe curent electric, gaze naturale, benzina si motorina platite de neamt din punga lui si care duc pretul acestora la intre 2.5 si 10 ori mai mult ca pretul acelorasi utilitati in SUA de cine naiba il apara?! haideti! Nu va sfiiti!

            • @Florin L. – care piederi ”create de centralele vechi de cărbune”, cele datorate obligației artificiale de a achiziționa certificatele de carbon și utilizate pentru a subvenționa regenerabilele de care te ocupi tu??

              Deci îți creează statul prin lege o nișă artificială în care tu îți desfășori activitatea, milioane de gospodării germane plătesc cele 24 de miliarde de euro folosite la subvenționarea regenerabilelor, dar ai nerușinarea să susții că tu personal n-ai primit ajutoare sociale, deci n-ai nimic de-a face cu banii publici?

            • @Florin L. – cât despre ”este timpul ca statul roman sa ia niste bani in mana sa”, lucrurile sunt pe calea cea bună: securiștii români și-au făcut propriul partid și acum au declanșat campania pentru o nouă Constituție. But guess what? Românii își execută din când în când conducătorii, nu îi avansează la Gazprom, cum fac germanii :)

            • @Svejk

              1. In anul 2017, suma totala a taxelor si a impozitelor incasata de statul german (la nivel federal si Bundeslanduri) a fost peste 674,6 miliarde, din care, circa 41 milliarde reprezinta suma taxelor incasate pe hidrocarburi si energie (deci sub nivelul de 10%). Asadar, te-ai cam grabit cu acuzele etichetandu-ma in „mincinos” dar la acest punct trec cu vederea (pornind de la premisa ca n-ai fost informat;) https://www.welt.de/wirtschaft/article173181909/Mineraloelsteuer-Einnahmen-auf-hoechstem-Stand-seit-14-Jahren.html#cs-DWO-FI-Mineraloelsteuer-Einnahmen-ib-jpg.jpg

              2. In postarea precedenta am scris ca taxarea intensiva a energiei stimuleaza inovarea si cresterea eficientei energetice. Aici nu te iert, dat fiind ca pretul mai scump al energiei si al combustibililor stimuleaza consumatorul sa cumpere masini, automobile, aparate, electrocasnice etc cat mai performante dpdv al consumului energetic. In concluzie, este o masura indirecta care forteaza mana producatorilor sa isi sporeasca investitiile in R&D si sa ofere cele mai performante produse din acest pdv.

              In rest, este asa cum i-am scris recent si lui comrade Harald: nu poti pune turbinele eoliene din parcurile eoliene din ziua de azi langa morile de vant de acum 100 ani, asa cum nu poti pune nici rachetele Chinei medievale (artificii propulsate cu praf de pusca) langa rachetele SpaceX Falcon Heavy. N-ar strica sa fii putin mai coerent in postarile tale (te discretitezi singur in fata celorlalti comentatori)

              P.S. in Germania, noile parcuri eoliene si fotovoltaice nu primesc niciun fel de beneficii fiscale. Dimpotriva, licientele pentru constructii se elibereaza la licitatii (permisia constructiei o castiga cel care ofera cel mai mic pret de vanzare al energiei). Doar ca idee, energia produsa in noile parcuri fotovoltaice a ajuns sa se vanda la un pret sub 5 centi /kw (si ma refer la energia produsa in parcuri fotovoltaice din Germania nu prin California sau in Campia de Sud a Romaniei). Comrade neamtu tiganu iti poate confirma ca nu este o minciuna ce-ti postez eu aici. Sursa: https://www.bundesnetzagentur.de/DE/Sachgebiete/ElektrizitaetundGas/Unternehmen_Institutionen/Ausschreibungen/Solaranlagen/BeendeteAusschreibungen/BeendeteAusschreibungen_node.html

              Vezi si aici https://www.smard.de/en/5790

            • @Florin L.

              1. Râmâne cum am stabilit. Fie mințiți dumenavoastră fie mint rapoartele oficiale ale ministerului german de finanțe.
              Bugetul deferal german pe 2018 a fost de 329.1 € miliarde., u avea cum săp fie dublu în anul precednt. Mai jos aveți link-ul.
              https://www.bundesfinanzministerium.de/Content/EN/Standardartikel/Topics/Public-Finances/Articles/2017-07-04-federal-budget-2018.html
              Taxele pe combustubil nu reprezintă „doar” 41€ de miliarde (oricum 13% din buget) ci peste 55€ de miliarde (dacaă am adunat bine). Adică 17% din buget. Cheltuielile pe infrastructură ausnt de 6% adică guvernul fedeal german se colectează de 3 ori mai mult din taxele pe combustiubili față de cât cheltuie pe infrasturctură. Restul se duce exact așa cum am spus pe poimeni sociale.

              2. Taxele mari nu stimulat niciodată NIMIC afară de sărăcie. Oamenii au mai puțini bani ca să cumpere produse. Producătorii au mai puțini bani să facă cercetare și dezvoltare iar economia stagnează. E exact fenomenul ce-l vedem în UE deazi ce stagnează de mai bine de un deceniu și a devenit complet ioncaăpabilă să genereze dezvoltare tehnico-științifică.

              Trecerea de la cal la cărbune nu s-a realizat prin taxarea cailor. Pur și simplu locomotiva cu aburi a învins calul pe piața liberă. La fel s-a întâmplat și cu petrolul. N-au trebuit puse taxe și accize pe cărbune ci pur și simplu locomotivele Diesel și apoi electrice s-au dovedit net superioare celor cu cărbune și le-au înlocuit pe acestea. La fel se va întâmpla și cu următoarea sursă de energie ce va înlocui comustubiulii fosili. Iar ea nu va fi electriciteae moriștilor și pa nourilor solare.

              Panpurile solare de azi nu sunt cu NIMIC mai eficiente ca cele ce au echipat nava spațială Soyuz 1 în 1967, adică acum 52 de ani. Eolienele la rândul lor funcționează pe principiul cunoscut de mai bine de 100 de ani. Cele de azi nu sjnt la rândul lor mai eficiente ca cele ale fermierilor americani din anii 1920-1925 când utoilizarea lor s-a răspândit rapid.

              Altceva de șla Agitprop mai aveți?

              Toți cei ce au încercat distorsionarea pieței au sfârșit în colaps. „Progresisții” zilelor noastre nu vor face exceptție..

  4. Am aflat ca pe langa factorul SIGUR care duce la cresterea nivelului oceanului planetar (topirea ghetarilor cauzata de incalzirea globala) si asupra caruia omenirea poate avea un oarecare control, mai exista si unul POSIBIL care scapa oricarui control. Asa…si? Ce facem? Ne punem pe bocit ca ii cade drobul de sare copilului in cap?
    Am o mare rezerva de asemeni fata de afirmatia ca „interactia gravitationala” dintre apa oceanica si ghetari ar putea contribui la o distributie „foarte neuniforma” a nivelului. Scara fizica si descompunerea vectoriala a contributiei ghetarilor ne dau o componenta verticala nesemnificativa nu numai fata de atactia gravitationala a pamantului, cat si de cea exercitata de Luna.

    • descompunerea vectoriala a contributiei ghetarilor

      aha, m-am prins, daca un lichid e atras de un corp. de ex. mareele, apa atrase de luna, acestea nu exista deoarece vine Vector!? Al draq si Vector asta!

      Cu prostul care n-are şcoală
      Te lupţi puţin şi-ai câştigat..
      Dar duci o luptă colosală
      Cu prostul care are şcoală!

      Cu vectoru-n gind si simtamint
      Facem pace pa pamint,

    • @dsk

      Vă recomand o scurtă prezentare (4 min), fără ecuații și modelări sofisticate, a profesorului Jerry X. Mitrovica (Harvard University, Department of Earth and Planetary Sciences). Sper să vă ajute în a înțelege mai bine interacția gravitațională dintre apa oceanică și ghețari. Pentru articolul de fond al profesorului Mitrovica, folosiți referința (iii).

      The Fingerprints of Sea Level Rise

      • Am urmarit expunerea Prof. Mitrovica, intersant, multumesc, dar neglijeaza sa separe contributia „relaxarii” elastice a scoartei Pamantului eliberata de greutatea ghetarilor – care poate avea o amplitudine de ordinul metrilor – de cea a atractiei gravitationale exercitate de ghetari asupra apei (?mm?).
        Animatia insotitoare contribuie si ea la crearea unei false impresii asupra celor neacomodati cu scara la care forta gravitationala se manifesta si sensul in care actioneaza in cazul ghetarilor, respectiv sub un unghi minuscul fata de orizontala, deci nu opus gravitatiei Pamantului, ca in cazul Lunii.
        Daca aceasta componenta gravitationala ar fi importanta, am putea-o constata la nivelul oceanului Pacific in cazul coastei de Vest (Muntii Stancosi) versus litoralul estic (Campia Chineza). Daca ati auzit de vre-un asa studiu, va rog sa imi semnalati.

      • Filmul si animatia sunt suficient de bune, chiar daca am inteles si textul, dar e bine sa fie si o animatie, eventual sa ne mai jucam sa apasam.

        Intrebari:
        1. se fac simulari? avem simulari care sa explice nivelele de acum?
        2. am putea din nivele si simulari sa mai corectam anumite cunostinte gen densitatea unor insule, continente? sa intelegem miscari care se intampla pe acolo prin roci
        3. monitorizam ce se intampla? cam cat la 100%? cum? satelit, balize, sau cum?
        4. curentii de apa, influenteaza si ele nivelul?

    • Poate ar fi bine să începe de la a spune ce înțelegem prin ”cresterea nivelului oceanului planetar”.

      Asta e de fapt una dintre axiomele propagande ecologiste, încercând să inducă ideea că orașele de coastă vor fi scufundate în urma ”creșterii nivelului oceanului planetar”, ca și cum oceanul planetar ar fi o cadă cu apă.

      În realitate, oceanul planetar este distribuit pe exteriorul unei sfere, iar ceea ce contează este eventuala creștere locală a nivelul mării, având de-obicei tot cauze locale. De exemplu, nord-vestul Marii Britanii (Scoția) a ieșit mai târziu de sub calota glaciară și încă se ridică din apă (i.e scade nivelul mării) în timp ce sudul insulei principale se scufundă ușor (i.e. crește nivelul mării) din cauza asta. Ce treabă are activitatea umană cu lucrurile astea?

    • @dsk – uite un factor SIGUR, așa cum îți place ție: de două ori pe zi crește nivelul mării cu câteva zeci de centimetri, iar în caz de furtună valurile de câțiva metri sunt ceva obișnuit la țărm. Chiar crezi că se sperie cineva de o creștere a nivelului oceanului planetar cu 3 milimetri pe an?

    • „Ne punem pe bocit ca ii cade drobul de sare copilului in cap?”

      Nu, dimpotriva, desfiintam cu minie proletara toate minele de sare, ca sa adresam posibilitatea infima ca vreun drob de sare ar putea cadea, intr-o buna sau mai putin buna zi, pe capul unui copil imaginar, poate nascute de Mama Merkel sau de Brigitte Macron (in conformitate cu opiniile majoritatii Specialistilor Salinologi).

      Ba, mai stii, pe copilasul fertilului Xavier Bettel.

