joi, martie 28, 2024

Episodul 3 – 28 de ani. Miliarde de euro. România digitală, încotro? (partea întâi)

Capitole:

  • Prolog
  • Guvernanța IT în România. Structură clasică de factură europeană (vezi Figura 1)
  • Guvernanță colonială
  • Guvernanță feudală
  • Guvernanță IT în România. Structură de tip Chief Information Officer. Înființare CIO Guvernamental. (vezi Figura 1)
  • Capitol interactiv

Prolog

Recunosc că am așteptat publicarea până la investitura noului cabinet si in termeni declarativi pare ca de obicei „bine”. Pentru IT.

Doamna Prim Ministru a subliniat în discursul de ieri din Parlament – nu e un citat exact ci o preluare aproximativă – „Reformarea administrației: Suntem o tara cu una dintre cele mai bune infrastructuri de IT din lume. Vreau ca cele mai multe tranzacții si depuneri de documente sa se facă prin mijloace online”. Într-adevăr avem una din cele mai bune viteze de broadband din lume însă până la infrastructură IT mai sunt extrem de multe de făcut. Poate citeşte un consilier acest articol, am eu o obsesie veche cu consilierii

În acest episod este prezentată o opinie despre cauza ineficienței investițiilor în infrastructura digitală și serviciile asociate. Au trecut 28 de ani, am cheltuit miliarde de euro și trebuie sa mergem la ANAF în persoană, la Cadastru si  la orice altă autoritate publică cu vestitul „ dosar cu șină”. A-ţi preschimba actele in Romania este sport extrem și daca nu poți șunta coada imensă ai de pierdut zile. Noțiunile de identitate digitală, democrație participativă digitală, servicii digitale, îi sunt necunoscute statului român… şi implicit cetățeanului.

Care sunt cauzele RISIPEI de RESURSE ? Iar in risipă includ de la lipsa de cunoștințe până la furt și corupție , fără a mă pronunța despre nici o speța a priori.

În opinia mea lipsa de guvernanță a condus la risipă mai precis guvernanța feudală a unei activități destul de exacte în ansamblul său…În acest articol este despre cum putem întări regulile și procedurile pentru a reduce discreționarul, corupția și risipa.

De fapt, vrem sau nu vrem, toată societatea românească este despre guvernanță : administrativă, clinică, corporativă, etc.

Adoptarea unui set de bune practici, politici și standarde cu privire la structura de luare a deciziilor, proceselor și mecanismelor relaționale cu efect major în livrare de valoare prin tehnologia informației.

În limba română și pe înțelesul tuturor  ne ajută să știm :

–        Cine, cum si când definește proiectele de infrastructura digitala ?

–        Cine le aprobă ? Au nivelul de competență necesar ?

–        Sunt aliniate strategiei de dezvoltare a societății românești ?

–        Sunt parte a strategiei de IT guvernamentale ?

–        Sunt compatibile proiectele cu Arhitectura Organizaționala Guvernamentală, cu Cadrul Național de Interoperabilitate ?

–        Care sunt soluțiile și standardele securitate  adoptate de către administrația publică?

–        Cine este responsabil privind soluțiile tehnice  si costurile implicate ?

–        Au fost adresate toate riscurile începând cu faza de definire a proiectului? Sunt acestea diminuate, transferate?

–        Există o procedură coerentă de management de proiect

–        Etc.

Mă veţi întreba dacă introducând ce spune acest articol nu se va mai fura…Ba da, dar mult mai greu şi vom ști verigile slabe.

Guvernanța IT în România. Structură clasică de factură europeană

A se urmări Figura 1

Am stabilit în episodul anterior [1] că în 1990 România moștenea o administrație supercentralizată însă în care digitalizarea era relativ bine reprezentată și multe din domeniile vieții economico-sociale erau digitalizate.

Pot să vă confirm făcând apel și la memoria celor mai în vârstă că și activitatea de „elaborare de sisteme și aplicații informatice” era foarte bine organizată și condusă  . (Existau îndrumare metodologice elaborate de către actualul ICI care reglementau foarte bine activitățile, modul în care se organizau ședințele de analiză – proiectare, etc.) . Chiar și semnatarul acestor rânduri își aduce aminte cu plăcere de muncă făcută că analist (similarul business analistului) în anii 1990-1992 într-unul din departamentele de elită ale M.Ap.N. în bază unor lucruri foarte bine reglementate și formale.

Următorii ani au reprezentat o fugă de autoritate și responsabilitate în domeniul digitalizării astfel aceasta își va pierde din importantă formală între autoritățile publice.

Când am început documentarea acestui articol credeam că va fi un lucru simplu de făcut pentru ca îmi petrecusem întreaga viața în aceasta țara și în acest domeniu. În concluzie nu putea fi foarte greu de revăzut și revizuit . După ce am început să reconstruiesc autoritățile publice care au condus comunicațiile si informatica am început sa înțeleg câte ceva…

Informatica

–         1990 Comisie Națională de Informatică

–         1993 Comisie Națională de Informatică

–         1995 Comisie Națională de Informatică

–         1998 Agenția Națională de Comunicații și Informatică

–         2001 Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației

–         2002 Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației

–         2003 Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației

–         2009 Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale

–         2013 Ministerul Societății Informaționale

–         2017 Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale

Comunicațiile

–         1990 Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor

–         1990 Ministerul Comunicațiilor

–         1992 Ministerul Comunicațiilor

–         1994 Ministerul Comunicațiilor

–         1997 Ministerul Comunicațiilor

–         1998 Agenția Națională de Comunicații și Informatică

–         2001 Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației

–         2002 Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației

–         2003 Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației

–         2009 Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale

–         2013 Ministerul Societății Informaționale

–         2017 Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale

Pentru cei care vor să abordeze științific aspectele de față găsiți între [2] si [24] Normele de politică publică pentru înființarea și desființarea diverselor structuri

Puteți vedea sintetic și grafic și în figura 1.

Aveți mai sus autoritatea publică care ar trebui făcuta responsabilă în mod principal pentru felul cum arată România anilor 2018 din punct de vedere digital. Dacă veți face un exercițiu pe care autorul l-a făcut veți vedea că dintr-un exces de zel propriu națiunii din care facem parte fiecare dintre aceste autorități și-a prevăzut atribuții pe care de a lungul timpului nu le-a putut îndeplini. În mod obiectiv și subiectiv.  În aceste structuri au lucrat 28 de ani oameni care ar fi trebuit sa fie furioși că nu își fac cum trebuie profesiile că România risipește bani, că politica intervine des in luarea deciziilor fără discernământ, etc.

Ca un amănunt picant in partea a doua a articolului va voi propune spre lectură un angajament luat în 2011 în fața Comisiei Europene – parte a politicii de Single Digital Market – cu responsabili numiți în cadrul MCSI care este încă neîndeplinit…

În 1990, zorii democrației românești J , apare [19] Hotărârea nr. 1366/1990 privind atribuțiile și răspunderile în informatizarea societății românești. Lucrurile s-au conturat dacă vreți destul de profesionist de-a lungul timpului, în 1991 debutam cu [20] Hotărârea nr. 490/1991 privind concepția generală a informatizării societății românești din care citez:

CONCEPȚIA GENERALĂ A INFORMATIZĂRII SOCIETĂȚII ROMÂNEȘTI

1. Obiective

Informatizarea, componentă a dezvoltării societății românești, va asigura suportul informatic necesar rezolvării eficiente a problemelor trecerii la economia de piață și a dezvoltării economico-sociale în perspectiva începutului mileniului trei, având următoarele obiective principale:

Vă recomand sa îl  citiți este un document care daca ar fi fost pus în practică în literă și spirit ne-ar fi dus departe.

Surprizele nu contenesc să apară iar în anul 1997 apare un document la fel de programatic [21] , Hotărârea nr. 308/1997 referitoare la strategia națională de informatizare – care este promovată prin [22] Hotărârea nr. 58/1998 pentru aprobarea Strategiei naționale de informatizare și implementare

Însă una din cele mai puternice politici publice este cea promovata prin [21] Hotărârea nr. 1440/2002 privind aprobarea Strategiei naționale pentru promovarea noii economii și implementarea societății informaționale completata de [23] Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.440/2002 (aflata încă in vigoare)

În concluzie:

Începând cu anul 1990 am avut în tot timpul fără nici un hiatus o autoritate publică la nivel central subordonată guvernului sau făcând parte din guvern care trebuia SĂ CONDUCĂ/GESTIONEZE activitatea de informatizare/digitalizare. De-a lungul timpului au fost emise politici publice (concepții generale, strategii) care trebuiau să ne mențină cel puțin la nivelul anului 1990 an în care am stabilit că România se află într-un stadiu satisfăcător de digitalizare. În realitate am pierdut controlul…

Nu îmi amintesc să fi avut vreodată o discuție aplicată finalizată în documente de politică publică (lege, hotărâre) cu privire la :

  • Nomenclatoare și Registre generale
  • Cadrul Arhitecturii Organizaționale (Enterprise Arhitecture)
  • Cadrul Național de Interoperabilitate
  • Standarde și politici în digitalizareinformatizare

Însă în realitate nu am avut niciodată o autoritate publică care să aibă cu adevărat autoritate asupra celorlalte în aria să de responsabilitate adică digitalizareainformatizarea. Deci MinisterulComisiaetc. care gestionau digitalizarea nu a fost în poziția de a elabora a cu adevărat o strategie coerentă de digitalizare a societății românești aliniată unei strategii de dezvoltare a societății românești  și să aibă forță de a o pune în practică.

De ce ?

În opinia mea a fost o mixtură de lipsă de cunoștințe, lipsă de voința politică, comoditate, nu pot de altfel decât de a avansa ipoteze… Și mult feudalism în a înțelege propriul minister ca o feudă.

„Nu am fost niciodată chemați să avizam cheltuielile IT&C ale altor ministere și atunci fiecare a făcut ce a vrut. E foarte greu să avem o imagine exactă asupra aplicațiilor și calculatoarelor folosite în administrație, pentru că, deși transmiterea datelor este obligatorie, dacă informațiile nu sunt trimise, atunci nu există nici o sancțiune.” Citatul de mai sus îi aparține lui Sergiu Iliescu (interviu pentru Ziarul Financiar în 2000) , fostul șef al Agenției Naționale pentru Comunicații și Informatică (instituția care s-a transformat în Ministerul Comunicațiilor) [28].