    • Curios, vectorii aia au un „bulb”, asa, in model? Bat numai intr-o directie, convenabila?
      Bat numai in sus, asa, ca raza mortii din SF?

      Scuze ca dau in derizoriu, dar si argumentatia e cam samanistica, cam ca multe altele Pro- Heating….

      Nu conteaza fizica, o intoarcem si o vectorizam pana se muleaza pe ce vrem sa spunem….
      Zic spunem findca nici nu incercam sa demonstram…..

      • Motivul pentru care bat intr-o directie este ca Vector si-a pus piciorul in ghips, precum Vector Atanasie Stanculescu pe 22 decembrie (-;

        Vectoras, sa ai grija de meteorologist!

        PS Asezarea raspunsului dv. a fost corecta, numai ca a aparut mai jos, din cauza altor raspunsuri.

  5. D-le Profesor,
    nu o sa va iau cu ”va stim,… ”, ”va cunoastem..”, ”va apreciem…”, am vazut ca nu va place sintagma si nici prin gand nu imi trece sa o folosesc.
    Din partea mea , precuparile mele si sfera mea de competenta sunt foooaaaarte departe de geologia petrolului si geofizica. Va urmaresc articolele din punctul strict de vedere al cercetatorului, al modului in care reusiti sa comunicati idelile dumneavoastra. Am mai spus-o in cateva randuri si m-ati cenzurat de cateva ori, o mai spun si o mai repet, cu riscul de va irita : ceea ce inlatura enorm din impactul articolelor dvs este modul in care impartiti lumea : i.e. ”noi” si ‘,ei”. Mai apoi, nu mai vorbesc despre inflacaratii dvs admiratori @H. si @N_T care, as zice ca nu au altceva de facut decat sa pandeasca articolele dvs. si sa iasa noaptea la trolat :P
    Nu am vazut nimic ofensiv ( asa cum au vazut subtili dvs admiratori ” …agitatia ” si ” ..prostul” in cererea d-lui Valentin.
    De pe margine eu asta am vazut : omul a intrebat pur si simplu daca aveti o opinie stiintifica , repet stiintifica la articolul din Nature. Dumneavoastra in schimb ati preferat sa-l trimiteti la Dr Google iar admiratorii au sarit la atac.

    Cu stima ( neprefacuta) pentru valoarea stiintifica a articolelor dvs.
    …si cu tristete pentru modul in care sunt tratati unii cititori.

    • „Din partea mea , precuparile mele si sfera mea de competenta sunt foooaaaarte departe de geologia petrolului si geofizica”.
      Daca recunosti in scris si nesilit de nimeni ca preocuparile tale sint ” foooaaaarte departe de geologia petrolului si geofizica”, atunci dece nu ramii la „Cu stima ( neprefacuta) pentru valoarea stiintifica a articolelor dvs.” ? Ci te simti cu onoarea nereperata :D
      Pen`ce?

  6. Ca de obicei domnul profesor Cranganu ne delecteaza cu un aritcol deoebit, care tot ca de obicei desigur starneste sfanta manie a progresmii.:)

    In antichitate celtii ardeau in custi de din nuiele sacrificiile umane ca sa piara cometa cea infroicosatoare. Si dupa ce ardeau destui nenorociti erau fericiti ca au alungat piaza rea.

    In evul intuinecat treburile au evoluat si de la custile de nuiele s-a evoluat la rug. „Vrajitoarele” erau prajite cu aceeasi abnegatie ca si victimele celtilor, dar de data intr-un mod mult mai sofisticat pe rug si cu ceremonii sofisticate. Iar daca mica glaciatiune inceptuta in secolul XIV a durat peste 500 de ani mintile intunecate au fost desigur convinse ca ea nu trece din cauza ca n-au prajit suficiente „vrajitoare”.

    In zilele noastre paradigma s-a rostogolit 180 de grade. De data asta mintile intunecate nu mai prajesc eretici, ci dimpotriva se straduie sai faca prostrimea sa arda cat mai putin. Asa ca s-au apucat sa pun a taxe, biruri, accize si alte peschesuri pe tot ce arde omu’ ca sa traiasca o viata civilizata: benzina, cabrune, motorina, gaze naturale, etc.

    Manifestarile sunt evident diferite. Doar imbecilii agesivi ce continua sa se lupte cu fenomenele naturale au ramas cam aceeasi.

    P.S. Incalzirea globala se dezlantuie si loveste din nou. Ieri 30 Iulie 2019 s-a inregistrat recordul de temperatura scazuta in 48 Contiuguous States (SUA continentala fara Alaska & Hawaii) pentru luna Iulie. El e de 37 F (2.7C) la International Falls in Minnesota. L-a dat jos pe ala din 1898 care era de 38F… International Falls e undeva intre latitudinea Campinei si cea a Predealului. Cam tot Midwest-ul e in aceeasi situatie. La noi (distanta bunicica de buricu’ frigului din International Falls) au fose azi dimineata 12C (54F) . De mai bine de o sapatama e cam tot pe acolo. Cea mai ridicata temepratura dimeineata a fost undeva pe la 18C – adica neobisnuit de frig pentru Iulie. Recorudul a tinut exact o zi :). Azi dimineata pe 31 Iulie 2019 ziceau la radio ca tocmai s-a stabilit un nou record de temperatura scazuta pentur luna Iulie la Doe Lake in Michigan: 31 F (-0.6C)…

    Un vecin zicea aseara la biliard ca ar trebui sa lasam masinile sa mearga peste noapte da’ de, da’ de mai vine incalzirea gloobala si pe la noi :)

      • Ei domnu’ Hantzy, daca ati sti un strop de istorie ati fi aflat lumea a trecut prin incalzirea globala medievala din secolele IX-XIII. Era mult mai cald ca cele mai pesimiste predictii de azi. Anglia & Soctia medievale erau producatori importanti de vin. Cam cate vii se mai gasesc azi in Anglia?! In ille de France cresteau portocale – azi e prea frig pentru ele. In Gorenlanda vikingii faceau agricultura si cresterea animalelor. Am zburat in prima jumatate a lunii Iulie peste sudul Groenlandei si era la fel de inghetat ca intotdeauna :) In mod cert nu prea vad ce s-ar putea cultiva azi acolo in afara serelor pe care vikingii nu lea aveau. Tot vikingii lui Leif Eriksson descopera struguri (?!?!) in Newfoundlandul de azi pe la inceputul secolului X. Azi acolo abia cresc nici buruieni de inghetat ce e. Pe langa Beijing creasteau niste protocale mici oe care le numim azi „mandarine”. Azi ele cresc doar in sudul subtropical al Chinei unde nimeni nu prea vorbeste mandarina :) Aia a fost o epoca fericita si de maxima dezvoltare a lumii medievale… Racirea climei ce a urmat secolului XIV a aruncat lumea medievala i haos, crizxa si prabusirea demografica.

        Oricum ce emisii de codoi au proviocat toate astea?

        De ce o incalzire mai scazuta ca cea medievala ar porvoca dezastre azi?! Nu in ultimul rand NIMENI nu poate demonstra experimental efectul de gaz de sera al codoiului la concentratii aproapiate de cea atmosferica (0.04%) Daca dumenavoastra cunoasteti un astfel de experimt nu va sfiiti si descrieti-l. Cred ca de vreo 2-3 ani invit toti sfertodoctii chinuit de gargaunii incalzirii globale sa ne povesteasca un astfel de exeprimt. Tot ce am vazut au fost doar munti de gargra si chiraiel fuyribundesi fara sens. Haideti! Uimiti-ne!

        Ieri al biliard cand auzii vestea aiai cu geru’ de la Internation Falls veicnu’ Derek zicea ca ar ttrebui sa ne lasam garajele deschise si masinile meegand toata noaptea in speranta ca ami vien incalzirea globala si pe la noi. Uine ca nu l-am ascultat si a dat geru’ peste Michigan :).

        Oricum concluzia e simpla: La noi e frig, deci ar treui sa ardem cat mai multe. la dumenavoastra e prea cald, asa ca va mai trebuie niscai taxe la combustibili si energie in general. Sper sa inceapa sa va mai rationalizeze un pic apa, benzina, gazul si electricitea cum facea Pigelica saracu’ asta iecologist de la mama lui) :)

        • Dacă la București sunt astăzi două grade mai mult ca ieri, așa e și la Constanța. Indubitabil!
          Iunie 1989, canicula din Capitala a ucis orice boare de vânt*. Pe trotuarul din față la Ștefan Gheorghiu, proaspăt examinați după o istovitoare învățătură de juma’ de ceas, cadrele de nădejde ale partidului se sfătuiesc unde să-și serbeze promovarea. Și, pentru că tocmai se ridicase mira, aleg Cișmigiu. Ajunși acolo, se așează la o masă decorată cu textile pepite de culoare roșie ca steagu’ și, după semnele de rigoare pentru identificarea poziției sociale, astfel încât mititeii să fie suficient de lungi iar friptura cât capacu’ de veceu, au cerut bere. „Da’ să fie pân’ la semn!”
          După ce vine berea, cel mai mustăcios spune, ștergându-și pilozitatea facială, că degeaba e până la semn, dacă nu e rece.
          „Asta din cauză că au blocat urșii Transfăgărășanu’ și au adus gheață din Bucegi” replică un altul.
          „Și aia e mai caldă” continuă el. ” Săptămâna trecută erau 20 de grade la Omu’.”
          „Nu se poate, săptămâna trecută a fost un frig la București… nu poa’ să fie 20 de grade la Omu’. Fără dubii, to’arșu prim!”
          „Lasă, bre, ce vrei să spui?! Că nu știu io?! Dacă azi e doi grade mai mult la București, atunci e și la Constanța. Fără dubii!”
          „Și atunci de ce e berea caldă? ” încercă mustăciosul să conteze.
          „Pentru că n-au ținut gheața la rece și s-a încălzit: precis are vreo 10-12 grade deja”
          „Așa e to’arșu prim, au ținut-o lângă cafea, că de asta e năutu’ rece” zise un altul.
          „Nu bă, fac și ăștia economie și au fiert apa numai la 70 de grade azi” îi răspunde primul.

          Vremea a trecut, diplomele de la Stefan Gheorghiu au căzut în desuetudine, iar absolvenții s-au risipit prin lume. Metehnele însă au rămas: dacă la București sunt astăzi două grade mai mult ca ieri, așa e și la Constanța. Fără dubii! Iar Robin Hood alerga după căprioare și după Lady Mariane în strumpi pentru că era cald în Sherwood: wikingii doar făceau agricultură, după ce trecuseră marea cu șalupele.
          Excelentul exemplu cu cada de baie și oceanul al dlui Crânganu e oferit mai ales pentru cei care nu au dubii.

          P.S. Se spune că Erik cel Roșu a fost trimis în surghiun pe o insulă acoperită de gheață. El a numit-o Grönland pentru a atrage coloniști. Unii chiar cred că a fost verde și insistă, deși carotele de gheață obținute de acolo nu au confirmat asta niciodată.
          E însă probabil ca, tocmai în perioadele cu climă mai rece decât astăzi, în Grönland să fi fost ceva mai cald: până la urmă sudul insulei este la latitudinea Norvegiei, iar când oceanul Arctic era complet acoperit de banchiza, curentul rece al Labradorului pierdea din putere în fața celui cald al Golfului.

          *vers din Moartea Căprioarei de Nicolae Labiș

          • O tempora!

            E 1 Iulie 1989, ziua fratelui meu mai mare. E o căldură infectă în Buzău. Umed și cald. Ca la Ecuator. Plouă aproape în fiecare zi câte 20-30 de minute și după aia când se oprește ies aburi din pământ. Sunt ultimele zile de armată. Trebuia de fapt să fi „liberat” deja. Ne-au prelungit însă armata cu câteva zile până se încheie sesiunea comitetului politic consultativ al pactului de la Varșovia, ce se defășura în anul acela la București. Circulă zvonul insistent că vom invada Polonia :). Comuniștii tocmai pierduseră acolo primele alegeri relativ libere. Cu vreo 2 săptămâni înainte ediția „Actualității Românești” de la Europa Liberă, pe care o ascultam aproape în fiecare seară în camionul de bruiaj uitat între „Hotelul Paie” (unde e cartiruit batalionul meu) și dormitorul Batalionului 404 al lui Ghergulescu & Truțulescu (ăla din scandalul Țigareta II de la sfârșitul anilot ’90) , fusese complet înlocuită de o emisiune dedicată exclusiv alegerilor poloneze. Afară de locurile rezervate lor comuniștii au scos cu chiu cu vai sub 4%. În camion era o căldură mortală și un fum să-l tai cu cuțitul. Fumam cu toții „Carpați sudate” – aprinse țigară de la țigară. Ușile erau larg deschise și pentru prima (și ultima) oară radioul era dat destul de tare ca să-l audă și cei de afară, ce nu încăpuseră în camion. Deci treaba cu invazia părea credibilă.

            E Sâmbătă, zi scurtă. Stau la coadă la coadă în cantină pentru masa de prânz. În bilgheri îmi curge transpirația în valuri și ghiorțăie când merg, chiar dacă toate geamurile sunt deschise. Un trupete de la compania de stat major îmi spune „Auzii că pi voi tireu’ vă duce la munci și nu vă liberați bă până-n Septembrie!”. Mă uit la el cu o figură plină de lehamite și-i răspund: „Io am auzit ceva și mai nașpa”. „Ce?” mă întrabă trupetele prin de speranță. „Păi am auzit bă că peste o săptămână io-mi regulez gagica la Costinești, iar pe tine te regulează aici adjutantu’ Cârcel.” Ăia din jur râd și ei mai cu poftă sau mai trist în, funcție de AMR-ul fiecăruia. Oricum ideea e că n-are rost să-mi pierd weekend-ul în unitate. Așa că sar gardu’ și prind trenul de seară spre București să-i zic „La Mulți Ani” lui frate-miu mai care ce e stagiar acolo. Nu ajung la el și de fapt nu mă opresc până în camera lui Beti, fostă colegă de liceu și studentă în anul I la ASE. În București parcă e și mai cald ca-n Biuzău. Geamurile sunt larg deschise. Colega ei de camera a fost expediată să doarmă în vecini, iar noi nu ne mai putem sătura unul de altul, chiar dacă ne mînâncă țânțarii de vii. Dușurile sunt la capătul holului. Noroc că măcar apa rece curge toată noatea așa că putem măcar să ne spălăm și răcorim periodic. Dar și apa aia rece e de fapt leșinată. Dupăamiaza trebuie să plec. Ea mai are un examen în sesiune, iar eu mai am de servit patria. Îi mușc încă odată cu poftă sânii virginali între care curge un firicel de transpirație, apoi fug la gară să prind trenul de Buzău. Blugii sunt copți pe mine și asfalltul se topește. Ajung în dormitor binișor după stingere. Toți dorm dezbrăcați, cel mult cu AZP-urile pe ei. Toate geamurie sunt deschise și cu toate astea e cald și pute îngrozitor chiar dacă Duminica a fost zi de duș în armata română.

            Pe 10 Iulie 2019, dupăamiaza devrene, aterizez la București. Vreau să le fac o surpiză părinților mei ce s-au dus acolo la întâlnirea de 55 de ani de la absolvirea facultății. În ultima clipă soția se decide să vină și ea. Îi luăm și pe gemeni cu noi că n-avem curajul să-i lăsăm aproape o săptămână cu ăia mari ce au rămas acasă. Luăm cina destul de devreme pe terasa restaurantului hotelului de pe Calea Victoriei și soția mea tremură de frig:). Ne mutăm desigur înăuntru, unde e un pic prea cald pe gustul meu și al copiilor, dar ea măcar ea se simte bine. Atunci mă uit de curiozitate pe telefon. Sunt 21C. Asta în Bucureștiul unde . cam la aceeași oră, se topea asfaltul sub adidașii în care fugeam la gară cu exact 30 de ani + câteva zile de ani în urmă… Evident că în ipeoca încălzirii globale zilele neobișnuit de reci nu sunt „Breaking News”.

            În ce-l privesște pe Erik cel Roșu, merită să citiți saga lui Leif Erikson (a apărut sigur și în românește cel puțin în volumul „3 saga islandeze”). Erik, tatăl lui Leif, a fost într-adevăr alungat/exilat din Islanda în Groenlanda pentru crimă. Erik a afăcut într-adevăr tot ce era posibil (n-a existat minciună prea gogogonată ca să nu o colporteze) spre a depopula Islanda și a popula Groenanda. Însă până la urmă mii de islandezi l-au crezut și descendenții lor au rămas acolo timp de secole făcând agricultură și crescând animale în așezări înfloritoare a căror populașie creștea. Ele dispar COMPLET pe la sfârșitul secolului XIV și al mici încălziri globale medievale, pur și simplu pentru că Groenlanda a înghețat, iar vikingii nu au teușit să se adapteze climei arctice. Fiul lui Erick, Leif Erikson a călătporit mai departe și a ajuns în Newfoudnland-ul înghețat de azi. Acolo a găsit ceva fructe (mulți susțin azi că erau de fapt un soi de agreșe sălbatice) pe care le-a numit struguri. Iar noul teritoriu a fost botezat „Vinland” (țara vinului). Sigur că și asta era o ăîn bună parte o treabă propagadistică ca să atragă coloniști. Care coloniști însă nu s-au dus în primul rând din cauza distanței imesnse și a faptului că teritoriul era deja populat și nu pustiu ca Groenlanda. În orice caz Leif a găsit acolo ceva fructe și un pămând suficient de fertil ca să supraviețuiasă cu oamenii săi. Azi nu pot crește nici măcar licheni. Iar dacă era clima de azi, Erk a fi tuns-o acasă cu primul vânt favorabil.

            Pe 13 Iuie am zburat cu toții înapoi acasă De data asta, de la est la vest, am zburat ziua și cum a fost senin am putut vedea la apogeiul ortodromei sudul Greonlandei. E în continuare înghețat beton. Așa cum era și anul trecut și cum era și acum mai bine de 20 de ani când zburat prima oară spre America. Acolo omul medieval (viking, rus, sau mongol :) ) n-ar fi putut face agricultură dacă nu era mult mai cald ca azi. Punimaieși?

            P.S. Parcă era vorba că ne descrieți un experiment care să demonstreze efectul de seră al codoiului la concentrații de în jur de 0.04%, comparabile cu cea atmosferică. Ce mai așteptați?! Că dacă nu puteți demonstra asta, întreaga gargară a încălzirii globale antropogene e doar o minciună gogonată pentru creaturi cu serioase deficiențe mintale.

            • Nu a existat agricultura in Groenlanda de când e Homo Sapiens. Ca au fost câteva așezări de-a lungul coastei sudice cu maxim 3000 de oameni, asta nu înseamnă agricultură. Azi trăiesc peste 55 mii și, printre altele, cresc oi și capre, mai multe decât au existat vreodată in istorie acolo. Din avion e imposibil de apreciat, comparând totul cu o imagine mitică, idilica, dar niciodată văzută in realitate.
              Puteți sa repetați asta cu experimentul cât doriți, eu nu am timp sa ma bat cu morile de vânt.
              V-am oferit un link spre descrierea unei măsurători prin observator directa, deci cu mult mai mult decât un experiment, dar sa vi-l și explic e prea mult: nu cred că puteți înțelege, odată ce cereți așa ceva. V-as Putea cere și eu să Descrieți un experiment cu un trăsnet de 5 milioane de volți și 4 kA. Dacă nu puteți sa îl realizați in laborator, înseamnă ca așa ceva nu exista, după legea Svejk.

            • Un ultim drept la replica:
              Astăzi Groenlanda are mai multă populație (55 mii) și mai multe animale decât a avut vreodată(In secolele xi-xiii erau vreo 3000). Doar ca din avion nu se vede..
              V-am oferit descrierea unei măsurători directe la articolul dlui Cristian Felea. E mai mult decât un experiment. Cât despre faptul ca lipsa unui experiment ar dovedi ca totul e gargara, mă văd nevoit sa recurg la o reducere la absurd:
              Un trăsnet între norul încărcat electrostatic și pământ e un fenomen destul de cunoscut. Imaginați un experiment care să îl imite in condiții de laborator, sa zicem la valori medii, cu o diferența de potențial de 50 milioane volți și o intensitate de 4 kA. Dacă nu puteți, înseamnă ca așa ceva nu exista in realitate?!

            • @Hantzy

              Iarsi bateti campii si va lansati in sofisme infantile & ridicole.

              Puneti an a pe saga lui Leif Erikson si cititi acolo negru pe alb despre turme, recolte si nesfarsite galcevi legate de ele atat in Islanda cat si in Groenlanda. . Vikingii au construit in Groenlanda asezari cu case si biserici din piatra, dovada ca nu era o baza temporara. Daca vickingii ar fi putut trai fara agricultura si animale ar fi ramas acolo si dupa sfarsitul secolului XIV, traind din pescuit si vanatoare precum eschimosii. Ee eschimosi mica glaciatiune nu i-a alungat din Gornelanda.

              Cat despre zilele noastre, doar baza nmilitara americana de la Thule are 10000 de suflete ce sunt socotitie ca loocuitori ai Groenlandei. Din cei 20000 dce cetateni groenlandezi ce au o slujba sau o afacere, jumatate sunt bugetari platiti de guvernului danez de la Copenhaga, iar celalata jumatate traiesc din industria pescuitului, a procesarii procesarii pestelui, minerit, exploatarea petrolului si vanzari. Deci cam 2/3 (socotindu-i si pe americanii de la bazele militare) traiesc din lefuri de stat. Fara subventiile daneze si cele americane, teritoriul s-ar pustii urgent.

              Vikingii medievali nu primeau alocari bugetare nici de la Copenhaga si cu atat mai putin e la de la Washington DC (ce urma sa apara peste vreo 900 de ani :) ). Ei puteau trai foarte bine din ceea ce exploatau in acel teritoriu pustiu, arid si inghetat de azi. Ba chiar si-au permis sa construiasda biserici din piatra, hambare de piatra, ceea ce inseamna ca aveau un surplus bunicel din agricultura si animalele lor… Cum naiba?!