Guvernanță colonială

1995-2000

Inițial marile proiecte de infrastructura digitală în anumite domenii majore au avut finanțatori externi (Bancă Mondială, BEI, etc.)  care au venit cu propria politică de achiziții, consultanță incluzând fază de analiză a cerințelor. Inexistentă unei Arhitecturi Organizaționale la nivel guvernamental cu toate ce țin de acest concept a dus la rezolvări insulare a diverselor procese și activități (vezi domeniul major Muncă și Protecție Socială)

Multe proiecte au fost dominate de influența colonială a furnizorilor, în anii 1990- 2000 circulând diverse inovații economice : “finanțare cu credit – furnizor”, “scrisoare de confort”, „contracte build- operate and transfer”, etc. Mai mult decât atât multe din proiecte au fost realizate după metodologiile de proiect ale furnizorilor (în lipsa unei metodologii guvernamentale), cu metodologii de contract ad-hoc, cu acceptarea menținerii IPR (drepturi proprietate intelectuală) de către furnizor, etc.

Guvernanță feudală

Apariția legislației întărite a finanțelor publice cat si o sumară legislație a achizițiilor publice (care in opinia subsemnatului a făcut mai mult rău decât bine digitalizării) a dus la o feudalizare a achizițiilor. În proiectele majore finanțate prin bugetul de stat (sau prin donori care acceptă ca opozabilă – legislația naționala a achizițiilor publice – PHARE, fonduri europene, fondurile “norvegiene”)  modul de alocare a resurselor bugetare a făcut din fiecare ordonator primar de credit (ministru sau similar) un planificator strategic al digitalizării. În marea majoritate a cazurilor acesta fiind lipsit de consiliere internă (din lipsă structurii de tehnologie a informației) a găsit această consiliere în varii locuri.

Acest mod de abordare fără validarea profesională intr-un for colectiv a soluțiilor, tehnice, costurilor, riscurilor a dus la disiparea responsabilității si la o simfonie de licitații deschise

Cu alte cuvinte MCSI sau orice alta autoritate a fost ocolit neglijându-se locul si rolul. S- au inventat tot felul de organe ad-hoc vezi CTE- Consiliul Tehnico Economic al cărui rol rămâne formal. Figura 1

Acest mod de tratare a investițiilor în digitalizare a produs efectele pe care le observăm astăzi :

  • Risipirea cronică a resurselor fără a oferi valoare societății ( bani, timp, etc.)
  • Inexistența Cadrului Arhitecturii Organizaționale
  • Inexistența Cadrului Național de Interoperabilitate
  • Lipsă de politici coerente, clare cu privire la managementul investițiilor IT, managementul operațiunilor IT, etc.(Cloud Computing, Shared Services, etc.)
  • Lipsă politici coerente, clare cu privire la managementul resursei umane în IT din administrația publică
  • Lipsa conceptului de “accountability”- responsabilitate, nimeni nu este responsabil de nimic, ultimul vinovat este statul el să plătească.
  • Inexistența abordării achizițiilor din perspectivă filozofiei „business case” utilizată cu rezultate deosebite în obținere de valoare pentru bani
  • Inexistența metodologiilor unitare de management de proiect, management de contract
  • Lipsă politici și standarde în zonă de Cybersecurity, protecția datelor personale, etc.
  • Dependența exagerată de furnizori

Am mai citat documentul emis de Guvernul Cioloș și îl repet pentru că este un mod corect de asumare al realității la nivelul Primului Ministru [25] .

Ce a rezultat din aplicarea unei gândiri totuşi coerente a fost însă multă poezie și artă.

Am observat diverse constatări cu privire la „vendor– lock-in” adică dependența de un furnizor generată de diverse situații care pot părea anormale cum ar fi reținerea drepturilor de proprietate asupra software-ului. Trebuie cântărit și decis care este politică statului român în acest domeniu( la nivel mondial părerile sunt împărțite) iar această trecută în legislația de achiziții, în procedurile de management ale contractelor, etc.

De asemenea sunt multe observații cu privire la tipul diverselor contracte („Software as a Service”, „Platform as a Service”, etc.) însă atâta timp cât tu stat român nu ai o politică publică cu privire la aceste contracte, fiecare autoritate face ceea ce crede luând sau nu un aviz formal de la MCSI.

Guvernanță IT în România. Structură de tip Chief Information Officer. Înființare CIO Guvernamental.

A se urmări Figura 1

În anul 2016 având o intenție constructivă Guvernul Cioloș urmează sugestiile venite din mai multe părți (piață de consultanță în IT, ONG-uri interesate în dezvoltarea României, etc.) și înființează o structură de tip CIO la nivelul primului ministru [25], [26]. Însă despre CIO, GovITHub, într-un articol viitor

Cancelaria Prim- Ministrului, printr-un secretar de stat desemnat, coordonează domeniul tehnologiei informaţiei la nivelul întregii administraţii publice; în acest sens, secretarul de stat desemnat are următoarele atribuţii:

Am participat în ședințele de definire a acestei funcții cu aer executiv iar observațiile făcute cu acel prilej rămân de actualitate (marea majoritate ignorate) :

  • Necesitatea înființării unei structuri de sprijin a CIO : 10- 20 de persoane care să îndeplinească CU ADEVĂRAT atribuțiile
  • Necesitatea înființării structurii în domeniile majore : Apărare, Interne, Finanțe, Muncă, Sănătate
  • Necesitatea înființării Consiliului CIO că autoritate cu atribuții bine definite.
  • Necesitatea definirii guvernantei digitalizării cu tot ceea ce derivă din acest concept
  • Etc.

Guvernul GRINDEANU instalat în 2017 preia ideea că fiind bună,  însă ciuntește noțiunea de autoritate reprezentativă la nivelul Primului Ministru și creează că de obicei o struțo-cămilă (introducând ŞI MCSI în ecuație) :

Art. 4

(1) Secretariatul General al Guvernului, printr-un secretar de stat desemnat, coordonează domeniul tehnologiei informaţiei la nivelul întregii administraţii publice centrale. În acest sens, secretarul de stat desemnat are următoarele atribuţii:

Bilanțul public, cunoscut de către autorul acestor rânduri, al acestei structuri – CIO Guvernamental pentru care s-au consumat de-a lungul timpului tone de cerneală, lobby și discuții este ZERO.

Zero rapoarte, zero politici, zero acțiuni…

Pentru o demnitate publică aflată în echipa PRIMULUI MINISTRU este extrem de puțin…

a)    Aș fi interesat dacă măcar în problema Registrului unic național al sistemelor informatice utilizate la nivelul administrației publice centrale care era o condiționalitate ex-ante stabilită de către Comisia Europeană s-a realizat ceva…de 3 ani. ?

b)    Sau în întărirea rolului Consiliului Tehnico Economic de la nivelul Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, altă condiționalitate ex-ante. În această problemă am semnale că o scrisoare trimisă în vremea mandatului meu la Ministerul Fondurilor Europene putrezește încă din timpul guvernului din care am făcut parte la MCSI.

Avem deci doua structuri (una formată dintr-un singur om) care NU FAC același lucru – digitalizare, avem o strategie cadru (care nu fixează priorități si proiecte finanțabile cu beneficiari si grafice de lucru clare), avem un cadru național de interoperabilitate pe care îl ținem prin sertare, ne lipsește legislația coerenta in tot ceea ce este digitalizare.

Nu un ministru nou poate rezolva ceva, este ca un plasture pe o rana deschisă. Este nevoie de un efort colectiv poate chiar transpartinic. Câte ceva din propuneri au fost prezentate în episodul 2 [1]

Din ccâte încerc să deslușesc personal în viitoarele politici europene nu se va mai vorbi în clar de „doua viteze” însă se va spune, cei care sunt la data X în punctul Y primesc sprijin in implementarea politicii Z.  Urmăriți discursul domnului Macron si încercați sa proiectați in viitor. După doua etape de implementare a politicii de coeziune s-ar putea ca multe din aceste mecanisme să dispară, iar noi care ne străduim să ne aliniem Pieței Unice Digitale de 10 ani vom fi în afara jocului…

Concluzia principala este că lipsa unui set de bune practici, politici și standarde cu privire la structură de luare a deciziilor, proceselor și mecanismelor relaționale cu efect major în livrare de valoare prin tehnologia informației ne afectează puternic dezvoltarea.

Am să explic în partea a doua cum ia naştere

Concluziile subsecvente si propunerile in partea a doua…

Capitol interactiv

Am să vă rog ca în pregătirea părții a doua să mă ajutați cu opiniile dumneavoastră :

1.       Sunteți mulțumiți de ceea ce oferă statul român cetățeanului ca servicii digitale ?

2.       Ce credeți că ne-a lipsit pentru a fi între primele țări ale Europei din punct de vedere e-guvernare și nu ultima cum suntem ?

3.       Ați auzit până astăzi de structura de CIO Guvernamental la nivelul primului ministru? Care vi se pare o abordare mai aproape de realitate cea clasic-europeană sau cea cu birou CIO? În fond are vreo importanță?

4.       Care ar fi acțiunile dvs. că Prim Ministru pentru a revitaliza digitalizarea administrației publice ?

5.       Va rog să enumerați cele 10 motive care au condus digitalizarea la rezultatele de până acum…

(Puteți răspunde în comentarii sau la adresa de e-mail (abonatlast [at] gmail.com,subiect : articol)

Referințe

  1. Episodul 2 România Digitală – ultima oră – https://www.contributors.ro/economie/episodul-2-romania-digitala-%E2%80%93-ultima-ora/
  2. Decretul nr. 25/1989 privind înființarea Ministerului Industriei Electrotehnicii, al Electronicii și Informaticii – 30.12.1989 https://lege5.ro/Gratuit/gy3dsmbv/decretul-nr-25-1989-privind-infiintarea-ministerului-industriei-electrotehnicii-al-electronicii-si-informaticii
  3. Decretul nr. 105/1990 privind înființarea Comisiei Naționale de Informatică-09.02.1990 https://lege5.ro/Gratuit/gy4donrw/decretul-nr-105-1990-privind-infiintarea-comisiei-nationale-de-informatica
  4. Hotărârea nr. 386/1993 privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale de Informatică – https://lege5.ro/Gratuit/gu4danzq/hotararea-nr-386-1993-privind-organizarea-si-functionarea-comisiei-nationale-de-informatica
  5. Hotărârea nr. 215/1995 privind organizarea și funcționarea Comisiei Naționale de Informatică – https://lege5.ro/Gratuit/gy4tony/hotararea-nr-215-1995-privind-organizarea-si-functionarea-comisiei-nationale-de-informatica
  6. Hotărârea nr. 973/1998 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Comunicații și Informatică – https://lege5.ro/Gratuit/ge4tkmzz/hotararea-nr-973-1998-privind-organizarea-si-functionarea-agentiei-nationale-pentru-comunicatii-si-informatica
  7. Hotărârea nr. 20/2001 privind organizarea și funcționarea Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației – https://lege5.ro/Gratuit/gi4tcnry/hotararea-nr-20-2001-privind-organizarea-si-functionarea-ministerului-comunicatiilor-si-tehnologiei-informatiei
  8. Hotărârea nr. 1337/2002 privind organizarea și funcționarea Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației – https://lege5.ro/Gratuit/gm4dgmrz/hotararea-nr-1337-2002-privind-organizarea-si-functionarea-ministerului-comunicatiilor-si-tehnologiei-informatiei
  9. Hotărârea nr. 744/2003 privind organizarea și funcționarea Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației – https://lege5.ro/Gratuit/gqzdmojr/hotararea-nr-744-2003-privind-organizarea-si-functionarea-ministerului-comunicatiilor-si-tehnologiei-informatiei