              Dom’ Hantzy,

              Nu resusec sa-mi amintesc de niciun fenomen natural cunoscut care sa nu poata fi probat experimental. Cu expectiam unei alte gogorite „iecologice”: povestea freonului si a stratului de ozon. La aproape 30 de ani dupa criza de isterie ce a provocat interzicerea freonului gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii se mareste sau scontracta cu aceeasi periodicitate cu care o facea si inainte de interzicerea freonului. Deci efecutl a fost 0 (zero).
              Probabil ca aia a fost repetitia generala pentru isteria codoiului si a incalzirii globale cu consecinte economice mult mai devastatoare ca inlocuirea freonului. Daca o chetie relativ marunta si imposibil de demonstrat experimental (asa cum e treaba cu ozonul si freonul) a reusit, atunci e natural sa se treaca la etapa urmatoare, cea a luptei cu codoiul. Asa cum vedem in jusr sunt sufcienti imbecili care sa puna botu’ cu banegatie la ea si mai ales sa devina sustinatori fanatic a ceva ce nu se poate dovedi experimental. Asa a inflorit si Inchizitia medievala. ceea ce ne dovesdesta ca evolutia tehnico stiintifica nu inseamna deloc lichidarea prostiei sub soare.

              Eu astept in continuare cu interes descirearea unei experiment ce dovedeste efectul de sera al codoilui la concentratii de 0.04%. Asa cum v-am mai spus si cu alte ocazii, e foarte simplu de doemsntrat efectul de sera al codoiului la concentratii de peste 1% cu doua sticle de apa. Numai ca asta inseama de peste 25 de ori concentratia codoiului amosferic. Aici e buba si radacina minciunii institutionale promovate de baietii destepti ce fac bani frumosi din excrocheria codoiului si sustinuta de cateii ce latra pe gratis in jusrul lor… Ia uritati va in oglinda. Sunteti amndru de cee ce vedeti :) ?! Nu v-ati saturat?!

    • „Silogismul” eco-fascistilor:

      Unele veri sint mai calduroase, altele mai friguroase.

      Citeodata mai calduroase intr-un loc, mai friguroase in alt loc. Si vicerversa.

      Iarna nu e ca vara.

      Vara nu e ca iarna.

      Sifonul omoara.

      DATI-MI BANII VOSTRI, ACUM SAU VA OMOR!

  7. @ Hantzy,
    postarile tale insumate cred ca depasesc lungimea articolului domnului profesor.
    Nota 2 (doi). Esti pe linga subiect.
    Sa nu-mi spui ca te-ai lasat aqngrenat de altii in alte discxutii: trebuia sa nu-i bagi in seama si sa insailezi citeva cuvinte despre ce se spune la „lectia articol”.
    Cum esti, deobicei, cunoscator a toate, poate ne spuneai tu ceea ce nu stia Walter Munk: ce e cu cei „12 cm de creștere a nivelului mării care nu pot fi explicați,”
    Sau, crezi ca miezul Pamintului e ca in fig 1 si ca ne putem impotrivi cu ceva ca sa nu mai avem incalzire globala, ba racire globala si sa ne tot certam ca nu facem nimic sa domesicim evolutiile firesti, dar care nu ne plac, ale Pamintului?

  8. De ce s-ar da la fund apa oceanelor in manta, cand are o densitate atat de mica incat pana si noi putem pluti fara mari eforturi pe ea?
    Paradoxal apa e un lichid care nu prea poate fi COMPRIMAT decat la presiuni imense – se ating acele presiuni la suprafata mantalei macar?
    (un jet de apa cu o foarte mare presiune poate rupe sau taia materiale foarte dure, cu densitati mult mai mari decat apa – priviti doar la MARILE canioane, la apele care strapung muntii)
    Ar fi interesant sa vedem CE anume demonstreaza TEORIA, nu doar sa cautam sa o demonstram candva!

    • De ce s-ar da la fund apa oceanelor in manta, cand are o densitate atat de mica incat pana si noi putem pluti fara mari eforturi pe ea?

      Întrebarea este foarte bună, pentru că pare greu de acceptat la prima vedere circuitul apei în interiorul planetei.
      Răspunsul este legat de reacțiile apei submerse cu elementele din manta.

      Limita manta-nucleu, în care au fost localizate zonele cu viteze seismice ultra-scăzute (blob-urile), este incredibil de fierbinte și presurizată – suficient de mult încât, atunci când plăcile tectonice sunt împinse sub crustă prin subducție, ele sunt topite și reciclate în manta. Nivelurile de presiune ajung la de 900.000 de ori mai mari decât la nivelul mării, iar temperaturile pot depăși 3.000 de grade Fahrenheit (1.649 grade Celsius).

      Când echipa de geologi de la Universitatea Stanford (vezi referința ii din articol) a creat aceste condiții într-un laborator pentru a încerca să reproducă o zonă cu viteză ultra-scăzute, ei au descoperit că fierul – unul dintre cele mai abundente minerale de pe Pământ și un material probabil candidat care ar putea explica zonele cu blob-uri, a reacționat cu apa de mare pentru a crea o formă de peroxid de fier care a fost saturată cu atomi de hidrogen (FeO2Hx).

      Acest hidrogen suplimentar face ca peroxidul de fier să fie stabil în condiții extreme și mai dens decât mineralele din jur, dând naștere la zonele distincte care se comportă diferit față de restul mantalei. Apoi, oamenii de știință au efectuat o analiză teoretică bazată pe bagajul actual de cunoștințe științifice despre mantaua Pământului, zonele cu viteze ultra-scăzute și cele mai bune ipoteze pe care le-au putut elabora. Finalmente, au descoperit că peroxidul de fier hidrogenat ar interfera cu undele seismice produse de cutremure, așa cum era de așteptat. În lipsa hidrogenului adăugat. Fără hidrogenul adăugat, nu s-ar putea discuta despre blob-uri.

      Cu alte cuvinte, blob-urile ar reprezenta un „cimitir marin” al apei terestre. Variațiile de densitate ale acestor blob-uri ar forța deplasările lor înspre nucleul sau înspre crusta terestră, transportând cu această ocazie și apa legată de atomii de fier abundenți (se știe că nucleul Pământului este în principal un aliaj de Ni-Fe).

  9. S-a facut cumva o comparative a curbei de crestere a nivelului oceanelor in timp, cu curba cresterii emanatiilor de CO2, in aceeasi perioada?
    Iar cresterea nivelului oceanelor la 200 km de zona nordica nu se datoreaza cumva si fortei centrifuge datorate rotatiei Globului (creste masa de apa per total, din care o parte mai mare se deplaseaza spre ecuator, datorita fortei centrifuge (F=m x a, m creste datorita toprii calotelor glaciare) ? Care deplasare datorita fortei centrifuge poate cauza si scaderea (sau mentinerea) nivelului la poli…

    • S-a facut cumva o comparative a curbei de crestere a nivelului oceanelor in timp, cu curba cresterii emanatiilor de CO2, in aceeasi perioada?

      Există mai multe studii care compară variațiile emisiilor de CO2 și cele ale nivelului oceanic. Numai că în geologie-climatologie, comparațiile pe termen scurt (200-300 ani) nu sunt relevante, pentru că influențele emisiilor de CO2 asupra nivelului oceanic nu sunt directe, ci prin intermediul fenomenelor conjugate de răcire globală+ încălzire globală, ceea ce implică perioade de timp dincolo de vârsta epocii industriale.

      În articolul citat mai jos, autorii conchid că nivelul oceanic rămâne mai mult sau mai puțin constant pentru concentrații ale CO2 cuprinse între 0,04% – 0,065% (în prezent, Terra are o concentrație de CO2 puțin peste 0,04%). Dar dacă niveluri de CO2 depășesc 0,065%, cercetătorii au indicat că apare un răspuns puternic al nivelului oceanic pentru o cantitate dată de CO2, fenomen întâmplat cu multe milioane de ani în urmă (în Eocen și Oligocen)

      Relationship between sea level and climate forcing by CO2 on geological timescales

      • Stimate domn, va multumesc pentru raspuns. Stiu ca dvs., geologii, ginditi mai mult la scara milioanelor de ani, si mai putin la cea a prezentului. Cu toate acestea, sa nu facem confuzii: in discutia de fata, cind se face referire la incalzirea globala datorita interventiei omului, prin arderea hidrocarburilor (in primul rind), comparatia intre fenomene nu are sens decit daca se face pe cel mult o suta de ani in urma, adica de la inceputul erei industriale si pina astazi. Si sint sigur ca stiti asta foarte bine, mai bine decit mine.
        Deci, fenomenul incalzirii globale datorat interventiei omului (cresterea populatiei, ardere combustibili fosili, crestere nivel CO2, crestere efect de sera, incalzire globala, topire ghetari si calote arctice, crestere cantitate pluvionala, crestere nivel ape dulci si sarate) este considerat a fi devenit intii semnificativ, apoi chiar periculos, doar de la inceperea numitei ere industriale.
        Deci, nu prea are sens sa vorbim despre fenomenele geologice / maritime ce au avut loc inaintea acestei perioade. Si, da, este posibil ca cresterea nivelului marilor sa fi cauzata, in ultima o suta de ani, si de alte fenomene, care totusi probabil au existat si in epocile precedente.
        Deci curbele comparative ar avea sens, pentru discutia de mai sus, doar pentru: cresterea populatiei, cresterea (de zeci de centimetri, se pare, deci masurabila) nivelului marilor si oceanelor, cresterea productiei de CO2 datorate activitatii umane, cresterea temperaturii globale, scaderea nivelului ghetarilor. Toate acestea in ultima suta de ani. Daca o astfel de comparatie nu va fi edificatoare, atunci scepticii, care nu sint de acord cu relatia cauzala activitate umana-crestere temperatura globala, ar avea motive sa spuna ca au dreptate.

        • V-am răspuns concret la întrebarea dvs. dacă s-a facut cumva o comparative a curbei de crestere a nivelului oceanelor in timp, cu curba cresterii emanatiilor de CO2, in aceeasi perioada?. Mai recitiți o dată răspunsul meu.

          Celelalte divagații pe care le faceți acum (de ex., creșterea populației, creșterea nivelului apelor dulci și sărate, creșterea cantităților pluvionale [sic!] etc.) necesită articole separate și dedicate. Articolul de față are o temă foarte clar precizată încă din titlu: Noua structură a interiorului planetei și posibilele implicații pentru variația nivelului oceanic. Nimic mai mult, nimic mai puțin.

          • Eu locuiesc la Windsor, in Canada, unde nivelul lacului Erie a crescut, se pare cu vreo 20 de centimetri. Plaja Holiday Beach, unde mergeam acum vreo 5 ani, a disparut, pur si simplu, iar apele lacului au inaintat in padure. La fel, tot cu 20 de centrimetri, in vreo 3-4 ani, a crescut si nivelul fluviului Detroit, iar acest lucru se vede la o plimbare pe faleza, la doi metri de acest fenomen. Asa ca nu sint divagatii. Puteti citi literatura…

            • Chiar nu înțelegeți că articolul meu nu este despre CO2 (pe care nu l-am pomenit deloc), ci despre variațiile nivelului mediu al oceanului planetar, nu despre ale unui oarecare lac de apă dulce, variații posibil să fie controlate de structuri particulare, recent cercetate, ale interiorului terestru? Dacă înțelegeți și totuși o țineți ca gaia-mațu să deturnați tema articolului spre suprapopulație și alte divagații nediscutate în articol, mă face să cred că încercați o trollare a comentariilor. Dialogul meu cu dvs. se oprește aici.

        • Stimate domn,

          Perioada 1940 – 1980 a fost una de relativă răcire a vremii. A fost perioada de maximă industrializare a lumii și de înflorire a poluării de toate soiurile. Abia apoi au apărut normele de mediu. Puteți să ne explicați cum de la o creștere bruscă a emisiilor de codoi liumea s-a răciit?!

          În acea perioadă emisiile de codoi provocau respingerea căldurii solare și cloceau o nouă glaciațiune. Iecologiștii proăpovăduiau ghețarii de zeci sau sute de metrii peste Paris și Berlin cu aceeași patimă cu care ne prorocesc azi deșertificarea lumii.

          Kalimera s-a scbimbat când un suedez pe numet Bert Bolin a observat că oricâd de mult se propovăduiește galciațiunea de fapt clima începe să se încălzească. Omul a postulat că de fapt codoiul reține căldura absorbită de atmosferă și a inventat astfel „Încălzirea globală”. La început iecologiștii erau cât pe cel să-l sfâșie și l-au etichetat drept vândut petroliștilor. Dar după câțiva ani de confuzie au îmbrășisat fără rezerve „încălzirea globală” iar Bolin a ajuns în final fuehrer-ul IPCC și pontifex maximus al iecologimii & progresimii verzi. Dacă nu-l înghițea iadul la momemtul oportun, Bolin ar fi împărțit Nobel-ul la categoria lugu-lugu al lui Al Gore.

          În ultima decadă se pare că clima se răcește în America de Nord. De vreo 3-4 ni încoace Agitpropul a interzis cu strășnicie utilizarea sintagmei „încălzire globală” și a scos din bască noțiunea de „schimbări climatice”. Asta e probabil perioada de pregătire psihologică de la „încălzirea gloabală” la „noua glaciațiune”. „Panta rhei”, după cum bine intuia moș Heraclit odinioară…

  10. OFF TOPIC

    O veste neașteptată pentru fanii Acordului climatic de la Paris: aplicarea lui va produce o creștere generală a sărăciei cu 4,3%

    Două cercetătoare, de la Euro-Mediterranean Center on Climate Change (CMCC), Italia, și respectiv, Harvard University, au publicat un studiu intitulat Can the Paris deal boost SDGs achievement? An assessment of climate mitigation co-benefits or side-effects on poverty and inequality în revista World Development.

    Cele două autoare au analizat declarațiile de intenții cu privire la stoparea încălzirii globale propuse de țările semnatare ale Acordului din 2015 și au investigat potențialele sinergii și compromisuri dintre politicile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de serîă și obiectivele unei dezvoltări sustenabile.

    Studiul constată că o implementare completă a contribuțiilor de reducere a emisiilor menționate în documentele semante la Paris în 2015 va încetini efortul de reducere a sărăciei până în 2030. Mai mult, prevalența sărăciei mondiale va crește cu 4,3% față de prezent.

    Ratele cele mai mari de creștere a sărăciei populației din cauza implementării Acordului climatic de la Paris se vor înregistra în Indonezia (23%), Brazilia (15%) și Rest of Africa (cele mai sărace deja țări de pe continent), 12%. Aceste țări au propus planuri ambițioase de reducere a emisiilor de carbon, dar nu pus în loc măsuri de menținere a progresului lor economic.

  11. Interesantă și constructivă inițiativă de a susține mereu contra curentului teoria că orice schimbare observabilă climatică sau a nivelului oceanelor nu se datorează influenței antropogene și bineînțeles economiei care își bazează energia pe combustibili fosili. Deși domnul Crânganu poate fi acuzat de un oarecare parti-pris științific deoarece domnia sa este profesor de geologie și implicat în studii plătite de companii de petrol totuși calitatea argumentelor este incontestabilă. Pe de altă parte orice articol pe blog este urmat de comentarii ce au diferite grade de decență vis-a-vis de cei care nu sunt de acord cu ideile domnului Crânganu. Există un număr de comentatori de acuma notorii și chiar am bănuit și l-am acuzat pe dil profesor că folosește alter ego-uri pentru a comenta. Sincer nu urmăresc comentariile destul de consecvent. Habar n-am dacă alte comentarii au fost postate și dacă mi s-a răspuns la ele. Dar persistă sentimentul de nemulțumire a fenomenului de antenă 3 prin faptul că orice idee contra e încolțită de 2-3 comentatori și atacată în valuri. Un astfel de comentator a anunțat că renunță la platforma Contributors tocmai din acest motiv. Urmarea a fost un fel de dans al victoriei al comentatorilor , ceva dizgrațios și până la urmă lipsit de decență. Cam ce doriți dvs? Niște postări urmate de un cor de laude omagiale?

    • @Mark – a anunța public că ”renunță la platforma Contributors” denotă doar narcisismul respectivului comentator, nimic mai mult. Fiecare e liber să plece și să revină când vrea, autori și comentatori deopotrivă.

      Nu vrea nimeni ”laude omagiale”, am avut un număr oarecare de fricțiuni cu Dl.Crânganu și pare cât se poate de dispus să accepte critici ale punctelor sale de vedere. Ba chiar a argumentat și alte aspecte pe care le adusesem în discuție, dar nu spre a le critica.

      Acuzația că Dl.Crânganu ar fi plătit sub o formă sau alta de companiile petroliere se repetă mereu, dar asta e doar dovada nivelului la care comentatorul-acuzator e capabil să poarte discuția. Fricțiunile despre care scriam mai sus nu au ajuns niciodată să degenereze în acuzații despre cine e plătit și de cine. Pentru că nu are nicio relevanță, atunci când încercăm să discutăm validitatea unei idei. Dacă vrei să combați o idee, trebuie să găsești un argument mai bun decât discreditarea persoanei care o emite.

    • @ Mark,
      dreptul tau sa fii revoltat impotriva celor ce sint impotriva domnului profesor.
      Dar dece nu esti revoltat impotriva acelor anonimi care combat niste articole bazate pe studii? doar pentru ca ei pot accesa Wikipedia ori iutubul?
      Ai aceiasi abordare ( in termeni mai putin academici se numeste nerusinare) cu afirmatia „Deși domnul Crânganu poate fi acuzat de un oarecare parti-pris științific deoarece domnia sa este profesor de geologie și implicat în studii plătite de companii de petrol”, de unde stii tu ca tocmai cei ce-l combat nu sint platiti de companii de petrol din Rusia?
      Sau tu ii consideri pe americani niste javre, iar pe rusi si nemti niste sfinti?
      Despre ce contine articolul, nimic? doar atacuri la autor?

    • @Mark

      Deși domnul Crânganu poate fi acuzat de un oarecare parti-pris științific deoarece domnia sa este profesor de geologie și implicat în studii plătite de companii de petrol…

      Dacă puteți enumera acele studii plătite de companiile de petrol, vă invit să o faceți imediat.
      Dacă nu puteți, veți demonstra fără niciun dubiu că sunteți un mincinos (din păcate, nu singurul) care nu merită decât dispreț, dezgust și desconsiderare.

      Într-o lume reală, aceste calomnii nedovedite s-ar finaliza printr-o condamnare binemeritată și plata unor daune morale usturătoare.

      În lumea virtuală a internetului, orice individ se poate ascunde cu impunitate sub un pseudonim care-l apără de o lașitate dizgrațioasă.

      Până la o judecată imparțială, poate n-ar fi rău să citiți disclaimer-ul postat în scurta mea prezentare biografică pe Contributors:

      Întreaga mea activitate de cercetare, desfășurată la University of Oklahoma și City University of New York, cu începere din 1993 până în prezent, a fost finanțată numai din contracte publice, câștigate prin concursuri naționale. Nici o companie sau altă entitate din domeniul combustibililor fosili nu a contribuit la susținerea mea financiară sau a studenților mei.

      • … Ați acuzat pe un anume anume Dan de extremism ecologic. Încerc să vă înțeleg. Articolele dvs. extrem de argumentate științific dar și pline de o anume notă culturală publicate pe această platformă este clar că se adresează unui public nespecialist. Locul articolelor strict științifice nu este pe o astfel de platformă. Chiar finalul articolului prezent este totuși mai puțin definitiv :
        ”În orice caz, consider că actuala idee conform căreia încălzirea globală antropogenă este 100% responsabilă de creșterea nivelului oceanelor în ultima sută de ani trebuie serios scrutinizată înainte de a se transforma în dogmă. A caracteriza schimbările climatice drept naturale sau/și antropogenice prin prisma schimbărilor nivelului mării este o încercare riscantă.”
        Din acest motiv toată suita dvs. de articole le văd ca o încercare intelectuală de a oferii răspunsuri alternative la ceea ce numiți ”dogma” încălzirii globale ca urmare a efectului activității antropogene și subliniez că efortul dvs este clar de a diminua efectul combustibililor fosili. Scriu asta pentru că au fost articole care puneau semnul întrebării existența unei încălziri globale. Apoi în alte articole denunțați și alte activități ”vinovate” gen creșterea vitelor care se face vinovată de eliminarea de metan (și e adevărat acest efect). Sau cum e articolul de față unde sugerați niște influențe mai complexe care țin de geologia Pământului și care pot genera o influență mult peste cea antropogenă. Deci sintetic dvs. susțineți ori că încălzirea globală nu există ori că nu se documentează suficient că arderea combustibililor de proveniență fosilă este principalul vinovat. Dacă am greșit în acuzația (care de fapt nu era acuzație căci ”poate fi” nu e idiomatic ”este”) și într-adevăr dumneavoastră domnule Crânganu chiar nu sunteți legat de industria de profil (iarăși intervine prezumția să zicem nu direct dar dacă toată cariera dvs. are ca rezultat pregătirea de specialiști pentru o industrie , of ce e și cu speculanții ăștia) eu sunt gata să-mi cer scuze. Nu mă interesează până la urmă de unde interesul dvs. de a lupta intelectual contra ideii de încălzire globală a efectelor și motivelor ei ci calitatea și eleganța argumentelor contra. Am observat că și dvs. și corul de susținători mă acuză și pe mine și pe alții că nu argumentăm la subiect. În dreptul meu mea culpa, e adevărat. Motivul e că îmi dau seama că ar fi un război inegal. Nu sunt un cercetător al fenomenului ci doar un cititor al diferitelor explicații. La fel știu să șofez, cunosc în mare elementele mecanice ale unui autoturism dar nu am expertiza de a repara ci doar de a intui ce trebuie reparat. Dar dacă v-ați asumat rolul de susținător cu argumente al unei teorii contrare celei mainstream trebuie să aveți răbdarea să răspundeți fără să etichetați celor care nu par convinși. Până la urmă nu sunteți misionar. E un demers dificil, dacă aveți dreptate, prin care atrageți atenția că pot fi și alte interpretări. Să știți că suita de răspunsuri agresive la apelul meu nu m-ancurajat. Dar am considerat necesar să reiterez doar pentru că am credința (și sper să nu fie doar iluzie) că totuși ca intelectual puteți observa când impetuozitatea inflamantă a emotivității alterează mesajul echilibrat și decent.