10.Hotărârea nr. 12/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale – https://lege5.ro/Gratuit/gezdcobtgi/hotararea-nr-12-2009-privind-organizarea-si-functionarea-ministerului-comunicatiilor-si-societatii-informationale

11.Hotărârea nr. 548/2013 privind organizarea și funcționarea Ministerului pentru Societatea Informațională – https://lege5.ro/Gratuit/gm3tgmrsg4/hotararea-nr-548-2013-privind-organizarea-si-functionarea-ministerului-pentru-societatea-informationala

12.Hotărârea nr. 36/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale – https://lege5.ro/Gratuit/ge2dqmrrg4za/hotararea-nr-36-2017-privind-organizarea-si-functionarea-ministerului-comunicatiilor-si-societatii-informationale

13.Decretul nr. 8/1990 privind înființarea Ministerului Transporturilor și Ministerului Poștelor și Telecomunicațiilor – https://lege5.ro/Gratuit/gy4donjv/decretul-nr-8-1990-privind-infiintarea-ministerului-transporturilor-si-ministerului-postelor-si-telecomunicatiilor

14.Hotărârea nr. 879/1990 privind organizarea și atribuțiile Ministerului Comunicațiilor – https://lege5.ro/Gratuit/gy3tqobu/hotararea-nr-879-1990-privind-organizarea-si-atributiile-ministerului-comunicatiilor

15.Hotărârea nr. 797/1992 privind organizarea și funcționarea Ministerului Comunicațiilor – https://lege5.ro/Gratuit/gy2dgmrx/hotararea-nr-797-1992-privind-organizarea-si-functionarea-ministerului-comunicatiilor

16.Hotărârea nr. 453/1994 privind organizarea și funcționarea Ministerului Comunicațiilor – https://lege5.ro/Gratuit/gyytina/hotararea-nr-453-1994-privind-organizarea-si-functionarea-ministerului-comunicatiilor

17.Hotărârea nr. 129/1997 privind organizarea și funcționarea Ministerului Comunicațiilor – https://lege5.ro/Gratuit/geydonzy/hotararea-nr-129-1997-privind-organizarea-si-functionarea-ministerului-comunicatiilor

18.Ordonanța de urgență nr. 56/1998 privind unele măsuri pentru restructurarea Guvernului – https://lege5.ro/Gratuit/giydgmzx/ordonanta-de-urgenta-nr-56-1998-privind-unele-masuri-pentru-restructurarea-guvernului

19.Hotărârea nr. 1366/1990 privind atribuțiile și răspunderile în informatizarea societății românești – https://lege5.ro/Gratuit/gy4dcmjq/hotararea-nr-1366-1990-privind-atributiile-si-raspunderile-in-informatizarea-societatii-romanesti

20.Hotărârea nr. 490/1991 privind concepția generală a informatizării societății românești – https://lege5.ro/Gratuit/gy2tmmrr/hotararea-nr-490-1991-privind-conceptia-generala-a-informatizarii-societatii-romanesti

21.Hotărârea nr. 308/1997 referitoare la strategia națională de informatizare- https://lege5.ro/Gratuit/geydomzv/hotararea-nr-308-1997-referitoare-la-strategia-nationala-de-informatizare

22.Hotărârea nr. 58/1998 pentru aprobarea Strategiei naționale de informatizare și implementare în ritm accelerat a societății informaționale și a Programului de acțiuni privind utilizarea pe scară largă și dezvoltarea sectorului tehnologiilor informației în România – https://lege5.ro/Gratuit/gezdenrtge/hotararea-nr-58-1998-pentru-aprobarea-strategiei-nationale-de-informatizare-si-implementare-in-ritm-accelerat-a-societatii-informationale-si-a-programului-de-actiuni-privind-utilizarea-pe-scara-larga-/2

23.Hotărârea nr. 1440/2002 privind aprobarea Strategiei naționale pentru promovarea noii economii și implementarea societății informaționale – https://lege5.ro/Gratuit/gm4dimry/hotararea-nr-1440-2002-privind-aprobarea-strategiei-nationale-pentru-promovarea-noii-economii-si-implementarea-societatii-informationale

24.Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 1.440/2002 privind aprobarea Strategiei naționale pentru promovarea noii economii și implementarea societății informaționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 19 decembrie 2002, din 12.12.2002 *) –  https://lege5.ro/Gratuit/heztanjw/anexa-la-hotararea-guvernului-nr-1440-2002-privind-aprobarea-strategiei-nationale-pentru-promovarea-noii-economii-si-implementarea-societatii-informationale-publicata-in-monitorul-oficial-al-romaniei-?d=2017-10-31

25. Policy Paper privind stabilirea rolului instituției CIO (Chief Information Officer) în cadrul administrației publice centrale și locale https://www.comunicatii.gov.ro/wp-content/uploads/2016/02/Raport-de-stadiu-legea-sec-cib-.doc

26.MEMORANDUM cu tema: Măsuri pentru consolidarea gestiunii sistemelor informatice ale administrației și dezvoltarea serviciilor de e-guvernare: înființarea GovITHub și a rolului de Coordonator pentru Tehnologia Informației și Direcția Guvernamentală pentru Tehnologia Informației – http://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/memorandum-cu-tema-masuri-pentru-consolidarea-gestiunii-sistemelor-informatice-ale-administratiei-i-dezvoltarea-serviciilor-de-e-guvernare-infiintarea-govithub-i-a-rolului-de-coordonator-pentru-tehnologia-informatiei-i-directia-guvernamentala-pentru-tehnologia-informatiei

27. HOTĂRÂRE nr. 464 din 6 iulie 2016 privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea Cancelariei Prim-Ministrului – https://idrept.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=00179078

28.Informatizarea: o investitie de peste un miliard de euro care nu a imbunatatit eficienta administratiei. http://www.zf.ro/romania-la-raport/informatizarea-o-investitie-de-peste-un-miliard-de-euro-care-nu-a-imbunatatit-eficienta-administratiei-6107170/

Distribuie acest articol

49 COMENTARII

  1. Avand in vedere halul fara de hal in care se face TIC in multe scoli, programa ramasa in urma cu 20 de ani, mitul „programatorului roman excecelent” – in multe cazuri doar echivalentul muncitorul la lopata din santiere (nu eu am spus asta, cu altii cu mult mai multa experienta decat mine!) nu vad cum s-ar digitiza administratia de stat.

    Multi functionari „bat la calculator” iar cei care folosesc mai mult de 2 degete sunt oricum incapabili sa formuleze un text cu cap si coada. In ce priveste feed-back-ul cultura romaneasca este una care il neaga din principiu: multi trimit emailuri dar mai nimeni nu raspunde la ele.

    ===

    Asa ca, oricate legi s-ar da si oricat de multi bani s-ar baga in digitizarea asta, tot degeaba ar fi.

    Din simplul motiv ca in Romania incompetenta este regula, nu exceptia. Iar trecerea de la incompetenta la comnpetenta s-ar putea face numai in ani buni si numai acceptand ca persoanele care de abia isi scriu numele sa traiasca sub media de saracie.

    • Buna Ziua

      Am ajuns la varsta in care sperantele sunt in cei care vin si cum isi pun ei problema… Ce am vrut sa spun este ca nu mai putem pastra o ADMINISTRARE (GUVERNANTA) haotica a resurselor in IT.
      Am cheltuit foarte multi bani si timp iar resursele sunt limitate
      Rezolvarea de catre „digitalizare” a problemelor curente ar reprezenta timp liber castigat pentru a-l petrece cu familia, relaxandu-ne.
      Eu incerc sa re-definesc un domeniu in care fiecare a propus proiecte de IT, nici nu stim cate sunt si ce fac, nu stim ca de eficiente au fost iar rezultatele sunt greu de vazut
      Personal cred ca se pot remedia lucrurile avand urmatoarele :
      – un plan bun;
      – vointa politica;
      – o echipa de forta dedicata acestui lucru
      Austria era acum 15 ani in coada plutonului european privind adoptarea digitalizarii, acum este printre varfuri . Republica Moldova avand cele trei de mai sus este la varf. Nu amintesc aici de ESTONIA
      Exact asta am spus si eu in articol: nu legile ne duc mai departe ci aplicarea lor. Cu sanctiuni si recompense.
      Va multumesc de comentariu
      Astept si la adresa de e-mail raspunsuri la intrebari

      • Spuneti:

        „Personal cred ca se pot remedia lucrurile avand urmatoarele :
        – un plan bun;
        – vointa politica;
        – o echipa de forta dedicata acestui lucru”.

        Eu consider insa ca un plan, o vointa si o echipa, toate minunate, nu vor rezolva nimic daca ele se vor grefa pe o administrare si o viziune proprie unui stat socialist, sau mai clar spus, pe a unui stat care refuza capitalismul in fapt, in timp ce il ridica in slavi in vorbe.

        Grefarea digitizarii pe un stat socialist este ceva care ma inspaimanta, pentru ca in masura in care ar reusi ceva, ar reusi tot spre gloria statului, nu si a cetateanului. Sau, mai clar spus, ar reusi sa afecteze si mai mult libertatea de decizie a cetateanului, sub pretextul pervers al facilitarii vietii acestuia. Ar plati poate mai usor niste impozite nesimtite, ar fi mai usor sa fie colectate date personale de catre guvern in scopul mentinerii socialismului, ar fi mai simplu sa fie mintit ceteanul pentru ca ar exista mai multe canale de influentare a acestuia.

        Adica digitizarea, atat cat ar fi posibila, nu s-ar face in beneficiul cetateanului, pentru ca statul socialist exista pentru el insusi, nu pentru cetateni.

        Ne amagim daca vom considera ca digitizarea este un inamic al birocratiei si al totalitarismului. In unele state, internetul este controlat de regimurile autoritare.

        Imi permit o analogie macabra: digitizarea statului socialist ar fi ca si cum am inlocui scarile esafodului cu un lift hiperperformant. Condamnatul ar fi fericit ca nu mai oboseste urcand, dar tot la spanzuratoare va ajunge.

        Din fericire, incompetenta apara in acest caz democratia si ocrotieste sansele capitalismului in Romania.

        • Politica strutului nu e eficienta. Daca negam marasmul in care suntem si credem ca exista solutii non-politice de a iesi din el, nu facem decat sa prelungim agonia.
          ====

          M-am pacalit si eu, de-asta imi permit sa vorbesc. M-am caznit luni de zile sa vad cum ar trebui facuta reforma educatiei in Romania, plecand de la problemele identificate.

          Pe masura ce analizam si vorbeam cu mai multi oameni, lista problemelor crestea – evident si lista masurilor de indreptare necesare.

          Tot revizuind si refacand lista de masuri, am observat ca dupa ce adaugam una, probabilitatea de a crapa reforma in alta parte crestea. Si trebuia sa pun o noua masura sa combat acea portitia de cadere. Si tot asa, lista se lungea, trebuia sa intru din ce in ce mai adanc in managementul sistemului educational. Am sfarsit prin a re-face sistemul educatiei din vremea comunismului.

          Si nu e de mirare, acum, dupa efortul respectiv. Pentru ca educatia urmeaza sistemul social, nu poate fi altfel decat acesta.

          La fel si cu administratia: pe masura ce vrei sa o perfectionezi, observi ca trebuie sa intervii si in alta parte. Mergand pe acest fir, vei ajunge cu siguranta in punctul in care vei intelege ca digitizarea depinde de regimul de stat.

          In UE, treaba asta nu e vizibila, pentru ca statele vechi membre sunt state capitaliste oricum. Petnru ele regimul politic e stabil, e capitalist, indiferent de fortele politice la putere. UE presupune ca din moment ce toaate staele sale membre imparatasesc aceleasi valori, ele sunt toate capitaliste, consolidate. De-aia a si fost posibil sa adere. Ei bine, nu-i asa…

          De-asta nici digitizarea nu se aplica in Ro, asa cum ne-am angajat: nu avem acelasi regim politic ca si statele membre vechi. Nu-l avem inca.

          Peste asta apare si starea precara a educatiei in Ro, asta influentand pe de o parte asupra resurselor umane disponibilie si pe de alta parta asupra optiunii politice (cererea este de stanga, determinand o oferta tot de stanga- numai de stanga!).

      • Din ceeace spuneti eu indraznesc sa cred ca ar trebui pornit din scratch in loc de a incerca sa se mai repare ceva. Cu aceasta ocazie s-ar putea profita sa se mai umble putin, daca se doreste si considera, la ierarhia conceptelor. De exemplu, cum am incercat sa schitez, un inventar al Serviciilor si capabilitatilor dorite (simplificate si reformalizate in spiritul posibilitatilor actuale) ca fiind cele care determina Informatia. Apoi, Cetateanul deasupra Administratiei. Acestea ar fi cum vad eu cele doua chei de bolta dupa care se poate alinia restul muncii cu structurile subordonate (digitalizare, stocarea informatiei).

        O intrebare ajutatoare pentru a reveni la origini ar fi de exemplu: „Stocarea informatiei… da. Pentru ce avem nevoie de stocarea informatiei? Ca sa fie acolo pentru ca „asa se face”?
        Raspunsul este de fapt informatia si stocarea ei e parte a fluxului de servicii asigurat intre toti actorii societatii (persoane fizice si juridice inclusiv administratia). Daca actorii beneficiari, persoanele fizice si juridice, prin absurd, nu ar avea nevoie de serviciile oferite de stat (administratie) atunci nu ar mai fi oportuna nici stocarea informatiei de catre stat. Informatia nu e un scop in sine. Serviciile, da.

        In schimb, serviciile puse la dispozitie actorilor din societate daca nu vor disparea de tot, constatam ca se pot simplifica si automatiza (scoate in afara arbitrariului functionarilor si conferi „viteza luminii” in execeutiie). De exemplu, un copil nou nascut automat primeste CNP , card ID (in loc de certificat de nastere), decizie si livrarea primei alocatii in contul bancar al parintilor. Daca acest cont bancar nu exista, agentul autuomat al administratiei il creaza instantaneu. Bancile pot disparea in favoarea unor structuri bancare de tip cooperativ-automat. Tranzactiile de vinzare-cumparare imobile ar putea fi intitiate si finalizate de catre insisi posesorii lor, etc.

  2. România Digitală

    Imposibil de înțeles cum administrația de „stat unitar centralizat“ poate funcționa eficient şi performant după şirurile de exemple ale autorului. Era digitală înseamnă descentralizare, conectarea „lucrurilor“(maşinile de producție în fabrici sunt conectate cu piesele care se montează) în industria 4.0.

    1) Era digitală oferă condițiile cele mai bune pentru elevi, studenți, profesori, cecetători din țară, ei sunt conectați cu un clic la un patrimoniu universal (Google a digitalizat gratuit milioane de cărți din universitățile SUA, le-a pus în internet) în ştiință, cercetare, tehnologie, cultură, artă, film, muzică, etc.

    2) Era digitală oferă condițiile cele mai bune pentru intreperinderi private şi serviciile publice (votul online?). Estonia a realizat mult din cea ce azi sunt numai vorbe pe malurile Dâmbovitei. Am dubii în privința laudelor celor din guvern, îngâmfare balcanică şi nimic altceva? Era digitală oferă condițiile cele mai bune pentru locuitorii țării. Generația tânără Smartfone, Facebook, Twitter, Google, internet, nu mai seamănă cu generația părinților şi al bunicilor, izolați de lume, fără telefon şi tinuți în beznă balcanică (cercetătorii anilor 1980 erau total izolați de lume).

    3) Important: cei peste 3 milioane lucrători degajați în vest pot participa la PE parlamentarele europene 2019 online? Da sau ba? Votul lor?

    … „…..Urmăriți discursul domnului Macron si încercați sa proiectați in viitor. După doua etape de implementare a politicii de coeziune s-ar putea ca multe din aceste mecanisme să dispară, iar noi care ne străduim să ne aliniem Pieței Unice Digitale de 10 ani vom fi în afara jocului…… „….

    4) E. Macron vorbeşte mult, e stilul francez la Paris de la Louis Quatorze până azi. E. Macron reorganizează Franta în timp record (noua lege franceză pentru lucrătorii degajati e în vigoare). E. Macron are 2018-2022 un țel precis: va reorganiza o parte din UE/ZE, fără ceilalți (Vişegrad, Bratislava 2016). Schengen şi ZE sunt departe pentru guvernul dâmbovițean de azi.

    5) Mijloacele de budget UE se vor redistribui în viitor după alte criterii decât în ultimii 10 ani (agricultura primeste 40 % din budetul de 150 miliarde Euro pe an). Avertizarea autorului trebuie luată în serios. România e în afara Schengen & ZE.19. Care sunt interesele României 2018- 2019- 2022?

    Care temă centrală la Bucureşti 2019 pentru preşedinția UE?

    • Buna Ziua Domnule Kurt

      Ca un preambul al raspunsului catre dumneavoastra. Digitalizarea sau informatizarea sunt intr-adevar extrem de descentralizate. Spre deosebire de notiunea aplicabila societatii in general digitalizarea publica pleaca de la o Arhitectura tinuta sub control avand un Cadru de Interoperabilitate si bazandu-se pe Nomenclatoare, Registre si Taxonomii Generale.
      Pentru ca viata publica PERSOANA este gestionat de catre EVIDENTA POPULATIEI, Autovehiculul este gestionat initial de catre REGISTRU AUTO, apoi de cel de INMATRICULARE si asa mai departe…La ora de fata vorbim de sisteme de gestiune insulare si din aceasta cauza nici-un eveniment intamplat unei entitati nu se propaga . Pentru acest lucru Romania este o tara a DOSARELOR CU SINA.
      Ca sa va stimulez incercati sa faceti un click pe http://www.gov.uk.
      Asa ar trebui sa functionam
      Intr-adevar ESTONIA e varful de lance dar sa stiti ca Republica Moldova e cu 10 ani inainte…
      Va multumesc si astept raspunsuri pe e-mail

      • Lucrez ca inginer de 30 de ani la computer. La Politehnica am învătat Fortran 4 (cartele cu găuri). Am facut câteva cursuri postuniversitare, programare HTML (Assembler, Fortran, dbase, etc) internet/web design şi CAD, desen tehnic. Am văzut viteza cu care s-a dezvoltat PC personal computerul de la Intel 88 la Pentium. Azi generația tânără are în Smartfone mai mult calculator decât NASA la zborul pe lună (Hermann Oberth-Cluj-NASA- a participat la Werner von Baun în SUA până 1969, am văzut recent un interview cu cei doi din anii 1970, învățați limbi moderne). Administrația publică nici unde în lume nu îşi recalifică permanent toți angajații la computer ca să fie UP TO DATE cu tot ce e nou. Administrația dâmbovițeană lasă mult de dorit, de un secol. Estonia a reuşit să intre în era digitală cu succes.
        Când vor vota online cei peste 3 milioane lucrători degajați în Franta, Portugalia, în vest?
        Votul lor?

        • Buna Seara,

          Vreau sa va spun ca au existat preocupari, a existat si un proiect-pilot realizat de administratie pentru votare electronica
          http://evz.ro/romania-printre-primele-tari-care-au-experimentat-votul-electronic.html
          In articol aveti o interpretare a unui politician un pic copilareasca…
          Personal cred ca se pot remedia lucrurile avand urmatoarele :
          – un plan bun;
          – vointa politica;
          – o echipa de forta dedicata acestui lucru
          Nu de alta dar il cunosc personal pe cel care a realizat acel pilot si cred ca se POATE
          Am inceput in 1981 in Academia Tehnica Militara pe un Felix C 512 si de atunci am operat tot ce a fost pe piata…
          Am trecut prin toate profesiile asociate IT-ului de la Business Analyst la Country Leader. poate si din cauza acestui lucru ma doare fizic sa vad neimplinirile tarii asteia
          Va multumesc pentru dezbatere si ma bucur ca seniorii tin garda sus
          Laurentiu Stelea

      • Este un avantaj al tarilor mai mici, gen Estonia/Moldova, care daca stiu sa se miste lucrurile chiar se intampla.