    • ” Există un număr de comentatori de acuma notorii și chiar am bănuit și l-am acuzat pe dil profesor că folosește alter ego-uri pentru a comenta.”

      Mult mai credibila este acuzatia ca v-ati batut mama cu sete pina ati bagat-o in mormint, „Mark”.

      Nu aveti rusine.

  12. Ca de obicei, o serie de lucruri interesante în articol.
    Am reținut că la masa virtuală a unui ghetar se poate adăuga și volumul de apă atras aflat în proximitate.

  13. Mergand dupa multi ani la Marea Neagra am vizitat unele din primele locuri unde am fost cu parintii mei cand eram copil. Pe vremea aceea, acum peste 40 de ani marea mi-a lasat o impresie puternica, imposibil de sters pe parcursul vietii. Anumite locuri de pe diguri si stanci, stabilopozi, unde faceam baie si ma balaceam toata ziua le-am descoperit cu uimire si acum. Profitand de cateva dimieti linistite fara valuri, cu apa limpede ca cristalul, am observat ca nivelul apei fata de bolovanii de pe care saream este acelasi. Oare aceasta incalzire globala mult trambitata de unii nu a produs ridicarea nivelului marii cu un grad de marime perceptibil in ultimii 40 de ani? Parerea mea e ca aminitrile nu ma inseala, inca.

    • În articolul inițial despre Enigma lui Munk am discutat variațiile nivelului Mării Tyrheniene (centrul Mediteranei) din ultimii 2000 ani. Măsurătorile efectuate au indicat o creștere a nivelului mării cu 0,065 mm/an. În cazul dvs., în ultimii 40 ani, nivelul Mării Negre s-a ridicat cu aprox. 0,065 mm/an X 40 ani = 2,6 mm. O astfel de variație este insesizabilă pentru ochiul omenesc. Adică, aceasta incalzire globala mult trambitata de unii nu a produs ridicarea nivelului marii cu un grad de marime perceptibil in ultimii 40 de ani.

      • Ha, ha, ha…

        N-o fi crescut nivelul ocea ului planetar suficient în ultimii 40 de anki ca să șutem sesiza, da’ stați să vedeți ce o să crească în următorii 12 ani – dată la care emisiile de codoi vor produce sfârșutul lumii :) …

        • Ca mai toti candidatii abominatiei „democrate” din SUA regurgiteaza propaganda eco-fascista arata halul fara de hal in care a ajuns Partidul Democrat:

          o caracatita corupta, mincinoasa, rasista, plina de resentimente, condusa de criminali, planuind distrugerea economic-culturala a marii natiuni americane dupa modelul merkelian.

          Cum ar spune Very Stable Genius President Donald J. Trump, a disgrace.

        • Occidentul moare de cald ca niciodată in luna lui cuptor, in frunte cu francezii si scandinavii, iar noi suntem bine merci, ba ne si ploua in debutul cele mai secetoase si toride luni din an! Schimbările se simt concret – vezi recordurile de temperatura absolute înregistrate in mod real in vestul europei!

          • Dac-ai fi trait prin vara lui `46 in Moldova ori prin vara lui `52 in Banat, nu te-ai mira de „schimbari”. Viata noastra e scurta pentru a fi de fata la toanele Pamintului.
            Ghetarii se topesc, Soarele incalzeste; nu-i nimic de mirare.
            Iar din saline cite un drob de sare ajunge si la casele omului.

            • Recordul absolut de temperatură al României a fost în Gara Ion Sion din Bărăgan în August 1951: 44.5C

              1952 a dat „doar” recordurile de primăvară la Odobești în Martie (32.8C) și de toamnă de 39C la Armășești în Octombrie. Maxima de vară (tot în Bărăgan) a fost cu mai bine de un grad sub cea din 1951 de „doar” 43.9C. Adică se răcorise bine de tot. :) Mare noroc că pe atunci oamenii nu auziseră de „încălzirea globală” că cine știe ce drăcii s-ar fi apucat să facă…

              Stau si mă gândesc ce vânturi crâncene trebuie să fi tras caii și vitele pe vremea aia ca să producă atât amar de gaze cu efect de seră… :)

          • Păi râd, ce naiba să fac?.

            În America de Nord clima pare a fi într-un proces de răcire. Iernile în Midwest sunt tot mai aspre. Vortexul ăla artcic drepre care spuneau la început că apare odată pe secol, pare să vină acum anual :) Anul trecut și acum doi ani a nins pentru prima oară după decenii în Texas, Florida și nordul Mexicului. Niagara îngheață pentur al nu știu câtele-a an succesiv. Cursul superior al Mississippia înghețat beton cum nu s-a mai întâmplat de pe vrema lui Mark Twain. Iar asta sp-a întâmplat în premieră 5 ani la rând. N-a mai trecut nicio tornadă pe la oi de un deceniu (nu că le-aș simți lipsa)…

            Așa cum scriam mai sus, pe 30 Iulie s-a înrregistrat recordul absolut de temperatură scăzută în luna Iulie al SUA contintntale de 2.7C la Intarnational Falls MN, doar pentru a fi doborât în ziua următoare (31 Iulie) un nou minim de -0.6C la Lake Doe MI…

            Deci iată cum procedăm: Dumenavoastră mai puneți în UE niscai taxe pe benzină, motorină, electricitate, apă și gaze, iar noi ne vedem de treabă.

            Succesuri!

          • @Harap Alb

            „…vezi recordurile de temperatura absolute înregistrate in mod real in vestul europei”

            Nu știu zău cât de „real”. Se pare că unele recorduri nu sunt chiar atât de recorduri, ci se bazează pe niște date de o calitate îndoielnică, lucru recunoscut chiar de proprietarii stațiilor meteo.

            https://wattsupwiththat.com/2019/08/01/poorly-sited-weather-station-leads-to-a-fake-record-high-in-germany/

            Ceva mă face să cred că exemplul de mai sus e doar partea vizibilă a fenomenului, multe alte mistificări eco-încălziste rămânând încă nedepistate. Dar poate sunt eu paranoic și exemplul în cauză e prima și singura abatere de la etica științifică pomenită vreodată printre oneștii promotori ai cataclismelor climatice…
            Rămâne un fapt că Europa de Vest s-a confruntat cu un val de caniculă neobișnuit, însă pentru propaganda eco-încălzistă e foarte important să fie recorduri. Cât mai multe ! Doar așa impactul mediatic e garantat și slujește deplin țelul politicii partidului.

            • Ceva mă face să cred că exemplul de mai sus e doar partea vizibilă a fenomenului, multe alte mistificări eco-încălziste rămânând încă nedepistate.

              Tescovin,
              Harap Alb facea referire la acele recorduri inregistrate in vestul Europei. Cel din Lingen°C nu a fost (inca) omologat. Serviciul German pentru Clima (DWD) a decis in 2014 mutarea statiei respective, ca urmare a dezvoltarii urbane, tocmai pentru a evita distorsiunile termice datorate copacilor care nu stiu decat sa creasca.*
              In schimb a fost omologat cel constatat doar cu o zi mai devreme in Gelsenkirchen, anume 40,5°C, iar alte doua statii Germane Duisburg-Baerl si Tönisvorst (ambele din Nordrhein-Westfalen) au masurat, simultan cu cea din Lingen, 41,2°C
              Precum vedeti nevoia de recorduri a „conspirationistilor” eco-încalziristi a fost deci oricum satisfacuta, iar Propaganda are acum material media suficient pentru a renunta la recordul din Lingen.
              Dar nici contra-propaganda nu se lasa mai prejos. Site-ul de la care ne oferiti materialul aloca un spatiu important acestui „record” (cel putin deocamdata) neomologat, dar nu sufla un cuvintel despre celelelte recorduri de temperatura din Vestul Europei (la care facea referire Harap Alb), dar asupra carora nu exista indoieli.Ori cine pozeaza ca analist obiectiv ar fi trebuit sa o faca.
              E deci cam hazardat sa banuiti o facatura sistematica pornind, pâna la proba contrarie macar, de la o exceptie.

              * Am gasit pe diverse forumuri de discutie din Germania, care acuza (ca si Anthony Watts) o conspiratie climatica, argumente pro si contra omologarii recordului din Lingen. Cam toate cele contra au fost incluse si in articolul de pe WUWT. Dintre cele care sustin omologarea recordului amintesc doar doua:
              – in ziua inregistrarii temperaturii de 42,6°C viteza vantului a fost nula, copacii neputand deci impiedica miscarea aerului. Iar copacii fac parte din natura. Poate ca au impiedicat o temperatura inca mai ridicata decat cea constatata. De ce se sugereaza doar contrariul?
              – piscina si stadionul aflate in apropiere, au mai degraba un rol de reducere a temperaturii decat unul de amplificare a acesteia. Un record al minimei termice ar putea fi deci contestat, nu unul al maximei.

            • @Hantzy

              Suspiciunile d-lui Tescovin nu sunt deloc fără temei. Culegerea selectivă sau chiar falsificarea mitocănească de-a dreptul a datelor pare să fie pare să fie sportul favorit al progresimii.

              De exemplu, Jihadul iecologic s-a stârnit pe la sfârșitul mandatului lui Obama împotriva maximului de temperatură al SUA din vara lui 1913 (peste 56C, dacă rețin corect) ca să fie anulat (după 100 de ani!) și înlocuit cu un maxim ceva mai jos din 2014. După 100 de ani le-a picat fisa iexperților Agiprop-ului că meterorologul care lucra la stația respectivă în 1913 nu ar fi respectat toate procedurile:) Chestia că e ei nu contestă nici o altă măsurătoare a lui, și nu există nicio dovadă documentară că în Iulie 1913 (când cu recordul) ar fi procedat în mod dferit de ceea ce făcea în anii precedenți.

              Jihad-ul s-a stârnit de asemenea dinspre agenturili ONU și împotriva maximului de temperatură mondial absolut omologat în 1922 la o bază aeriană italiană din Libia de aproape 58C. Nu știu dacă au reușit să-l invalideze. dar continuă să se chinuie.

              Recordul de temperatură asiatic înregistrat în Kazahstan în 1956 la stația meteo a ceea ce urma să devină cosmodromul Baikonur a fost anulat cu succes, de activiști pe motive de bla, bla, bla că parcă prea nu dădea bine :). Boris Certok, adjunctul lui Korolev pentru sisteme de ghidaj a rachetelor, povestește în volumul doilea al memoriilor sale „Rachete și oameni” (tradus în engleză în deceniul trecut) despre săptămâni în șir cu temperaturi peste 50C la prânz, inclusiv recordul cu pricina. Perioadă când nu se mai putea lucra la construirea rampelor de lansare nici noaptea în pofida amenințărilor KGB-ului. Geniștii picau ca muștelle răpuși de căldură. Evident că venerabilul academician Certok, în vârstă de vreo 90 de ani, ce a refuzat să ștergă paragrafele respective din edițiile II și III ale memoriilor sale, a fost acuzat cu furie isterică de senilitate, de parti pris politic, ba chiar (asemeni autorului articolului de față) că e plătit de petroliști & găzari, etc, etc,

              După circul ăsta cineva a observat că o serie de minime de tempratură înregistrate în cumplita iarnă 2013-2014 din SUA dispăruseră pur din înregistrările NOAA și dintr-o dată temperaturile medii se ridicaseră. Explicația oficială a NOAA (infestată ca și NASA de Obama cu activiști politici) a fost că nu se știe cum s-au pierdut niscai date. O fi scăpat fo’ un drogat din ăla de acolo SD-cardul cu minimele de temepratură în budă :)

              Iar exemplele de măsluire (oficial îi zice „prelucrare/rafinare”) a dateor pot cotinua la nesfârșit.