        Ghinion sau norc, nu stiu, dar RO nu este chiar o tara mica.

        O observatie – daca statul ar ocupa un loc mai mic in viata noastra poate ca si costurile de dotare/intretinere IT ar fi mai mici si toti am putea sa fim mai bucurosi si poate ca si lucrurile ar merge mai repede.

        Si o intrebare: cum sa creasca rolul IT-ului in institutiile publice??? asta ar face ca interactiunea cu functionarul public sa fie mai rarutza si mai dragutza pentru noi, cetatenii, dar poate nu si pentru ei…Rezistenta la schimbare vine chiar din interiorul sistemului.

  3. Multumesc pentru analiza si faptul ca sinteti in mod constant activ pe acest front.

    As vrea doar sa mai impartasesc citeva ginduri conexe. Am mai pus mina pe carte (un manual- indrumar universitar suedez de Drept aministrativ) de unde am invatat citeva lucruri interesante (tot manualul ar merita publicat in România, cu comentarii comparative).

    Digitalizarea este o expresie a administratiei publice care foloseste o tehnologie (IT) extrem de flexibila si eficienta. Tehnologia in sine (IT) nu da si solutii, desi pare sa o faca in aparenta. Ba chiar mai rau, solutiile sugerate de o tehnologie pot fi o greseala daca sint preluate mecanic. E ceeace descrieti si dumneavoastra.

    Revenind, disciplina adminstratiei publice (si legea administratiei publice) trebuie sa contina elementele necesare pentru definirea unei administratii publice eficiente dar in primul rind care e bazata organic pe respectul pentru Client (cetateanul). Acest ultim lucru e mai important si decit cistigurile de eficienta pe care le obtine administratia. Statul este dator sa-si respecte clientul servindu-i interesele si integritatea (libertatea de miscare si celelalte).
    Dreptul administrativ românesc nu se numara printre sub-disciplinele preferate ale studentillor la drept. Mai rau decit atit, el se bazeaza pe concepte neoptrivite, invechite, la fel ca si legea administratiei publice. Daca nu ar fi asa, nu ne-am confrunta cu a) incompetenta si b) un sistem administrativ nepotrivit si anacronic.

    Pe un nivel mai sus, o lege sanatoasa a administratiei publice nu poate exista in lipsa unei doctrine politice sanatoase care sa puna in centru Clientul (cetateanul) cel care insarcineaza adminsitratia sa-si desfasoare activitatile publice. Nu vizez un anumit partid (PSD) cum e la moda acum ci toata politica româneasca care are o lacuna tocmai in acest punct important. Trebuie facuta o doctrina politica in care Cetateanul nu este vazut un infractor care ispaseste o pedeapsa la domiciliu, caruia i se limiteaza din drepturi si din prezumtia de nevinovatie.

    Odata confectionata aceasta doctrina (nu e rocket science, exista modele de copiat de-a gata) se descatuseaza si celelalte blocaje: indiferent de culoarea politica se reface dreptul administrativ, se concepe o lege a administratiei adecvata. Apoi sint angajati arhitecti si timplari care confectioneaza un sistem infrastructural adecvat.

    E de sapat la radacini, acolo unde sint ingropati caii (doctrina) care trebuie sa traga caruta (digitalizarea). Un avertisment ar fi ca nu ajuta sa ceri ajutorul populatie prin „consultari publice” pentru ca nu acesta e mecanismul si populatia, in necunostinta de cum trebuie sa functioneze sistemul, nu are solutii de dat. Populatia incredinteaza o misiune si asta e suficient.

    • Prin „doctrina politica” ma refer strict si la obiect la doctrina politica referitoare la administratia publica si statutul cetateanului vizavi de ea. Am convingerea ca aceasta doctrina politica este independenta de culoarea politica si din acest motiv mai simplu de adoptat. Toate aceste lucruri sint ilustrate concret in manualul de care vorbeam: „Arbete i offentlig förvaltning” de Ulrik von Essen (profesor la facultatea de drept in Stockholm, in prezent membru in Curtea Suprema Administrativa a Suediai.

      • Nu cred ca poate exista o doctrina politica in afara formei institutionale a unui partid politic. Pana si Tea Party in SUA a fost nevoit sa adopte o forma de organizare si sa se ralieze unui partid politic (ca rezultat al optiunii politice declarate, chiar daca Tea Party nu este si nu se doreste un partid politic).

        Societatea este condusa de politic, iar guvernul este expresia administrativa a politicului, as indrazni sa spun. O viziune administrativa care sa transceada politicului pentru a fi aplicabila pentru digitizarea unei tari nu vad cum ar fi posibila.

        Desigur, in statele in care capitalismul este consolidat, diferentele dintre partidele politice sunt destul de mici sau, oricum nu pot afecta temelia liberala a organizarii de stat. In asemenea situatii exista premisele sa spui ca se poate concepe si aplica o metodologie de digitizare administrativa ce poate fi imbratisata de toate partidele. Sau cel putin careia partidcele politice sa nu ii puna piedici.

        Am insa aici exemplul reformei educatiei in Finlanda, care fara a fi politica per se, a durat peste 7 ani si a fost dificil de pus in practica. Asta, in conditiile in care reforma respectiva nu a afectat structura si regulile fundamentale ale statului, ci doar a reflectat o stare de fapt, o nevoie sociala.

        ===

        Spun toate astea pentru ca exista mereu tentatia apolitismului, adica a unor solutii ne-politice la diverse probleme majore.

        Din pacate, asa cum bine spunea Milton Friedman: dupa caderea comunismului toate statele foste comuniste au ajuns la concluzia ca de fapt capitalismul e mai bun si toate statele capitaliste au ajuns la aceeasi concluzie. Dar din aceasta idee ca de fapt capitalismul este net superior comunismului care a fost o catastrofa, si statele din est si cele din vest au tras concluzia ca e nevoie de mai mult socialism… :-))

        • @Dedalus
          Fara discutie aveti dreptate, o doctrina politica e ceva care apartine unui partid politic, cum altfel.
          Dar, daca nu ma insel, o chestiune cum este cea a administratiei, desi poate fi reglata prin diferite doctrine politice, are majoritar elemente neutre politic, pe care, niciun partid, chiar daca va avea grija sa le exprime in maniera culorii politice, nu va indrazni sa le atinga. Un anume partid politic ar fi poate dispus sa lase un spatiu mult mai restrins de liberalism cetateanului sau populatiei, spre deosebire de un partid liberal sau libertarian. Dar cit de populara va fi o astfel de oferta politica.
          Indraznesc sa cred ca exista o suma de tabuuri legate de libertatea individului, care, indiferent in ce doctrina politica ar fi incluse, ar fi in practica aceleasi.
          De aceea am facut in aceasta chestiune abstractie de culoarea politica.
          P.S. In general vorbind, eu prefer si apreciez liberalismul. Vreau ca administratia sa ma sprijine strict acolo unde eu ca individ nu am putere sa fac singur (elemente obisnuite de infrastructura materiala, instutitionala etc) si in rest sa ma lase in pace cit de mult se poate.

          • Perfect de acord. Eu doar fac o deosebire intre statul liberal si partidul liberal.

            Un stat liberal nu poate fi transformat intr-un socialist, oricat de social -democrat ar fi un partid la putere.

            In cazul unui stat liberal, coordonatele definitorii ale administratiei sunt … liberale :-))). De-asta e si usor de digitizat o administratie a unui stat liberal. Si chiar de dorit, pentru ca va accentua caracterul sau liberal.

    • Buna Ziua Domnule Petrineanu

      Este absolut normal ca inaintea digitalizarii care nu inseamna decat un ajutor in gestionarea eficienta, procesele trebuiesc regandite ca administratie.
      Rezolvarea de catre “digitalizare” a problemelor curente ar reprezenta timp liber castigat pentru a-l petrece cu familia, relaxandu-ne.
      Eu incerc sa re-definesc un domeniu in care fiecare a propus proiecte de IT, nici nu stim cate sunt si ce fac, nu stim ca de eficiente au fost iar rezultatele sunt greu de vazut
      Personal cred ca se pot remedia lucrurile avand urmatoarele :
      – un plan bun;
      – vointa politica;
      – o echipa de forta dedicata acestui lucru
      Austria era acum 15 ani in coada plutonului european privind adoptarea digitalizarii, acum este printre varfuri . Republica Moldova avand cele trei de mai sus este la varf. Nu amintesc aici de ESTONIA
      Exact asta am spus si eu in articol: nu legile ne duc mai departe ci aplicarea lor. Cu sanctiuni si recompense.
      Insa nu poti acest lucru daca
      CIO
      Bilanțul public, cunoscut de către autorul acestor rânduri, al acestei structuri – CIO Guvernamental pentru care s-au consumat de-a lungul timpului tone de cerneală, lobby și discuții este ZERO.
      Zero rapoarte, zero politici, zero acțiuni…
      MCSI
      Pare ca de doi ani au renuntat la implicare sau inca se redefinesc ca organizatie

      In opinia mea o piață concurențiala echitabilă în zona achizițiilor proiectelor de infrastructura digitală guvernamentală COROBORATA cu politici in dezvoltarea cadrului investitional de risc, educatie, etc. ar crește exponențial afacerile din zonă privată digitală ducând spre 10 – 12 % din PIB realizat în zonă digitală.
      Multumesc

    • Doctrina aceea exista, este liberalismul in sens european.

      A nu se confunda cu formele fara fond, stangiste toate, in care se balacesc toate partidele Romaniei in acest moment.

      Nu elaborez aici, cel putin din motivul ca liberalismul (ca si social-democratia) cunoaste multe forme si nuante, nu exista in realitate doctrine pure ca in manual. Manualul este exaxt ce ii spune si denumirea – un manual, adica un text ce simplifica lucrurile in vederea intelegerii.

      ===

      Un stat de tip socialist va creste birocratia, chiar daca declara contrariul.

      Iar digitizarea unui stat socialist nu va face din el un stat capitalist (liberal). Ii va asigura doar supravietuirea mai indelungata, in acelasi spirit al dorintei de a decide in locul cetateanului, de a-l face dependent de stat, considerat singurul care poate fi reprezentantul binelui colectiv. Ii va creste nocivitatea adica.

      Digitizarea trebuie sa urmeze statului liberal, nu sa il inlocuiasca. Pentru ca nu poate asa ceva. Cupa excavatorului nu gandeste in locul manipulantului, navele nu merg pe unde vor ele ci pe unde vrea capitanul (fara nici o aluzie :-)).

      Digitizarea care uremaza statului liberal are si avantajul simplitatii implicite rezultate din rolul minimal al statului in societate (inclusiv – sau mai ales – in economie).

      Un stat liberal „se gandeste” in fiecare clipa ce sa nu mai faca, nu ce sa mai faca. Putzin se digitizeaza mai usor decat mult (am scrius „putzin” ca sa nu creada Rusia cine stie ce :-)).

      • @Dedalus spune:
        „Doctrina aceea exista, este liberalismul in sens european. ”
        De acord cu dumneavoastra, la fel si cu autorul articolului.
        In privinta doctrinei, as merge pustin si mai in adinc de la gadrul mai general al „liberalismului in sens european” la cel al liberalismului in sens suedez (a nu se confunda cu trasaturi de socialism atribuite sau reale ale guvernarilor suedeze).
        Fac asta din motive de comoditate: am trait trei decenii in liberalismul suedez, pe care l-am inspirat si aprobat si pe care l-am vazut crescind sub ochii mei.
        Ceeace am citit de curind intr-un manual de administratie publica suedeza (nu am avut nevoie sa o fac pina acuma) mi-a confirmat ca de exemplu intregul comportament plin de solicitudine fata de mine al autoritatilor, functionarilor, suedezi, fac parte din doctrina si exista inscrise in legea administratiei. Asta mi-a dat o si mai buna confirmare asuspra „calitatii marfii”.
        De exemplu apare in legea adminsitratiei obligatia ca functionarul sa scrie o justificare a fiecarei decizii comunicate solicitantului in „limbaj limpede si pedagogic structurat” (exista chiar un indice definit lix si un soft care il calculeaza). Apoi, functionarul e obligat sa nu respinga un solicitant care „a nimerit gresit” ci sa il faca sa nu „plece” (solictarile se fac telefonic sau electronic, foarte rar fizic) fara ca problema lui sa fie incredintata unui alt functionar, cel potrivit specificului problemei. Sau ca functionarul are, in aplicarea unei decizii cu caracter negativ (punitiv) obligatia sa ia in considerare proportionalitatea in cazul respectiv. Este stipulat si dreptul la libera exprimare al functionarului public (Legea Adminsistratiei are grija in egala masura si de drepturile si comfortul functionarilor).
        Acestea pot parea banalitati in ochii unora scoliti la Sorbona, Cambridege si Harward. Dar ilustreaza spiritul pragmatic si plin de modestie al administratiei suedeze, intentia clara ca ea pune in practica misiunile incredintate de clientii lor (solicitantii). Pe linga asta, Legea Administratiei asa cum e ea chiar da rezultate excelente. Daca s-a ales sa fie formulata si sa cuprinde elemente simple este si ca urmare a faptului ca Suedia are experienta de 400 de ani in adminstratie publica pe care a imbunatatit-o continuu. In mod sigur, primele versiuni de la 1500-1960 erau mai drastice. Apoi s-a eliberat friul si a fost plasat cetateanul in centru. O miscare fericita de tip liberal si nu o slabiciune socialist-comunista.

        • Sunteti unul dintre foarte putinii care inteleg ca Suedia este un stat liberal in esenta sa, in stgructura sa (desi are destule trasaturi de siguranta sociala). Chiar si istoria sa spune acest lucru.

          Istoria sa veche (cum ati subliniat) dar si istoria sa moderna.

          Asa ca sunt perfect de acord cu „izvorul liberal” al administratiei suedeze.

          ===
          OT: tot spun „in sens european” deoarece cuvantul „liberalism” are multe intelesuri in limba romana, fapt complicat si de studiile unora prin SUA, unde vocabularul politic e (mai mult sau mai putin) diferit de cel european. In orice caz, incerc sa evit discutiile terminologice si definitiile pentru ca mananca prea mult timp si adesea sunt sterile.

  4. Pînă la a comenta despre conținut am o întrebare (care aș dori să nu fie interpretată ca fiind răutăcioasă)

    Care este diferența dintre „guvernare„ (eng. governance) și „guvernanță„?

    O organizație are o structură de „guvernare„ sau de „guvernanțare„? Consiliile directoare, care se ocupă de „governance„, ce fac? Guvernează sau guvernanțează?

    (de mai bine de 10 ani încerc să aflu cine a „adus„ în România această traducere)

    • Tot o sugestie, constructiva si nu rautacioasa dar cu fundamentare intr-o doctrina favorabila.
      As sugera sa se evite pe cit e posibile (consultindu-se si lingvisti specialisti in terminologie) introducerea in terminologia româneasca de termeni calchiati din engleza. (de ex Chief Information Officer). Nu voi argumenta aici, dar nu este pe motive cosmetice. In peste 90% din situatii unui termen-candidat necesar de introdus din engleza îi corespunde un termen acceptabil in limba româna.
      Ca doctrina aceasta se supune obligatiei administratiei de a redacta texte care sa fie accesibile intregului public (prevedere, si nu bun plac, in Legea Administratiei in Suedia).
      Dupa modesta mea parere calitatea trebuie ingrjita in toate aspectele.

    • @Adrian
      Pe linie logica, daca de exemplu vechiul termen Euroviziune a fost inlocuit de mai noul Eurovision (probabil cind responsabilii erau plecati intr-un concediu prelungit) ar fi cazu sa se schimbe si numele institutiei TVR in Televizionul (sau Televisionul) Român, lucru care in mod sigur se va si intimpla.
      Dupa parerea mea, un Govern românesc e tot un Guvern, dar mult mai prost.

    • In limba engleza termenii care reflecta guvernarea sunt mai degraba : „government”

      Government
      noun UK ​ /ˈɡʌv.ən.mənt/ /ˈɡʌv.əm.mənt/ US ​ /ˈɡʌv.ɚn.mənt/
      government noun (GROUP)
      ​B1 [ C, + sing/pl verb ] written abbreviation govt the group of people who officially control a country:
      the government of Israel
      The government is/are expected to announce its/their tax proposals today.
      The minister has announced that there will be no change in government policy.
      Senior government officials will be attending a meeting tomorrow.
      Theatre companies are very concerned about cuts in government grants to the arts.
      A government enquiry has been launched.
      More examples
      The government is spending millions of dollars in its attempt to combat drug abuse.
      Unlike the present government, we believe in serving the community.
      The opposition party have been in such disorder for so long that they pose no real threat to the present government.
      The people rebelled against the harsh new government.
      The government has said that it will not be intimidated by terrorist threats.
      Thesaurus: synonyms and related words
      government noun (SYSTEM)
      B2 [ U ] the system used for controlling a country, city, or group of people:
      The 1990s saw a shift to democratic government in Eastern Europe.
      What this state needs is really strong government.
      B2 [ U ] the activities involved in controlling a country, city, group of people, etc.:
      The party that was elected to power has no experience of government.
      uk The party was in government (= controlled the country) for four years in the 1960s.
      Her/His Majesty’s Government
      the government of the UK

      Termenul de Governance explicat de englezii de la Cambridge :

      Governance
      noun [ U ] UK ​ /ˈɡʌv.ən.əns/ US ​ /ˈɡʌv.ɚ.nəns/
      ​the way that organizations or countries are managed at the highest level, and the systems for doing this:
      We aim to promote and maintain the highest standards of directorship and corporate
      governance.

      https://dictionary.cambridge.org/dictionary/english/

      Sa rezum :

      – am folosit termenul care recunosc ca este un barbarism (exact ca si management- care de bine de rau a fost asimilat, insa in 1980 – primele studii ale subsemnatului era la fel rau ca si guvernanta)
      – am imprumutat termenul de la cei care l-au introdus in raport cu modul in care se gestioneaza\administreaza conduce o corporatie si au introdus asa -zisa „guvernanta corporativa)
      – am explicat ceea ce este :”set de bune practici, politici și standarde cu privire la structura de luare a deciziilor, proceselor și mecanismelor relaționale cu efect major în livrare de valoare prin tehnologia informației.”
      – toata literatura de specialitate de limba engleza vorbeste de IT GOVERNANCE

      Va multumesc si va rog sa ma ajutati cu traducerea corecta a notiunii de „accountability” :)

      • accountability – masurabilitate – nu am gasit termenul in dex – in schimb am gasit comensurabilitate – dar cred poate sa fie inlocuit cu evaluare/monitorizare.

        Workers continued to show up late, take long breaks, and surf the internet during work hours because there was no accountability from management

        …Pentru ca nu era nici o evaluare/monitorizare din partea managementului..

        Sigur cum ar fi sa traducem management???
        Partea buna este ca aici nu apare nici unY care este un caracter nu prea utilizat in limba romana…

        • Poate sa fie si governance = conducere dar care s-ar putea suprapune cu directorship,
          complicate sunt traducerile – ma scuzati

      • Copy – paste (deși după indicațiile ministrului educației nu ar mai fi necesar să indic sursa :)) din COBIT5:

        Governance ensures that stakeholder needs, conditions and options are evaluated to determine balanced, agreed-on enterprise objectives to be achieved; setting direction through prioritisation and decision making; and monitoring performance and compliance against agreed-on direction and objectives.

        Management plans, builds, runs and monitors activities in alignment with the direction set by the governance body to achieve the enterprise objectives.

        Accountable (accounatbility) – Who accounts for the success of the task? (am tradus cu „responsabil„)

        Responsible – Who is getting the task done? (am tradus cu „însărcinat„)

        (Am ținut însă cont de contextul documentului: „IT governance framework„, și „RACI chart„. Înțeleg cît este de dificil să traduci/explici un termen fără a i se pierde sensul original pentru că m-am chinuit cu 4 manuale COBIT 5)

        Revenind la subiectul articolului, în iunie 2014 (de atunci nu am mai făcut nici un inventar), valoarea proiectelor IT publice era de 434.844.493.25 lei!

        Cîteva exemple:

        – Sistem informatic integrat pentru suportul decizional şi organizaţional privind dezvoltarea capacităţii administrative a IGPR – (SIISDODCA) – 13,959,000 lei
        – Realizarea arhitecturii sistemului informaţional şi a structurii bazei de date economico-financiare ale autorităţilor administraţiei publice locale- DBAPL – 3,743,000 lei
        – Dezvoltarea capacităţii de monitorizare şi evaluare de programe la nivelul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative –
        – Sistem Informatic de Management al Activităţii de Audit Intern – 6,952,881 lei
        – Sistemul Naţional de Raportare a Incidentelor (SNRI) – 9,648,000 lei
        – Sistem informatic pentru managementul situaţiilor de criză – 16,940,984.80 lei

        Prin raportare banii cheltuiți ar fi trebuit demult să depșim lumea din Star Trek sau Star Wars….:)

  5. Incercare de a raspunde sintetic si integrativ la intrebarile dumneavoastra:

    Sa se porneasca din scratch.

    Sa se defineasca doctrina in forma unei Carti Albe de catre specialisti (domenii mixte tranfrontaliere – drept administrativ, Human System/Computer Interaction, stiinte cognitive, psihologie-sociologie etc). echidistanti inamovibili politic si tehnic (sa nu fie influentati de platforme sau tehnologii).

    Cartea Alba sa stea la baza unei legi a administratiei si a unui plan practic de modernizare (intentionat nu spun digitalizare) a administratiei.

    In doctrina sa se puna pe un nivel ierarhic superior serviciile si functiunile (Capabilities) oferite cetatenilor sau inter-institutioanal. Acestea vor fi deasupra „Datelor/Informatiei” si o vor determina. „Informatizarea, Tehnologia Informatiilor, Digitalizarea” fara a fi deloc lipsite de importanta, slujesc crearea acestor „Capabilitati”.

    Politica modernizarii informatiei va trebuie sa fie la fel de independenta politic si tehnologic ca si politica Bancii Nationale.

    Intr-o forma sau alta, pe toata perioada reformarii administratiei pina la livrarea la cheie a 85-95% din capabilitati (10-20 ani) va trebui sa existe acest Comandament al Administratiei Publice (am renuntat sa il numesc „digitalizare” pe motivele de mai sus, desi sint unul dintre partizanii digitalizarii radicale si intensive).

    Evidenta persoanelor fizice si juridice ca si a bunurilor acestora sint placa turnanta a sistemului administrativ. Nu trebuie lasate pe ultimul loc ci trebuie sa fie prezente de la inceput.

    • Domnule Petrineanu,

      Din pacate am facut personal parte dintr-un guvern ca demnitar public si va pot spune ca discutiile de tip doctrinar sunt extrem de inteligente insa seamana discutiilor despre „sexul ingerilor” Constantinopole 1452 avand turcii la poarta
      Incerc sa fac o discutie in sfera PROBABILULUI si POIBILULUI nu neaparat a idealului
      Va multumesc
      Laurentiu Stelea

  6. Cand o sa vedem cladirile ministerilor, casei de pensii, circa financiara, trezorerie sector x libere si scoase la vanzare/inchiriere, inseamna ca se merge pe calea corecta. Pana atunci avem internet destul de bun, dar daca ne uitam cati il au si cati il folosesc ne dam seama ca suntem cei mai buni, fiindca nu il folosim.

    Mai e mult.

  7. Proiectele IT au o caracteristică foarte interesantă: sunt foarte dificil de evaluat.

    Dacă o autoritate cumpără mașini Dacia Logan cu 1 milion de EUR bucata, a doua zi știrea e în toată presa, și probabil la DNA. Dar dacă o autoritate cumpăra un „Sistem informatic integrat pentru gestionarea …”, e foarte greu de spus dacă într-adevăr valorează 10 milioane EUR sau s-ar fi putut face și cu 20.000 EUR – în condițiile în care caietul de sarcini e accesibil doar cu plată, sau e făcut atât de prost încât fiecare înțelege ce vrea (și implementarea e la mica înțelegere).

    Așa stând lucrurile, industria IT din România a luat un avânt deosebit: firme de care n-a auzit nimeni, dar foarte capabile, semnează contracte de milioane de EUR cu diverse autorități din toată țara.

    Evident că o autoritate centrală care să impună niște standarde și un set de bune practici ar reduce acest „avânt tehnologic” al autorităților publice. De aceea cred că nu se va face prea curând, indiferent ce documente și strategii se vehiculează.

    Dimpotrivă, dacă ar veni la guvernare cineva care chiar ar dori să pună în practică acest model de guvernanță IT, ar întâmpina o rezistență acerbă la toate nivelurile administrației centrale și locale.

  8. Doamna Prim Ministru a subliniat în discursul de ieri din Parlament – nu e un citat exact ci o preluare aproximativă – „Reformarea administrației: Suntem o tara cu una dintre cele mai bune infrastructuri de IT din lume. Vreau ca cele mai multe tranzacții si depuneri de documente sa se facă prin mijloace online”.

    Asta ziceam si eu :

    Într-adevăr avem una din cele mai bune viteze de broadband din lume însă până la infrastructură IT mai sunt extrem de multe de făcut. Poate citeşte un consilier acest articol, am eu o obsesie veche cu consilierii

    Multumesc
    Laurentiu Stelea

    • Intr-adevar, Doamna Prim Ministru a pasit hotarit cu dreptul: „Vreau ca cele mai multe tranzacții si depuneri de documente sa se facă prin mijloace online”.

      Dintre toate (si toti) a ales exact acest lucru si a spus-o intr-o singura fraza esentiala.

  9. Atâta timp cât și puținii profesioniști din ICT din instituțiile publice nu au acces la resurse (bani, oameni, dar mai ales autoritate), lucrurile tot târâș vor merge.

    În reședințele de județ din România plus Bucureștiul (adică în orașele cele mai mari, care se presupune că sunt cele mai avansate în dezvoltarea e-guvernării), departamentul IT (oricum se numește el) este ascuns de obicei bine de tot în organigramă. Procentul posturilor prevăzute din posturile totale ale primăriilor variază între 0,19% și 3,85%. Iar majoritatea primăriilor nu au ocupate nici măcar aceste posturi.

    E-guvernarea e văzută în cel mai bun caz ca ”nice to have”. când ar trebui să fie unul din pilonii strategici. Și prezumăm aici buna credință a decidenților.

  10. Va salut si va respect :

    Am sa incerc sa fiu cat mai roman posibil , insa sunt concepte pe care literatura le-a incetatenit pe nesimtite in limba: governance, management, Chief Information Officer, etc.
    As prefera sa folosesc orice denumire romaneasca insa eu vad CIO (minister) subordonat direct ministrului, fara culoare politica, profesionist si profesional, etc. undeva pe linia Secretarilor de Stat. Ar putea fi Secretar General TI care sa subordoneze Directoratul TI avand in coordonare Directii de TI, Birouri TI, Formatiuni TI. (Nu pot folosi notiunea de Director atata timp cat aceasta exista si organizatoric este de o importanta mai mica decat acest Secretar General TI)
    Laurentiu Stelea

  11. Un articol foarte bine structurat si fundamentat. Apreciez mult atat modul profesionist al abordarii cat si efortul autorului de a intra direct in dezbatere.

    • Buna Seara
      Va multumesc pentru aprecieri si pentru dezbatere. Articolul a insemnat multa munca de documentare…
      Vreau sa cred ca nu suntem iremediabil in colaps…

      O seara buna
      Laurentiu Stelea

  12. Unde suntem acum?

    Pai cred ca merita sa privim cu un ochi care rade atunci vedem ca de la mic la mare stim sa folosim oarecum calculatorul. Unii mai bine, altii mai incet, dar pana la urma ii dam toti de cap…

    Ochiul care plange vede problemele ridicate de Dvs.

    Daca suntem intr-o firma mai mica sau mai mare ne putem confrunta cu aceleasi probleme . diferenta semnificativa este ca in firma nu vrei sa iti pierzi banii si timpul – ci vrei cu adevarat sa iti usurezi munca si in acelasi timp nici sa nu investesti prea mult, daca nu trebe…Cred ca asa ar trebui sa gandeasca si statul daca ar vrea.

    Acum raspunsurile la intrebari ca sa nu ma mai lungesc:
    1. Nu
    2. Sa nu fure si sa aiba minte cei care conduc – relativ greu in aceste ceasuri..
    3. Nu am auzit de CIO guvernamental si de aceea ma opresc aici – o sa mai sap pentru un raspuns mai amplu.
    4. Aici in primul rand daca palaria prea mare nu o sa-mi cada peste ochi mi-as lua un bun consilier, un expert din domeniu. In al doilea rand as simplifica viata omului de rand – formulare, taxe, impozite – cu cat mai putine cu atat mai bine pentru el si pentru stat. sigur ca este nevoie de un inventar al celor ceea ce exista. M-as preocupa ca sa existe mentenanta/service si posibilitatea sa ma misc de la un furnizor la altul…Nu mi-as dezvolta in house- ecact invers fata de ceea ce face Primaritza Bucuresti-ului- as stimula competitia pe piata ca sa am cat mai multi furnizori si concurenta. As urmari sa se desfasoare pe bune achizitii de bunuri si servicii – norocul meu ca am mai facut si stiu despre ce vorbesc aici…
    5. Numai cateva motive : – incompetenta/reaua credinta/folosul necuvenit – forma elevata a cuvantului spaga/lipsa unui dialog intre institutii/lipsa de coordonare/ lipsa unei viziuni pe termen lung cu up-date-uri periodice la 2-3 ani si lista poate sa mearga mai inainte.

  13. Apreciez efortul consistent depus pentru realizarea acestui articol/studiu în interes public, dintr-o dorință sinceră de a îmbunătăți lucrurile și aștept continuarea. În speranța că „Poate citește un consilier acest articol” aș vrea să aduc o completare. La un moment dat vorbiți de: ”Necesitatea înființării structurii în domeniile majore : Apărare, Interne, Finanțe, Muncă, Sănătate” Eu lucrez în domeniul educației (preuniversitar) și vă asigur că Educația trebuie inclusă neapărat în lista domeniilor majore. Înțeleg, vă referiți la interoperabilitatea unor sisteme insulare, dar toată această interoperabilitate, chiar utilitatea digitalizării este condiționată de calitatea/calificarea Utilizatorului care este din ce în ce mai mult și beneficiarul acesteia. Are și Educația un sistem care poate fi integrat (mă refer sa SIIIR) dar nu acest aspect îl am în vedere ci alinierea obiectivelor educației la necesitățile viitorilor utilizatori și beneficiari ai sistemelor digitale de toate felurile și atingerea acestor obiective. Fără acestea funcționarul va ”bate” mai departe la calculator, gospodinele vor aștepta nepoții să le programeze frigiderul și vor fi cu toții/totul ”în cloud”.

    • Stimate Domnule Simion,

      Administratia publica foloseste in viata de zi cu zi entitati diverse care se misca in procese mai mult sau mai putin algoritmizat
      Entitatea PERSOANA trebuie privita pe intreg ciclul sau de viata si in diversele ipostaze incepand cu NOU NASCUT si terminand cu DECEDAT
      Absolut normal ca STAREA de PRE-SCOLAR, SCOLAR, LICEEAN, STUDENT , MASTERAND, DOCTORAND intereseaza. Daca nu am pus etc. acolo este o vina regretabila
      In partea a doua a acestui articol voi incerca sa precizez cum vad eu dupa 30 de ani de experienta organizarea care ar trebui sa fie
      Multumesc
      Laurentiu STELEA
      Puteti folosi profilul de linkedin pentru conectare
      https://www.linkedin.com/in/laurentiustelea/

  14. Guvern mare, cheltuieli cu informatizarea birocrației uriașe. Și eterne.

    În Romania se va trăi bine abia atunci cînd:
    1. Libertatea de exprimare nu va fi limitata de nici o lege.
    2. Dreptul la autoaparare (inclusiv cu arme de foc) nu va fi limitat de nici o lege.
    3. Guvernul va avea cel mult 7 ministere,
    4. TVA va fi eradicată,
    5. Taxarea muncii va fi ZERO, iar taxele vor fi cîte una pe minister. Și, cumulate, nu vor depăși 10% din venitul mediu.

    Pe scurt, în Romania nu se va trăi niciodată ca în Elveția.

  15. La obiect.

    Q: Sunteți mulțumiți de ceea ce oferă statul român cetățeanului ca servicii digitale ?
    A: Nu.

    Q: Ce credeți că ne-a lipsit pentru a fi între primele țări ale Europei din punct de vedere e-guvernare și nu ultima cum suntem ?
    A: „Omul potrivit la locul potrivt„. Altfel spus, acea structură guvernamentală (MCSI, astăzi) ar fi trebuit să fie singura care să „deseneze„ cadrul de guvernare IT în sectorul public.
    Voi aminti aici două întîmplări.

    Se face că, prin 2003-2004, să fac parte dintre cei invitați la consultări la MCSI cu privire la revizuirea unui ordin de ministru. Mi-am pus într-o geantă cărți, cursuri, frameworks și standarde. Toți participanții la consultări au încercat să ofere din expertiza lor. Persoana însărcinată de la minister, la final, ne-a spus că a notat toate observațiile și că „în curînd„ vpm primi versiunea actualizată a Ordinului. Nu am mai primit-o, în schimb în Monitorul Oficial a fost publixsată exact cum era înainte de consultări.

    A doua întîmplare este mai recentă: legea securității cibernetice. În baza versiunii lansată în dezbatere publică transmit către MCSI un punct de vedere (cam 10 pagini) unde, printre altele, atrăgeam atenția că nici măcar definirea termenilor din lege nu este consistentă cu alte definiții din limba română. Am primit un răspuns în care mi se explica că definițiile au fost preluate din NIST-uri (standardele din USA! :) )

    Q: Ați auzit până astăzi de structura de CIO Guvernamental la nivelul primului ministru? Care vi se pare o abordare mai aproape de realitate cea clasic-europeană sau cea cu birou CIO? În fond are vreo importanță?
    A: Da, dar nu am citit despre nici o realizare.

    Q: Care ar fi acțiunile dvs. că Prim Ministru pentru a revitaliza digitalizarea administrației publice ?
    A: schimbarea statutului de Cenușăreasă a MCSI. Ceea ce a început GovITHub trebuie să facă MCSI.

    Q: Va rog să enumerați cele 10 motive care au condus digitalizarea la rezultatele de până acum…
    A. Nu cred că există 10. Eu am identificat doar două:
    – incompetență
    – corupție (majoriatea proiectelor IT din zona publică au fost suprabugetate iar monitorizare post implementare nu cred că face nimeni.)

  16. Am sa incerc sa raspund si eu sa incit :

    1. Sunteți mulțumiți de ceea ce oferă statul român cetățeanului ca servicii digitale ?

    Sunt extrem de nemultumit, nu exista nici un domeniu chiar si insular cum au fost gandite, care sa ofere servicii digitale cetateanului.

    2. Ce credeți că ne-a lipsit pentru a fi între primele țări ale Europei din punct de vedere e-guvernare și nu ultima cum suntem ?

    In opinia mea lipsa de cunostinte, incompetenta functiei publice, neinvestirea cu autoritate a autoritatii publice

    3. Ați auzit până astăzi de structura de CIO Guvernamental la nivelul primului ministru? Care vi se pare o abordare mai aproape de realitate cea clasic-europeană sau cea cu birou CIO? În fond are vreo importanță?

    Am participat la nastere si am precizat ca va fi un esec fara dimensiuni orizontale si verticale. Asa a fost.

    4. Care ar fi acțiunile dvs. că Prim Ministru pentru a revitaliza digitalizarea administrației publice ?

    As cauta un colectiv independent care sa ma consilieze sa trec de la STAREA de FAPT la ceea ce ar trebui SA FIE
    As pastra o faza de tranzitie
    As revizui inclusiv legislatia

    5. Va rog să enumerați cele 10 motive care au condus digitalizarea la rezultatele de până acum…
    Am raspuns

  17. Domnule Stelea, legat de propunerea din articol de existenta a unui Consiliu CIO cu voia dumneavoastra si cu scuze ca am abuzat prea mult de spatiul rezervat comentariilor in articol prezint doar cu scop de exemplu si varianta folosita de Suedia (tot un consiliu) pentru continuarea digitalizarii. Multumesc pentru atentia si amabilitatea de a raspunde la comentariile mele de pina acum. Cu speranta ca efortul si angajamentul dumneavoastra vor da roade.

    Daca inteleg bine, Consiliul Suedez al Digitalizarii este un organism independent cu rol nedecizional. 10 membri, printre care o figura centrala este Jan Gulliksen, specialist in Human Computer Interaction si arhitectul digitalizarii unor importante institutii (Fiscul si Evidenta persoanelor).
    The Digitalisation Council is mandated to support the government in the implementation of its digitisation strategy. The Council will therefore:
    ◦evaluate the effects of the government’s initiatives,
    ◦monitor and analyse digitisation in Sweden,
    ◦compare Sweden’s performance in the area of digitisation,
    ◦produce base data that can offer support in the implementation of the government’s initiatives,
    ◦if necessary further develop initiatives,
    ◦propose new initiatives,
    ◦consult with other councils and similar bodies set up by the government in order to promote, implement or develop digitisation in other areas.

    http://www.digitaliseringsradet.se/en/about-the-digitalisation-council/the-digitalisation-council-s-duties/

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Autor

Laurentiu Stelea
Laurentiu Stelea
Absolvent MBA – Management Financiar la City University Seattle, 2005. Absolvent Master în Inginerie Mecanică la Academia Tehnica. Are un certificat in Project Management - The Open University livrat de către CODECS Lucrează in domeniul industriei digitale de peste 28 de ani, începându-si cariera ca și Business Analyst si Software Developer in cadrul Ministerului Apărării Naţionale. A continuat să lucreze in cadrul Ministerului Apărării, unde a condus diferite departamente IT în cadrul Statului Major al Forţelor Terestre şi Comandamentului Logistic. Începând cu anul 1997, Laurentiu a început sa lucreze in sectorul privat pentru importanți furnizori de software sau integratori de sisteme informatice: ICL, Fujitsu Services, SAP, Oracle, CA, etc. În anul 2016 a fost numit ca Secretar de Stat in Ministerul Fondurilor Europene, actual fiind implicat in consultanţă şi constituirea unei asociații a industriei digitale.

Sprijiniți proiectul Contributors.ro

Pagini

Carti noi

 

Cu acest volum, Mirel Bănică revine la mai vechile sale preocupări și teme de cercetare legate de relația dintre religie și modernitate, de înțelegerea și descrierea modului în care societatea românească se raportează la religie, în special la ortodoxie. Ideea sa călăuzitoare este că prin monahismul românesc de după 1990 putem înțelege mai bine fenomenul religios contemporan, în măsura în care monahismul constituie o ilustrare exemplară a tensiunii dintre creștinism și lumea actuală, precum și a permanentei reconfigurări a raportului de putere dintre ele.
Poarta de acces aleasă pentru a pătrunde în lumea mănăstirilor o reprezintă ceea ce denumim generic „economia monastică”. Autorul vizitează astfel cu precădere mănăstirile românești care s-au remarcat prin produsele lor medicinale, alimentare, cosmetice, textile... Cumpara cartea de aici

Carti noi

În ciuda repetatelor avertismente venite de la Casa Albă, invazia Ucrainei de către Rusia a șocat întreaga comunitate internațională. De ce a declanșat Putin războiul – și de ce s-a derulat acesta în modalități neimaginabile până acum? Ucrainenii au reușit să țină piept unei forte militare superioare, Occidentul s-a unit, în vreme ce Rusia a devenit tot mai izolată în lume.
Cartea de față relatează istoria exhaustivă a acestui conflict – originile, evoluția și consecințele deja evidente – sau posibile în viitor – ale acestuia. Cumpara volumul de aici

 

Carti

După ce cucerește cea de-a Doua Romă, inima Imperiului Bizantin, în 1453, Mahomed II își adaugă titlul de cezar: otomanii se consideră de-acum descendenții Romei. În imperiul lor, toleranța religioasă era o realitate cu mult înainte ca Occidentul să fi învățat această lecție. Amanunte aici

 
„Chiar dacă războiul va mai dura, soarta lui este decisă. E greu de imaginat vreun scenariu plauzibil în care Rusia iese învingătoare. Sunt tot mai multe semne că sfârşitul regimului Putin se apropie. Am putea asista însă la un proces îndelungat, cu convulsii majore, care să modifice radical evoluţiile istorice în spaţiul eurasiatic. În centrul acestor evoluţii, rămâne Rusia, o ţară uriaşă, cu un regim hibrid, între autoritarism electoral şi dictatură autentică. În ultimele luni, în Rusia a avut loc o pierdere uriaşă de capital uman. 
Cumpara cartea

 

 

Esential HotNews

contributors.ro

Contributors.ro este intr-o permanenta cautare de autori care pot da valoare adaugata dezbaterii publice. Semnaturile noi sunt binevenite cata vreme respecta regulile de baza ale site-ului. Incurajam dezbaterea relaxata, bazata pe forta argumentelor.
Contact: editor[at]contributors.ro