  14. OFF TOPIC

    The Problem With Greta Thunberg’s Climate Activism
    Her radical approach is at odds with democracy

    În ziarul The New York Times de ieri (2 august 2019), se poate citi o opinie despre activismul climatic al tinerei suedeze Greta Thunberg, care și-a întrerupt cursurile liceale pe un an pentru a face activism climatic printre școlari de vârsta ei și alții care își apleacă urechile la propaganda ei.

    Christopher Caldwell, autorul cărții „Reflections on the Revolution in Europe: Immigration, Islam, and the West” analizează critic demersurile tinerei de 16 ani, care nu este încă un adult responsabil legal pentru acțiunile ei. În plus, ea nu are nicio calificare pentru a dezbate public, într-un forum democratic, problemele complexe ale schimbărilor climatice. Ceea ce face d-ra este să recite pasaje din ultimul raport IPCC.

    Finalul opiniei lui Caldwell este clar și tăios, fără echivocuri de circumstanță:

    Democracy often calls for waiting and seeing. Patience may be democracy’s cardinal virtue. Climate change is a serious issue. But to say, “We can’t wait,” is to invite a problem just as grave.

  15. OFF TOPIC

    Un exemplu de ipocrizie climatică

    În Sicilia se desfășoară un Google Camp, dedicat discuțiilor despre cum trebuie luptat împotriva schimbărilor climatice. Printre participanți se numără Prințul Harry al Marii Britanii, fostul președinte american Barack Obama, actorul Leonardo DiCaprio și alte vedete „experte” în climatologie, precum Katy Perry, Priyanka Chopra, Orlando Bloom, Naomi Campbell, Diane von Furstenberg, Harry Styles și mulți alții.

    Luptătorii împotriva schimbărilor climatice vor sosi cu 114 avioane particulare, care vor emite cu această ocazie 784.000 kilograme de CO2. Vor veni și un număr apreciabil de yachturi de lux. Ironic, Google Camp este plasat pe malul Mării Tyrheniene, despre care am scris în primul meu articol dedicat Enigmei lui Munk.

    Detalii: Prince Harry, Barack Obama, and Leonardo DiCaprio Put Their Heads Together in Sicily

    • Dupa nume si renume chiar ca toti par experti.in domeniu.
      Sa urmarim cu atentie cu cite grade va scadea temperatura globala :D

    • O vai, dar nu e nimic nou în asta!

      Datina a fost lansată de Al Gore a cărui misiune apostolică de propovăduire a pocăirii slobozitorilor de codoi spre evitarea sfârșitului iecologic al lumii se defășura la bordului celui mai vechi poluant și ineficient Gulfstream (avion privat cu reacție) pe care l-a putut găsi.

      Chiar și când nu călătorea, Gore slobozea codoi prin toți porii. Locuința sa de o mărime exagerată din Nashville TN, unde trăiau doar el și soția, consuma în 2007 căând, a primit Nobel-ul pentri iecologie, de 20 de ori mai multă energia ca cea a americanului mediu – care oricum locuiește într-o casă extrem de mare comparativ cu europenul mediu…

      Figura se repetă fără greș la toți ceilalți apostoli iecologici. Însăși Jill Steyn, candidata „partidului verde” la prezidențialele din 2016 (aia cu renumărarea voturilor lui Trump) după ce a băgat cu grație în 2016 în buzunar banii pentru renumărarea voturilor lui Trump strânși de la nenumărați papagali, trăiește în nu mai puțin de 4 reședințe una mai mare ca atla.

      Faza ce mai grotescă a fost cea a lui Obama imediat după ce a plecat de a Casa Albă în 2017, s-a deplasat cu 3 avioane (el + escorta sa + mașinile blindate și echipamentul lor) în Itlaia. ca să țină un discurs de 30 de minute la o conferință iecologică dedicată salvării planetei. Excursia de 3 zile a implicat utilizarea unui castel (că mde, țăranu’ ajuns nu poate sta la hotel), 35 de oameni incluzând gorile. consiglieri, țucălari, băgători de seamă, etc. și o cavlalcadă de 14 mașini blindate cu motorașe V8-V12, dar toate fiind capabile să meargă cu etanol (la insistența lui Barak) ce nu se găsește oricum la benzinăriile italiene, așa că au ars benzină. Cică nota de plată pe 3 ziule pentru gargarisirea a 30 de minute de platitudini politic corecte a fost amprenta de codoi a 900 de americani pe an…

      Ăștia-s exact ca Papa Borgia ce propovăduia pocăința, unmilița, virtuțile familiale, sărăcia & cumpărarea în timp ce trăia la Vatican din chef în chef cu amanta lui adolescentă și își reuncoscuse cei 7 copii făcuți cu diferite femei. Copii pe care îi chivenrisise din pușculița Bisericii Catoilice.

  16. “Noua structura a interiorului planetei”?! Formularea mi se pare destul de neclara, aproape hazardata. Din ea se poate intelege ca ar fi existat si “o veche structura a pamantului”. Chiar acceptand aceasta idee ca adevarata, daca ar fi avut loc o schimbare de structura a pamantului nu am mai fi avut prilejul sa o comentam, acum. O astfel de “revolutie” intratelurica ar fi fost o catastrofa cosmobiologica.

    Oricat de “geniala” ar fi o persoana, in realitate, presupusa ori impusa, e periculos sa ne dam, ca indivizi sau ca omenire, pe mana unei teorii unilateraliste. Si geniile reale pot gresi. Cat priveste celelalte categorii, exista, din pacate, si “personalitati” sau “genii” contrafacute, pentru a sluji scopuri si obiective politice. In aceasta productie politica de “genii” si “personalitati” de carton, liberalismul a depasit cu mult si de mult comunismul. Riscul cvasisuicidar e ca daca ne incolonam necritic inapoia unui fals “lider” politic sau om de “stiinta”, impus prin varii ritualuri propagandistice de contrafacere de personalitate, putem ajunge in prapastie.

    Cred ca o comunicare sau dezbatere stiintifica trebuie abordata cu precautie si masura, din care critica si relativismul sa faca parte, printre multe altele. Cuvinte precum “opinez”, “presupun”, “probabil” etc. nu sunt niciodata de prisos. Ele exprima o realitate, cea a subiectivismului, specific individului, naturii umane. Teoriile personale neimpartasite decad ele insele, prin unilateralism, patima si repetitie, datorita metodei tributare cu care sunt sustinute. Ele sunt ca niste predici in pustie sau enunturi propagandistice, care nici macar nu merita eforturi de deconstructie din partea adversarilor. A devenit deja stanjenitoare constatarea ca negarea evidentei incalzirii climatice si efectelor catastrofale ale acesteia se inscrie 100% in ideologia politica a unilateralistului de la Casa Alba, Donald Trump, care a devenit un pericol pentru America, pe care o duce inapoi, nu inainte, cum declara emfatic si gaunos. Noi si nu numai, ca natiuni ma refer, cunoastem acest pericol, pe care l-am eliminat prin metoda “Targoviste”. Alta natiune a fost mai putin norocoasa cu metoda “Staufenberg”. Critica ideilor absolutiste si unilateraliste e gardianul cetatii si al normalitatii. Daca veti abandona discursul apodictic si veti reflecta mai cartezian, veti fi de acord ca fara indoiala si critica cunoasterea nu ar fi posibila.

    • “Noua structura a interiorului planetei”?! Formularea mi se pare destul de neclara, aproape hazardata. Din ea se poate intelege ca ar fi existat si “o veche structura a pamantului”

      Ați citit cu atenție articolul?! Pentru că numai așa ați fi putut înțelege despre ce am scris. Reiau fragmentul pe care cu siguranță l-ați sărit:

      Ceea ce se discută acum în lumea geofizică sunt rezultatele produse de tomografia seismică, conform cărora structura internă a planetei nu mai este concentrică, precum o ceapă, ci conține învelișuri a căror grosime variază cu adâncimea.

      Restul comentariului este off-topic, ca să exprim elegant, o însăilare de oameni de paie prezumați de presupusa existență a unei „teorii unilateraliste”, pe mâna căreia este „periculos să ne dăm, ca indivizi sau omenire”. Nu v-a trecut prin cap nicio secundă să definiți acea „teorie unilateralistă”, care sunt caracteristicile sale, cine o propagă, cu ce argumente etc., etc. Făcând apoi brusc saltul neargumentat la politică, la Donald Trump și metoda Târgoviște, „v-ați demascat”, cum ar fi spus Petre Roman, intențiile comentariului.

      No more comments. End of story.

    • Devin nostalgic si imi amintesc de tinerete si lectiile politice: Ronald Reagan, care a devenit un pericol pentru America, pe care o duce inapoi, nu inainte,
      Atit te duce mintea, la a-l impusca? ce te intereseaza America? las-o sa se prabuseseca.
      De mult i se spune ca e la marginea prapastiei; sa priveasca la cei ca tine, care sinteti pe fundul ei :D
      Sa ne traiasca Putin si Merkel instruiti de partidele comuniste, de KGB si STASI

    • Noi si nu numai, ca natiuni ma refer, cunoastem acest pericol, pe care l-am eliminat prin metoda “Targoviste”. Alta natiune a fost mai putin norocoasa cu metoda “Staufenberg”.

      Intr-o lume civilizata aceste fraze ar putea fi interpretate ca indemnuri la crima, la inlaturarea prin crima, a unui presedinte ales democratic.
      Radicalismul acestor extremisti devine extrem de periculos. Cred ca personaje precum „Dan” ar trebui urmarite si pedepsite, prin lege. Nu e nici o deosebire intre acest personaj si criminalul din Caracal.

      • De acord cu încadrarea personajului „Dan” în categoria extremiștilor extrem de periculoși, gen alt personaj, „Munteanu”, care a amenințat că mă împușcă pe mine și pe profesorul meu din Oklahoma.

        „Dan” primește cartonaș roșu la articolele mele pe o perioadă nelimitată.

        • Intotdeauna am admirat abilitatea lui neamtu tiganu de a spune clar si persuasiv adevarul!
          Ca urmare de la riscul meseriei de a fi presedinte american si de la avantajul de a avea arme (si) pentru a corecta individual alegerile democratice ale poporului american, se poate reveni spectaculos la valorile morale ce caracterizeaza spatiul nordatlantic.

  17. @ MARK sau @ MArk,
    tu crezi, in marinimia ta, ca domnul profesor Cranganu trebui sa raspunda cu pacienta unor asemenea comentatori „gen alt personaj, „Munteanu”, care a amenințat că mă împușcă pe mine și pe profesorul meu din Oklahoma.”
    Nu ti se pare ca invirtind cuvintele cu aprecieri si acuze, esti la fel ca ei?
    Ca @ Munteanu ori @ Dan?

    • Ioan.

      Ca la Radio Erevan: cum se zice corect, Schumann sau Chopin?

      Schubert.

      Numai ca Mark, Dan, Ioan…. „ei” sint unii si aceeasi.

      Ca toti mincinosii stingistii, el acuza pe altii de ce face el.

  18. unul din efectele neuniformitatii acceleratiei gravitationale este ca troposfera la ecuator are grosimea mai mult decat dubla decat cea de la poli (18km/7km); o variatie in timp practic insesizabila a acceleratiei gravitationale intr-un punct ar putea determina o variatie a nivelului oceanic in acel punct cu, sa zicem, +/-1m; ceea ce ar echivala cu +/-0.1bar, adica 10% din grosimea atmosferei si respectiv cam +/-6..7C in variatia campului temperaturii la suprafata apei, cu un efect considerabil de reconfigurare a curentilor oceanici si atmosferici;
    corect ?

    • Câmpul gravimetric terestru poate varia spațial din mai multe motive: rotația pământului, efectul Coriolis, distribuția neuniformă a maselor structurilor interioare, Pământul nefiind un sferoid rotațional perfect. Geofizicienii gravimetriști au indicat de multă vreme că gravitatea terestră variază neuniform între +/- 60 mGal, iar ultimele măsurători satelitare specializate (GRACE = Gravity Recovery and Climate Experiment, un proiect comun NASA și German Eurospace Center) au confirmat și ele aceste variații.

      Un element important al acestor variații gravimetrice este variația adâncimii oceanelor, pentru că densitatea apei este mai mică decât a rocilor din fundament sau a sedimentelor depuse de fluvii). De asemenea, se înregistrează variații spațiale ale gravității și din cauze variațiilor tipurilor de roci cu diferite densități. Pe scurt, bazinele oceanice adânci vor avea gravități mai reduse decât dorsale medio-oceanice.

      Din cauza variației gravitației, componenta sa orizontală, paralelă cu suprafața oceanelor, va fi ne-balansată. Pentru balansare, va fi necesară o schimbare a pantei (înclinării) suprafeței oceanice. Necesarul de schimbare de pantă oceanică pentru balansare poate fi calculat prin modelare gravimetrică. Experții gravimetriști de la University of Texas at Austin au publicat modelul CSR98 al variației nivelului mediu oceanic construit pe baza satelor altimetrice satelitare colectate de misiunile GEOSST, ERS-1, ERS-2 și TOPEX/POSEIDON. Pe site-ul universității texane se poate vedea clar că nivelul mediu oceanic variază într-un interval de 180 m, de la -100 m la +80 m. Este ceea ce, în cursurile mele de geofizică marină, numesc „topografia suprafeței geopotențiale” a geoidului terestru.

      O analiză mai atentă a hărții indicate sugerează că există variații ale nivelului mării de aprox. 1 m produse de curenții oceanici, precum Curentul Golfului.

      Variații mari ale nivelului mediu oceanic au fost măsurate și în timp. Ele nu se datoresc topirii/formării ghețarilor, ci unor proces oceanografice de tip El Nino. Desigur, dacă vorbim despre ghețarii care plutesc în Oceanul Arctic, topirea lor multi-anuală nu are nicio contribuție la variația nivelului mediu oceanic.

      • diferenta de nivel a curentului oceanic nu mi se pare relevanta, pentru ca, inainte sa fie cauza a altor transformari energetice, este in primul rand efect al variatiei campului hidrostatic in spatiu; adica exprima principiul unor vase comunicante, intre care se stabileste o presiune hidrodinamica ce se opune variatiei campului hidrostatic; presiunea hidrostatica este efect direct al campului gravitational: Ps=mxg=densitate x inaltime coloana fluid x acceleratie gravitationala; orice surplus de energie potentiala, cum ar fi cresterea acceleratiei gravitationale sau cresterea temperaturii, ar genera lucru mecanic prin intermediul presiunii hidrodinamice Pd=densitate x patratul vitezei /2; cum orice curgere are ca efect si transformarea unei parti (Prez) din energia cinetica in caldura, apare si o variatie de nivel chiar si in absenta unei variatii gravitationale, doar ca efect al diferentei de temperatura (ecuatia Bernoulli: Ps+Pd+Prez=0);
        revenind la enigma lui Munk, una dintre posibilele explicatii ar putea fi coborarea nivelului freatic ca urmare a „scufundarii” uscatului si cresterii acceleratiei gravitationale in zona lobilor oceanici

      • … sau poate ca urmare a cresterii g prin „aplatizarea” geoidului, daca ar fi implicata vreo crestere a vitezei de rotatie

        • Reiau un fragment din primul articol dedicat enigmei lui Munk:

          Munk a mai făcut o observație interesantă în formularea enigmei sale: Unde s-a dus toată gheața care s-a topit după ultima glaciație și ce efecte a produs?

          Dacă banchizele și calotele glaciare se topesc, asta se întâmplă aproape de poli, iar cea mai mare parte a apei rezultate se deplasează către ecuator. Această mișcare este similară cu cea a unui patinator care, în timpul rotirii pe gheață, își desface brațele. Topirea ghețurilor de acum 20.000 ani va produce o încetinire a rotației Pământului. Cauză majoră în această situație este efectul de frânare produs de mareele care se sparg de țărmuri, așa numita disipare mareică.

          În plus, se produce și un alt efect: axa de rotație a Pământului va oscila puțin (migrarea polilor) pentru că topirea ghețurilor nu este perfect simetrică, iar apa rezultată se va deplasa mai mult în unele părți ale planetei decât în altele. Aceste două efecte (încetinirea rotației planetei și deplasarea polilor axei de rotație) reprezintă alte două părți componente ale enigmei lui Munk (pe lângă cei 12 cm „lipsă la apel” pe care îi creează actualele modele climatice)…

          După ultima glaciație, două fenomene opuse au modificat momentul de inerție al Pământului:

          1) O ridicare (ajustare) izostatică a uscatului de la mari latitudini, acoperite anterior de ghețari, a produs o creștere a vitezei de rotație a planetei cu 0,6 ms/cy, și

          2) O deplasare a maselor de apă topită către ecuator a cauzat o încetinire a vitezei de rotație (creșterea lungimii zilei) cu 0,1 ms pentru fiecare 1 cm de ridicare eustatică a GMSL.

          Dacă cei 12 cm „lipsă la apel” ar fi atribuiți topirii ghețarilor de la mare latitudine și deplasării lor către ecuator, atunci schimbarea media în lungimea zilei, în ms/cy, ar fi de 2,9 ms/cy.

          Această schimbare medie a lungimii zilei, recte a vitezei de rotație a Pământului, cu contribuția topirii ghețarilor după ultima glaciație, este contrazisă de datele furnizate de analiza eclipselor antice derivată din eclipsele babiloniene, chineze, arabe și grecești, care sugerează o încetinire a rotației Pământului de numai 1,7 ms/cy. Cu alte cuvinte, este contrazisă ipoteza creșterii eustatice a nivelului mediu oceanic prin topirea ghețarilor ultimei glaciații.

          Pentru a fi rezolvată convingător, enigma lui Munk cere alte ipoteze, precum cea a blob-urilor discutate în articolul de față. În viitor, cine știe, poate vor fi descoperite și alte secrete ale naturii, care vor oferi date suplimentare.

  19. Persistent acceleration in global sea-level rise since the 1960s

    Un nou articol dedicat creșterii nivelului mării tocmai a fost publicat astăzi în revista Nature Climate Change.

    Deși tema articolului este să dovedească o accelerare a creșterii nivelului mediu oceanic cu începere din anii 1960 -ceea ce corespunde corectitudinii politice ecologiste-, orice om de bună credință și fără prejudecăți poate arunca o privire pe figura 2c a articolului. Se observă clar și cu ochiul liber că valoarea maximă a accelației creșterii nivelului mediu nu a avut loc în 1960, ci cu 30 de ani mai devreme!!! pe când încălzirea globală nu era la modă ca în prezent.

    Dacă există ceva interesant în articolul publicat astăzi mi se pare faptul că nivelul mării nu a crescut predominant în emisfera nordică, unde uscatul a fost majoritar prezent și acoperit cu ghețari acum 20.000 ani, ghețari care mai persistă în Groenlanda, Alaska etc., ci în sudul Oceanelor Pacific, Indian și Atlantic. Cauza creșterii prioritare a nivelului oceanic în emisfera sudică este sugerată a fi legată de intensificarea vânturilor și a circulației curenților marini.

    Poate aceste noi date vor permite rezolvarea enigmei lui Munk într-o manieră satisfăcătoare.

    Cele două observații le-am făcut „la cald”, după primirea articolului citat. Dacă voi găsi noi detalii de interes, voi reveni.

    https://www.nature.com/articles/s41558-019-0531-8.epdf

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Constantin Crânganu
Constantin Crânganuhttp://academic.brooklyn.cuny.edu/geology/cranganu/
Constantin Crânganu este profesor de geofizică și hidrogeologie la Graduate Center și Brooklyn College, The City University of New York. Domenii conexe de expertiză: inteligență artificială, schimbări climatice, geologia petrolului. Între 1980 și 1993 a fost asistent și lector de geofizică la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași, Facultatea de geografie-geologie. În 1993 a fost declarat câștigătorul primului concurs național din România post-comunistă pentru prestigioasa bursă Fulbright oferită prin concurs de Congresul SUA. În calitate de Fulbright Visiting Scientist la University of Oklahoma el a efectuat cercetări fundamentale și aplicative despre suprapresiunile din bazinele sedimentare, fluxul termic și căldura radioactivă din crusta terestră, identificarea stratelor cu conținut de gaze în gaura de sondă, exploatarea printr-o metodă personală a zăcămintelor neconvenționale de hidrați de metan etc. După mutarea în 2001 la City University of New York, profesorul Crânganu a început o nouă direcție de cercetare: implementarea metodelor de inteligență artificială în studiile de petrofizică și hidrogeologie. Pentru activitatea sa în acest domeniu de pionierat a fost nominalizat la ENI Awards 2012 și a primit o ofertă din partea editurii Springer de a publica o carte reprezentativă pentru acest domeniu cutting-edge. Cartea, intitulată Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, a apărut în 2015. În 2018, a primit pentru a doua oară titlul de Fulbright Scientist (o performanță foarte rară) și a desfășurat activități de cercetare la fosta sa Universitate din Iași. Ultimele cărți publicate sunt Reflecting on our Changing Climate, from Fear to Facts: A Voice in the Wilderness, Cambridge Scholars Publishing, hard cover, 2024; Artificial Intelligent Approaches in Petroleum Geosciences, 2nd ed., Springer Nature, 2024. ___________________________________________________________________________________ DISCLAIMER: Profesorul Constantin Crânganu nu lucrează pentru, nu oferă consultanță, nu deține acțiuni și nu primește finanțare de la nicio companie sau organizație care ar putea beneficia de pe urma acestui articol și nu a dezvăluit nicio afiliere relevantă în afara poziției sale academice.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro